{"id":24590,"date":"2015-10-08T20:46:56","date_gmt":"2015-10-08T18:46:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24590"},"modified":"2015-10-08T20:46:56","modified_gmt":"2015-10-08T18:46:56","slug":"cioran-pe-calea-regala-a-filosofiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cioran-pe-calea-regala-a-filosofiei\/","title":{"rendered":"Cioran pe calea regal\u0103 a filosofiei"},"content":{"rendered":"

Horia P\u0103tra\u015fcu, Terapia prin Cioran. For\u0163a g\u00e2ndirii negative<\/em>, Editura Trei, 2014, prefa\u0163\u0103 de Doina Uricariu, 320 p<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

\u00cen Terapia prin Cioran. For\u0163a g\u00e2ndirii negative (Editura TREI, 2014), Horia P\u0103tra\u015fcu urm\u0103re\u015fte dou\u0103 obiective importante \u015fi aparent contradictorii: 1. s\u0103 scrie teza de doctorat, pe care Cioran n-a scris-o niciodat\u0103; 2. s\u0103 argumenteze dimensiunea terapeutic\u0103 a filosofiei, \u00een particular a filosofiei lui Cioran. Evident, ambele obiective au un caracter ironic. Avem, mai \u00eent\u00e2i, de-a face cu o tez\u0103 original\u0103 de filosofie a lui Horia P\u0103tra\u015fcu, plec\u00e2nd desigur de la Cioran. Apoi, \u00eens\u0103\u015fi terapia, ca dorin\u0163\u0103 de vindecare, este \u2013 \u00een acord cu acela\u015fi Cioran \u2013 o iluzie. Nu voi insista aici asupra acestei ultime teme. Voi face doar o remarc\u0103. \u00cen acord cu tradi\u0163ia freudian\u0103, unii cititori s-ar putea a\u015ftepta la mult sex. Ce-i drept, Horia P\u0103tra\u015fcu realizeaz\u0103 un inventar al extazelor, a\u015fa cum au fost analizate de Cioran \u00een c\u0103r\u0163ile scrise \u00een rom\u00e2n\u0103 (extazul religios, extazul muzical etc.). Printre ele, se afl\u0103 \u015fi extazul sexual. Cioran avea o p\u0103rere bun\u0103 despre sex, lucru mai rar printre filosofi, dar a scris totu\u015fi extrem de pu\u0163in pe aceast\u0103 tem\u0103 (el depl\u00e2nge asta \u00een Caiete). Terapia sa nu este deloc freudian\u0103 (este chiar, p\u00e2n\u0103 la un punct, anti-freudian\u0103), ci existen\u0163ial\u0103, \u00een fond o terapie prin scris. Sexul joac\u0103, desigur, rolul s\u0103u, dar se situeaz\u0103 oarecum \u00een afara discursului. El \u0163ine de practica vie\u0163ii, iar Cioran a fost, m\u0103car \u00een acest domeniu, un practicant. Desigur, un freudian ar putea realiza o analiz\u0103 psihologic\u0103 interesant\u0103 a t\u0103cerii acestui fiu de preot \u00een problema sexului. Sunt \u00eens\u0103 convins c\u0103 misterul nu e nici pe departe la fel de ad\u00e2nc ca la Kierkegaard sau Gogol. \u00cen fond, Cioran avea o prieten\u0103, era, cum spunea chiar el, semi-c\u0103s\u0103torit.
\nCartea lui Horia P\u0103tra\u015fcu nu este nici apologetic\u0103, nici hagiografie; nici anecdotic\u0103, nici politic\u0103. Ea abandoneaz\u0103 pistele deja uzate ale primei perioade a posterit\u0103\u0163ii lui Cioran \u015fi se instaleaz\u0103 hot\u0103r\u00e2t \u00een ceea ce reprezint\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dimensiunea principal\u0103 a operei lui Cioran: cea filosofic\u0103. Miza lui P\u0103tra\u015fcu este de-a argumenta nu doar caracterul sistematic sau sistematizabil al operei lui Cioran (cel pu\u0163in al operei de tinere\u0163e), ci \u015fi inten\u0163ia de sistematizare, pe care a avut-o Cioran \u00eensu\u015fi. El scoate la lumin\u0103 \u015fi expliciteaz\u0103 un adev\u0103rat program de cercetare al lui Cioran, centrat pe tema extazului (p. 232), \u015fi subliniaz\u0103 influen\u0163a considerabil\u0103 pe care doi filosofi sistematici, Bergson \u015fi Blaga, au avut-o asupra sa. Abordarea lui P\u0103tra\u015fcu vine \u00een contradic\u0163ie cu ideea, impus\u0103 la noi de Gabriel Liiceanu, potrivit c\u0103reia Cioran a abandonat, imediat dup\u0103 terminarea studiilor, filosofia sistematic\u0103 de tip universitar. \u00cen realitate, lucrurile nu sunt deloc at\u00e2t de simple. \u00cen primul r\u00e2nd, Cioran a continuat mult timp s\u0103 studieze la universitate, ca doctorand (la Berlin \u015fi la Paris). Proiectele sale de cercetare (nefinalizate) erau, \u00een mod firesc, legate de preocup\u0103rile sale filosofice, care se reg\u0103sesc exprimate \u00een c\u0103r\u0163ile pe care le-a scris. Aceste c\u0103r\u0163i includ, de fapt, sau chiar reprezint\u0103 cercetarea lui Cioran, iar caracterul lor fragmentar sau utilizarea limbajului poetic nu trebuie s\u0103 ne duc\u0103 \u00een eroare. Pentru a argumenta aceast\u0103 tez\u0103, Horia P\u0103tra\u015fcu \u00eentreprinde o analiz\u0103 extrem de detaliat\u0103 a c\u0103r\u0163ii de debut a lui Cioran, Pe culmile disper\u0103rii. Departe de a fi o desp\u0103r\u0163ire de filosofie, aceast\u0103 carte stabile\u015fte temele definitorii ale filosofiei lui Cioran, teme care vor fi dezvoltate, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, \u00een c\u0103r\u0163ile scrise \u00een rom\u00e2n\u0103, p\u00e2n\u0103 la \u00cendreptar p\u0103tima\u015f \u015fi Razne. Teza lui P\u0103tra\u015fcu este, dup\u0103 p\u0103rerea mea, corect\u0103. Ea explic\u0103 cel pu\u0163in tensiunea dintre teoretic \u015fi eroic, evident\u0103 \u00een opera de tinere\u0163e a lui Cioran \u015fi rezolvat\u0103, prin adoptarea unui discurs ironic abia \u00een opera francez\u0103. La drept vorbind, Cioran a r\u0103mas nehot\u0103r\u00e2t \u00een privin\u0163a carierei sale foarte mult timp. Caietele dezv\u0103luie dorin\u0163a sa, r\u0103mas\u0103 nerealizat\u0103, de a intra \u00een cercetare. Cioran credea c\u0103 Lucien Goldmann i-a blocat accesul \u00een sistemul de cercetare francez (probabil invoc\u00e2nd motive care \u0163in de convingerile politice ale lui Cioran). Nu \u015ftim c\u00e2t de legitim\u0103 era credin\u0163a sa. Cert este c\u0103 abia \u00een opera francez\u0103 constat\u0103m o rarefiere a tensiunilor discursive, dominante \u00een scrierile anterioare, \u015fi adoptarea, la schimb, a discursului existen\u0163ial ironic. Opera de tinere\u0163e a lui Cioran a fost, din p\u0103cate, citit\u0103 numai din perspectiva operei franceze, ca un tip de discurs ironic (\u00eenc\u0103 nematurizat), pierz\u00e2ndu-se din vedere programul filosofic ini\u0163ial. Cartea lui Horia P\u0103tra\u015fcu aduce lumin\u0103 \u00een aceast\u0103 chestiune at\u00e2t de important\u0103 pentru \u00een\u0163elegerea g\u00e2ndirii lui Cioran. \u00cen ciuda continuit\u0103\u0163ii temelor \u015fi a structurii generale a discursului, este tot mai clar c\u0103 trebuie s\u0103 vorbim despre dou\u0103 perioade distincte \u00een via\u0163a, ca \u015fi \u00een opera acestuia.
\nEdi\u0163ia Pleiade a operei lui Cioran nu include Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei. Aceast\u0103 carte a fost considerat\u0103 mult timp o ciud\u0103\u0163enie \u00een opera sa at\u00e2t din cauza tematicii politice, care joac\u0103 altfel un rol deloc important \u00een ansamblul operei, c\u00e2t \u015fi a abord\u0103rii relativ sistematice, iar\u0103\u015fi nespecific\u0103 lui Cioran. Evident, afirma\u0163iile sale antisemite \u015fi xenofobe au c\u00e2nt\u0103rit cel mai mult \u00een evitarea republic\u0103rii c\u0103r\u0163ii, dar \u2013 dincolo de acest considerent \u2013 este evident c\u0103 Schimbarea la fa\u0163\u0103 a fost v\u0103zut\u0103 de mai toat\u0103 lumea \u2013 \u015fi de Cioran \u00eensu\u015fi \u2013 ca un corp str\u0103in. Meritul lui Horia P\u0103tra\u015fcu este de a argumenta contrariul. El include aceast\u0103 carte \u00een programul filosofic al lui Cioran, arat\u0103 c\u0103 ea reprezint\u0103 una din dezvolt\u0103rile fire\u015fti ale filosofiei sale (analiza extazului politic). Capitolul \u201eCe-i de f\u0103cut?\u201c \u2013 trimitere la obsesiva \u00eentrebare a lui Cern\u00e2\u015fevschi \u2013 reprezint\u0103 probabil cea mai clar\u0103 prezentare a viziunii politice a lui Cioran scris\u0103 p\u00e2n\u0103 acum. Ea permite o \u00een\u0163elegere mai profund\u0103 a consecin\u0163elor extremismului lui Cioran dec\u00e2t analizele istorice ale Martei Petreu, \u015fi aceasta tocmai datorit\u0103 abord\u0103rii filosofice. P\u0103tra\u015fcu aduce c\u00e2teva elemente noi sau insuficient eviden\u0163iate p\u00e2n\u0103 acum \u00een \u00een\u0163elegerea acestui text controversat. El arat\u0103 c\u0103 \u201erena\u015fterea Rom\u00e2niei este (pentru Cioran \u2013 n.m.) \u00een mod esen\u0163ial una spiritual\u0103, \u015fi nu una politic\u0103\u201c (p. 157). Prin aceasta, nu se \u00eencearc\u0103 relativizarea afirma\u0163iilor scandaloase ale lui Cioran, ci doar plasarea textului la nivelul potrivit de interpretare. Ideea central\u0103, a \u201eschimb\u0103rii la fa\u0163\u0103\u201c sau a \u201etransfigur\u0103rii\u201c Rom\u00e2niei nici n-ar putea fi \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een termeni strict politici. Un alt element este utilizarea unor concepte \u2013 cum ar fi \u201edictatur\u0103\u201c, \u201ena\u0163ionalism\u201c, \u201efanatism\u201c etc. \u2013 \u00een sens instrumental, \u015fi nu substan\u0163ial (p. 207). A\u015fa se face c\u0103, \u00een cazul s\u0103u, extremismul \u015fi occidentalizarea pot ajunge s\u0103 fie confundate. O critic\u0103 politic\u0103 a c\u0103r\u0163ii lui Cioran nu ar trebui s\u0103 fac\u0103 abstrac\u0163ie, a\u015fadar, de semnifica\u0163ia pe care termenii o au pentru acesta. Nici m\u0103car \u201esaltul\u201c, at\u00e2t de des invocat, ca solu\u0163ie nedemocratic\u0103 de rezolvare a problemelor Rom\u00e2niei, nu este utilizat de Cioran \u00eentr-un sens at\u00e2t de radical pe c\u00e2t se crede. Horia P\u0103tra\u015fcu arat\u0103 c\u0103 Cioran era, \u00een realitate, mult mai realist \u00een privin\u0163a viitorului Rom\u00e2niei, motiv pentru care se vede nevoit s\u0103 introduc\u0103 termenul de \u201ecultur\u0103 intermediar\u0103\u201c, pe l\u00e2ng\u0103 cei de \u201ecultur\u0103 major\u0103\u201c \u015fi \u201ecultur\u0103 minor\u0103\u201c. \u201eSaltul\u201c Rom\u00e2niei este v\u0103zut de Cioran ca modalitatea de dep\u0103\u015fire a culturii minore c\u0103tre o cultur\u0103 intermediar\u0103 (\u00een plan politic, aceasta se traduce prin transformarea Rom\u00e2niei \u00eentr-un lider regional). Analiza subtil\u0103 a lui Horia P\u0103tra\u015fcu reu\u015fe\u015fte s\u0103 disloce astfel marote interpretative care p\u0103reau fixate pentru totdeauna, pun\u00e2nd inclusiv adeziunea lui Cioran la legionarism \u00een al\u0163i termeni.
\nUn ultim cuv\u00e2nt. Foarte interesant\u0103 este, \u00een aceast\u0103 carte, prezentarea rela\u0163iei dintre filosofia lui Cioran \u015fi cea a lui Lucian Blaga. P\u0103tra\u015fcu nume\u015fte \u201eteza de doctorat\u201c a lui Cioran \u201eEonul extatic\u201c, prin opozi\u0163ie cu Eonul dogmatic al lui Blaga. La r\u00e2ndul ei, Schimbarea la fa\u0163\u0103 este considerat\u0103 de acesta un fel de \u201eSpa\u0163iu anti-mioritic\u201c. Cioran a fost un admirator, dar \u015fi un adversar al lui Blaga, iar stabilirea rela\u0163iei dintre g\u00e2ndirea celor doi poate fi \u015fi chiar trebuie s\u0103 fie un subiect relevant de cercetare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Horia P\u0103tra\u015fcu, Terapia prin Cioran. For\u0163a g\u00e2ndirii negative, Editura Trei, 2014, prefa\u0163\u0103 de Doina Uricariu, 320 p \u00cen Terapia prin Cioran. For\u0163a g\u00e2ndirii negative (Editura TREI, 2014), Horia P\u0103tra\u015fcu urm\u0103re\u015fte dou\u0103 obiective importante \u015fi aparent contradictorii: 1. s\u0103 scrie teza de doctorat, pe care Cioran n-a scris-o niciodat\u0103; 2. s\u0103 argumenteze dimensiunea terapeutic\u0103 a filosofiei,… Cite\u0219te mai mult »Cioran pe calea regal\u0103 a filosofiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15118,15119],"class_list":["post-24590","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-horia-patrascu","tag-terapia-prin-cioran-forta-gandirii-negative"],"views":1368,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24590","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24590"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24590\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24591,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24590\/revisions\/24591"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24590"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24590"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24590"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}