{"id":24588,"date":"2015-10-08T20:45:02","date_gmt":"2015-10-08T18:45:02","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24588"},"modified":"2015-10-08T20:45:02","modified_gmt":"2015-10-08T18:45:02","slug":"arhaism-traditie-si-modernitate-claude-karnoouh-in-dialog-cu-gelu-sabau","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arhaism-traditie-si-modernitate-claude-karnoouh-in-dialog-cu-gelu-sabau\/","title":{"rendered":"Arhaism, tradi\u0163ie \u015fi modernitate. CLAUDE KARNOOUH \u00een dialog cu GELU SAB\u0102U"},"content":{"rendered":"

Gelu Sab\u0103u:<\/strong> \u00cen volumul dumneavoastr\u0103 Inventarea poporului-na\u0163iune g\u0103sim una dintre pu\u0163inele critici \u00eentemeiate ale modernit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, dac\u0103 nu \u015fi singura, cel pu\u0163in dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163a mea, care are, pe l\u00e2ng\u0103 dimensiunea istoric\u0103 \u015fi antropologic\u0103, \u015fi o dimensiune filosofic\u0103. Ave\u0163i doi autori la care v\u0103 raporta\u0163i \u015fi pe care i-a\u0163i ales, \u00eentr-un mod deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: Lucian Blaga \u015fi Constantin Noica, cei mai importan\u0163i filosofi rom\u00e2ni din secolul al XX-lea. Dumneavoastr\u0103 face\u0163i un exerci\u0163iu critic al felului \u00een care \u00eencearc\u0103 cei doi autori s\u0103 legitimeze \u015fi s\u0103 valorifice \u00een modernitate cultura tradi\u0163ional\u0103 a spa\u0163iului rural rom\u00e2nesc, semnificativ\u0103 de altfel pentru \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103. Mi s-a p\u0103rut c\u0103 \u00eencerca\u0163i s\u0103 demonstra\u0163i c\u0103 demersul celor doi este \u00een cele din urm\u0103 sortit e\u015fecului, deoarece nu reu\u015fesc acea \u00eemp\u0103care armonioas\u0103 \u00eentre lumea arhaic\u0103 \u015fi modernitate, a\u015fa cum \u015fi-o doreau. De la Blaga a\u0163i analizat Elogiul satului rom\u00e2nesc, discursul s\u0103u de recep\u0163ie la Academia Rom\u00e2n\u0103, iar la Noica a\u0163i discutat scrierile sale referitoare la Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u0163ei. Din analiza dumneavoastr\u0103 rezult\u0103 c\u0103 ace\u015fti autori sunt situa\u0163i \u00een deplin\u0103 modernitate, pe creasta modernit\u0103\u0163ii am putea spune, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u00eentru totul ce face posibil\u0103 modernitatea \u00eens\u0103\u015fi, care sunt r\u0103d\u0103cinile acesteia. Considera\u0163i c\u0103 autori precum Blaga sau Noica nu au \u00een\u0163eles de fapt ce \u00eenseamn\u0103 modernitatea, care este sensul modernit\u0103\u0163ii p\u00e2n\u0103 la urm\u0103?
\nClaude Karnoouh:<\/strong> Ca o prim\u0103 \u00eencercare de r\u0103spuns la o asemenea \u00eentrebare, a\u015f putea s\u0103 spun pe scurt c\u0103 putem avea dou\u0103 pozi\u0163ii: o pozi\u0163ie nietzschean\u0103 sau o pozi\u0163ie marxist\u0103. Pozi\u0163ia marxist\u0103 spune, \u015fi Noica n-a \u00een\u0163eles asta (m\u0103 mir c\u0103 Noica nu l-a luat \u00een considerare pe Marx, pentru c\u0103 \u00een perioada domiciliului for\u0163at de la C\u00e2mpulung Muscel s-a v\u0103zut c\u0103 l-a citit \u015fi a scris ni\u015fte note \u00een marginea sa, care sunt foarte interesante), c\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103 este un produs al capitalismului. Distrugerea comunit\u0103\u0163ilor tradi\u0163ionale e un produs al capitalismului, care are nevoie de aceast\u0103 distrugere din dou\u0103 motive: 1) pentru a deschide o pia\u0163\u0103 de desfacere a produselor; \u015fi 2) pentru a crea un proletariat exploatat care s\u0103 fac\u0103 din munca lui o valoare, valoare care va deveni ulterior o plus-valoare pentru capitalul investit.
\nG.S.:<\/strong> Crede\u0163i c\u0103 acesta este un act inten\u0163ionat sau se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pur \u015fi simplu, \u00een virtutea unei evolu\u0163ii fire\u015fti a lucrurilor?
\nC.K.:<\/strong> Cred c\u0103 ambele. Este vorba \u015fi de spiritul capitalului \u015fi de o con\u015ftiin\u0163\u0103 practic\u0103 a capitalistului. Ceea ce nu con\u015ftientizeaz\u0103 capitali\u015ftii este c\u0103 aceast\u0103 practic\u0103 poate conduce \u00een anumite momente spre catastrof\u0103.
\n\u00cen ce-l prive\u015fte pe Blaga, cred c\u0103 e vorba de o construc\u0163ie pur idealist\u0103 \u015fi nostalgic\u0103. Blaga, care \u015fi-a f\u0103cut studiile la Viena, sau nu l-a citit, sau nu l-a \u00een\u0163eles pe Nietzsche \u2013 a\u015f pleda pentru faptul c\u0103 nu l-a citit. N-a \u00een\u0163eles problema nihilismului modern la Nietzsche, fiindc\u0103 de fapt logica capitalismului \u2013 Aristotel ar vorbi de energeia capitalismului, eu vorbesc de logica dinamic\u0103 a capitalismului \u2013 ca distrugere corespunde nihilismului modern la Nietzsche. Nici Blaga, nici Noica nu cred c\u0103 au \u00een\u0163eles asta, n-au \u00een\u0163eles c\u0103 pe aceast\u0103 energie de distrugere a tradi\u0163iilor, se construie\u015fte de fapt o lume nou\u0103. Evident, aceste procese nu sunt \u00eentru totul simultane, mai exist\u0103 insule de arhaism care mai supravie\u0163uiesc o vreme \u2013 vezi cazul Maramure\u015fului de exemplu \u2013, dar dovada pe care o avem, a arhaismului unei astfel de lumi, ne atest\u0103 faptul c\u0103 deja suntem moderni! Blaga e axat mai mult pe construc\u0163ia unui ideal, a unei lumi ideal-armonice a\u015f zice, e un fel de neo-platonism, care e foarte interesant din partea unui poet metafizic, fiindc\u0103 \u00een poezia lui se observ\u0103 c\u0103 metafizica arhaismului nu se poate recupera \u00een modernitate. E poetic \u00een sensul c\u0103 el face o metafizic\u0103 alegoric\u0103 despre ce a fost etc. \u201eVe\u015fnicia s-a n\u0103scut la sat\u201c ce \u00eenseamn\u0103? Eternitate! Dar modernitatea pe care Blaga a tr\u0103it-o nu era deloc ve\u015fnicie, era schimbare permanent\u0103.
\nLa Noica e altceva. Noica voia s\u0103 salveze ceva modern, care era un stat ideal rom\u00e2nesc, un stat-na\u0163iune \u015fi un stat metafizic totodat\u0103, ceea ce e foarte frumos, dar destul de \u00eendep\u0103rtat de realitate. \u00cen filosofia lui Blaga e de fapt o reluare a temelor din filosofia culturii a epocii, Spengler \u015fi Frobenius. Noica e diferit. Noica a vrut s\u0103 fie un fel de Heidegger rom\u00e2nesc, chiar dac\u0103 el nu l-a \u00een\u0163eles cu adev\u0103rat pe Heidegger \u015fi miza sa. Sentimentul rom\u00e2nesc al fiin\u0163ei este o carte care, \u00eenc\u0103 din titlul ei, are o filier\u0103 heideggerian\u0103 destul de clar\u0103. Dar ne\u00een\u0163elegerea sa fa\u0163\u0103 de Heidegger se vede dintr-o fraz\u0103 de la sf\u00e2r\u015fitul \u201eIntroducerii\u201c la Repere pe drumul g\u00e2ndirii, care este abisal de ne\u00een\u0163eleg\u0103toare fa\u0163\u0103 de g\u00e2ndirea lui Heidegger.
\nG.S.:<\/strong> A propos de rela\u0163ia, poate inexistent\u0103, a lui Blaga cu Nietzsche \u015fi cu nihilismul s\u0103u, m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 totu\u015fi conteaz\u0103 destul de mult \u015fi contextul filosof\u0103rii. \u00cen timp ce dumneavoastr\u0103 vorbea\u0163i, m\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 dac\u0103 Blaga l-ar fi citit \u015fi \u00een\u0163eles pe Nietzsche c\u00e2t timp a stat la Viena, i-ar fi folosit oare acest fapt \u00een contextul cultural \u015fi politic al Rom\u00e2niei interbelice? Europa era, iat\u0103, la cap\u0103tul unei evolu\u0163ii istorice moderne, sf\u00e2r\u015fit profe\u0163it de Nietzsche \u015fi pus par\u0163ial \u00een oper\u0103 ulterior de nazi\u015fti, pe c\u00e2nd Rom\u00e2nia se trezea \u00een plin\u0103 modernitate \u015fi, atunci c\u00e2nd \u00ee\u015fi punea problema propriei identit\u0103\u0163i, a propriului aport cultural \u015fi istoric, g\u0103sea singura surs\u0103 \u00een valorile unei societ\u0103\u0163i arhaice care se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na \u00eenc\u0103 s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103.
\nC.K.:<\/strong> Nu pot s\u0103 spun c\u0103 nu ai dreptate. Filosoful nu este niciodat\u0103 anistoric. \u00centotdeauna spuneam studen\u0163ilor mei: nu uita\u0163i, philosophia perenis este o construc\u0163ie post factum a filosofiei. Aristotel scrie despre politic\u0103 fiindc\u0103 e o mare criz\u0103 la Atena, e o mare problem\u0103 acolo, la care \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea un r\u0103spuns. Un r\u0103spuns foarte realist, fa\u0163\u0103 de r\u0103spunsul lui Platon din Republica lui ideal\u0103. Asta le-am repetat tot timpul studen\u0163ilor, fiindc\u0103 li s-a inoculat ideea unei philosophia perenis, care e dezlegat\u0103 de istorie etc. \u0102sta este, cred, marele merit al lui Heidegger, de a ne ar\u0103ta c\u0103 \u015fi discursul despre fiin\u0163\u0103 este de fapt unul istoric, nu \u00een sensul c\u0103 Dasein-ul ar fi la un moment dat aruncat \u00een istorie, cum sugereaz\u0103 Cioran, ci pentru c\u0103 Dasein-ul este istoric \u00een structura sa ontologic\u0103.
\n\u00cen ce-l prive\u015fte pe Blaga, conteaz\u0103, cred, \u015fi ce filosofie voia s\u0103 fac\u0103. Uite, de exemplu, t\u00e2n\u0103rul Cioran se prezint\u0103 ca un fel de mic neo-nietzschean, care d\u0103r\u00e2m\u0103 tot ce era \u00eenaintea lui. Textul lui din Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei e un text istoricist foarte bun. Blaga prefer\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een anistorism, nu vede ce este nou, este totdeauna nostalgic. Este un reac\u0163ionar, \u00een sensul etimologic al cuv\u00e2ntului. Pentru mine opera lui Blaga, esen\u0163ial, este poetic\u0103. Este un poet metafizic excep\u0163ional. Am scris un text \u00een francez\u0103, publicat la Paris, \u00een care \u00eel compar pe Blaga cu Trakl. E o poezie de mare \u0163inut\u0103. Poezia lui Blaga este o \u00eencercare de a c\u0103uta miezul fundamental al vie\u0163ii tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti \u015fi mi se pare c\u0103 a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 mult mai bine acest lucru prin poezie, dec\u00e2t prin filosofia sa mioritic\u0103.
\nNoica \u00een schimb este o \u00eencercare, care pentru mine e un e\u015fec. C\u0103 din punct de vedere lingvistic e un e\u015fec splendid, asta e adev\u0103rat. Blaga a sim\u0163it pe undeva nihilismul cantit\u0103\u0163ii (cum ar zice Gu\u00e9non), asta e evident. Cred c\u0103 Noica s-a centrat prea mult pe specificitatea pur rom\u00e2neasc\u0103, ceea ce este al nostru \u015fi doar al nostru, pe care nu-l \u00eemp\u0103r\u0163im cu nimeni etc. C\u00e2nd l-am \u00eent\u00e2lnit pe Noica i-am spus c\u0103 el nu face dec\u00e2t s\u0103 apere o form\u0103 de na\u0163ionalism ontologic, i-am spus c\u0103 \u00een modernitatea capitalist\u0103, care este mondializat\u0103, nu exist\u0103 o metafizic\u0103 na\u0163ional\u0103, \u00een afar\u0103 de o metafizic\u0103 total\u0103, care e cea a banului!
\nG.S.:<\/strong> \u015ei ce-a spus Noica atunci c\u00e2nd a auzit de metafizica banului?!
\nC.K.:<\/strong> S-a uitat la mine f\u0103r\u0103 s\u0103 zic\u0103 nimic! M\u0103 g\u00e2ndeam c\u0103 el crede c\u0103 eu transform \u00een metafizic\u0103 ceea ce spune Marx despre plus-valoare! Dar nu m\u0103 g\u00e2ndeam la Marx, m\u0103 g\u00e2ndeam mai degrab\u0103 la Nietzsche. \u00cen rest, ca om pentru o conversa\u0163ie lucid\u0103 pe diverse teme culturale, era extrem de pl\u0103cut. I-am dat un eseu \u00een care f\u0103cusem o critic\u0103 a metodei structuraliste a lui L\u00e9vi-Strauss \u015fi c\u00e2nd ne-am rev\u0103zut mi-a spus: \u201eDomnule Karnoouh, nu trebuie s\u0103 v\u0103 pierde\u0163i timpul cu min\u0163ile slabe!\u201c I-am spus c\u0103 exagera un pic! L\u00e9vi-Strauss nu e un geniu, cum spuneau discipolii s\u0103i de curte, dar nu era \u00een nici un caz o minte slab\u0103! Levi-Strauss f\u0103cea parte din acea categorie de intelectuali la care atunci c\u00e2nd te g\u00e2nde\u015fti, chiar dac\u0103 g\u00e2nde\u015fti \u00eempotriva lui, e\u015fti obligat s\u0103 g\u00e2nde\u015fti! \u00ce\u0163i pune mintea la lucru. Ceea ce nu e la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u015fi nu e dat tuturor. Da, cred c\u0103 pentru Noica Strauss era un tip de literatur\u0103 intelectual\u0103 care nu-l interesa. La fel ca \u015fi Heidegger.
\nG.S.:<\/strong> Am observat c\u0103 la un moment dat a\u0163i f\u0103cut c\u00e2te o remarc\u0103, at\u00e2t \u00een privin\u0163a lui Blaga, c\u00e2t \u015fi a lui Noica, referitor la faptul c\u0103 \u00eencercarea lor de recuperare a lumii arhaice nu include \u00een discu\u0163ie \u015fi dimensiunea unei teologii cre\u015ftine populare, nu se raporteaz\u0103 deloc la viziunea cre\u015ftin\u0103 a lumii, de care este impregnat\u0103 mentalitatea arhaic\u0103 a \u0163\u0103ranului. De ce crede\u0163i c\u0103 nu au \u00eencercat sau mai degrab\u0103 au evitat o astfel de abordare? \u015ei apoi, dac\u0103 ar fi f\u0103cut un astfel de demers, rezultatul nu ar fi fost acela\u015fi? Crede\u0163i c\u0103 ar fi reu\u015fit astfel s\u0103 aduc\u0103 la lumin\u0103 din lumea arhaic\u0103 mai mult sens pentru modernitate?
\nC.K.:<\/strong> C\u00e2nd am spus acel lucru, eu aveam \u00een cap \u00een primul r\u00e2nd disputa dintre St\u0103niloae \u015fi Blaga. Aici cred c\u0103 St\u0103niloae avea dreptate: nu exist\u0103 \u00een Europa o societate \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, care s\u0103 nu fie cre\u015ftin\u0103. C\u0103 nu este un cre\u015ftinism pur din punct de vedere dogmatic, asta mi se pare evident. Cre\u015ftinismul \u0163\u0103ranilor se \u00eempac\u0103 foarte bine cu z\u00e2nele, cu Muma P\u0103durii, cu strigoii etc. Dar \u00een afar\u0103 de vr\u0103jitorie, toate aceste credin\u0163e au o pozi\u0163ie secund\u0103, supus\u0103 Marelui zeu care e trinitar. \u015etiu c\u0103 \u0163\u0103ranii nu \u00een\u0163eleg prea bine ce \u00eenseamn\u0103 Trinitatea (de altfel nici mul\u0163i oameni cul\u0163i nu prea \u00een\u0163eleg), dar panteonul cre\u015ftin, dac\u0103 pot s\u0103 spun a\u015fa, e pe primul loc. Dumnezeu are un Fiu, care s-a n\u0103scut printr-un miracol din Fecioara Maria, cu ajutorul Sf\u00e2ntului Duh, Iisus Hristos, care este M\u00e2ntuitorul nostru. Acesta este un dat pe care toat\u0103 lumea \u00eel accept\u0103. \u00cen jurul Trinit\u0103\u0163ii tr\u0103iesc \u015fi se plimb\u0103 diverse spirite sau zei, dar care sunt secundari. Avem de-a face deci cu un sincretism religios. Cum este \u015fi \u00een America Latin\u0103, de altfel, doar c\u0103 acolo e mult mai spectaculos!
\nG.S.:<\/strong> Dac\u0103 tot a\u0163i amintit despre disputa dintre Blaga \u015fi St\u0103niloae, mi se pare c\u0103 Blaga nu este neap\u0103rat \u00eempotriva spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine a lumii rurale rom\u00e2ne\u015fti, ci el era mai degrab\u0103 \u00eempotriva unei paradigme identitare care identifica cre\u015ftinismului ortodox cu rom\u00e2nismul, cu faptul de a fi rom\u00e2n, paradigm\u0103 care \u015ftim bine c\u0103 a fost dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la ultimele sale consecin\u0163e de unii autori din perioada interbelic\u0103.
\nC.K.:<\/strong> Da, trebuie precizat asta, dar Blaga nu avea dreptate. \u0162\u0103ranul rom\u00e2n se identifica \u00eentru totul cu faptul de a fi cre\u015ftin. Se vede asta \u00een limbaj: \u00een sudul Rom\u00e2niei, femeia \u00eei spunea b\u0103rbatului cre\u015ftinul meu. Asta este dovada prezen\u0163ei cre\u015ftinismului care a pecetluit profund aceste societ\u0103\u0163i rurale. Credin\u0163ele lor arhaice au r\u0103mas ca ni\u015fte urme, uitate, \u015fterse, dar epoca lui Zalmoxis e terminat\u0103. Am avut aceast\u0103 disput\u0103 \u00een Fran\u0163a, cu ni\u015fte folclori\u015fti, despre tradi\u0163iile populare, ei voiau s\u0103 exclud\u0103 cre\u015ftinismul din societ\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale. Cum a\u015fa? Deja cre\u015ftinismul este ceva destul de ambiguu, Dumnezeu care se \u00eentrupeaz\u0103. \u015etiu c\u0103 \u00een Antichitatea p\u0103g\u00e2n\u0103 zeii puteau s\u0103 fie \u015fi oameni \u015fi animale, dar un Dumnezeu unic, care se \u00eentrupeaz\u0103 \u00eentr-un om, este greu de \u00een\u0163eles pentru o minte simpl\u0103. Dumnezeu \u015fi om totodat\u0103… Dar \u0163\u0103ranilor le place asta: Dumnezeu e om ca \u015fi noi, dar noi \u015ftim c\u0103 Dumnezeu ne va m\u00e2ntui! Sf\u00e2ntul Duh este ceva ce plute\u015fte \u00een cer, este peste tot, \u00eel \u00eent\u00e2lne\u015fti \u00een p\u0103dure, l\u00e2ng\u0103 cas\u0103 etc. E un fel de deus ex machina sau, dac\u0103 vrei, asemeni spiritelor din vremea romanilor. Ceea ce m-a surprins \u00een Balcani e c\u0103 n-am \u00eent\u00e2lnit ceva ca voodoo sau o form\u0103 mai slab\u0103, unde vr\u0103jitoarea invoc\u0103 un \u201eDumnezeu Sf\u00e2nt\u201c, dar f\u0103r\u0103 spectacol-posesie. Singurul lucru care ar fi putut fi extrem de arhaic, dar disp\u0103ruse deja din Maramure\u015f de ceva vreme, era rug\u0103ciunea fetelor la p\u0103dure, pentru fecunditate, sub r\u0103d\u0103cin\u0103 de m\u0103tr\u0103gun\u0103.
\nG.S.:<\/strong> Crede\u0163i totu\u015fi c\u0103 introducerea spiritualit\u0103\u0163ii arhaic cre\u015ftine \u00een discu\u0163ie ar fi schimbat cu ceva demersurile lui Blaga sau Noica? Ar fi reu\u015fit \u00een vreun fel o recuperare mai bun\u0103 a lumii arhaice pentru lumea modern\u0103?
\nC.K.:<\/strong> S\u0103 \u015ftii c\u0103 este posibil. E posibil ca dimensiunea cre\u015ftin\u0103 s\u0103 fi oferit o punte de trecere \u00eentre arhaism \u015fi modernitate, fiindc\u0103 religia cre\u015ftin\u0103, \u00eentr-un anume sens, e deja modern\u0103, are o dimensiune istoric\u0103 pe care lumea arhaic\u0103 n-o are. Religia cre\u015ftin\u0103, din punctul de vedere al teologiei, al soteriologiei sale sau, \u00een zonele greco-catolice, din perspectiva teoriei sociale a bisericii, poate fi \u00een acord cu tradi\u0163ia cre\u015ftin\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp s\u0103 mi\u015fte societatea, printr-o tendin\u0163\u0103 intern\u0103 a bisericii, ca produc\u0103tor de modernitate. Vezi, spre exemplu, cazul \u015ecolii Ardelene, a lui \u015eincai, Moln\u00e1r, Maior etc., oameni credincio\u015fi, dar care propov\u0103duiesc ruptura cu tradi\u0163iile arhaice. \u015eincai vorbe\u015fte despre lichidarea tradi\u0163iilor arhaice. \u00cen Transilvania, din partea Bisericii Ortodoxe, \u015eaguna a reluat programul de educa\u0163ie popular\u0103 al Bisericii Greco-catolice. Or, noi nu vedem, nici la Blaga, nici la Noica, o astfel de mediere \u00eentre lumea arhaic\u0103 \u015fi modernitate, care s-ar fi putut face pe filiera spiritualit\u0103\u0163ii cre\u015ftine.
\nG.S.:<\/strong> Dac\u0103 tot a venit vorba despre spiritualitatea cre\u015ftin\u0103 \u015fi modernitate, atunci cum a\u0163i vedea, de exemplu, raportarea Bisericii Ortodoxe la modernitate?
\nC.K.:<\/strong> Cred c\u0103 \u00een spa\u0163iul ortodox, Biserica este supus\u0103, prin intermediul unui discurs simbiotic, ideologiei de stat.
\nG.S.:<\/strong> Este Biserica responsabil\u0103 pentru \u00eent\u00e2rzierea moderniz\u0103rii \u00een Rom\u00e2nia sau \u00een \u0163\u0103rile ortodoxe? Este ea o fr\u00e2n\u0103 \u00een calea modernit\u0103\u0163ii?
\nC.K.:<\/strong> Biserica Ortodox\u0103, desigur. Orice form\u0103 de tradi\u0163ie se opune modernit\u0103\u0163ii. Modernitatea conduce inevitabil la distrugerea tuturor elementelor tradi\u0163ionale.
\nG.S.:<\/strong> Dumneavoastr\u0103 v\u0103 referi\u0163i probabil acum la modernitate \u00een sensul radical \u00een care o \u00een\u0163elege\u0163i dumneavoastr\u0103.
\nC.K.:<\/strong> Modernitatea e radical\u0103 \u00een sine! Esen\u0163a modernit\u0103\u0163ii e radical\u0103.
\nG.S.:<\/strong> V\u0103 referi\u0163i la modernitatea care aduce cu sine nihilismul?
\nC.K.:<\/strong> Capitalismul.
\nG.S.:<\/strong> Eu a\u015f lega mai degrab\u0103 capitalismul de \u00eenceputurile industrializ\u0103rii, dec\u00e2t de \u00eenceputurile modernit\u0103\u0163ii. Dac\u0103 ne referim la Descartes, ca la un prim mare filosof modern, Descartes nu este totu\u015fi un filosof capitalist!
\nC.K.:<\/strong> A\u015fa e, Descartes nu este un filosof capitalist, dar prin filosofia pe care o dezvolt\u0103, prin teoria sa general\u0103 asupra metodei, este cel care ofer\u0103 capitalismului instrumentele teoretice de care va avea nevoie, instrumente care vor sta ulterior la baza dezvolt\u0103rii tehnicii.
\nG.S.:<\/strong> Cu asta pot fi de acord. \u015ei totu\u015fi, \u00een ce sens este modernitatea radical\u0103?
\nC.K.:<\/strong> E radical\u0103 pentru c\u0103 nu accept\u0103 nici o lege, tradi\u0163ie sau entitate politic\u0103 ori social\u0103 care \u00eei pot fr\u00e2na demersul. Iar demersul ei e dat de leg\u0103tura intrinsec\u0103 creat\u0103 \u00eentre capitalism \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103. \u015etiin\u0163a nu poate fi fr\u00e2nat\u0103 de nici o tradi\u0163ie, iar capitalismul are tendin\u0163a de a \u00eenl\u0103tura orice st\u0103 \u00een calea dezvolt\u0103rii sale. Spre exemplu, Sf\u00e2ntul Toma din Aquino, \u00een cartea lui De regno, \u00eencearc\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 o teorie a pre\u0163ului just. Sigur, o astfel de \u00eencercare este \u00een sine foarte cinstit\u0103 \u015fi nobil\u0103, dar ea nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een capitalism!
\nG.S.:<\/strong> Bun, dar dac\u0103 modernitatea este radical\u0103 \u00een esen\u0163a sa, atunci \u00een ce sens statul na\u0163ional este un produs al modernit\u0103\u0163ii?
\nC.K.:<\/strong> Statul na\u0163ional reprezint\u0103 o unificare politic\u0103 a unei popula\u0163ii, \u00eentr-un spa\u0163iu comun, legitimat\u0103 printr-o limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 unitare (care de fapt sunt construite), \u015fi construit\u0103 printr-o pia\u0163\u0103 unic\u0103, cu toate instrumentele de schimb de care aceasta are nevoie, inclusiv prin blocarea grani\u0163elor sau limitarea tranzac\u0163iilor cu exteriorul. \u00cen acest sens, statul na\u0163ional este una dintre etapele dezvolt\u0103rii capitalismului \u015fi, \u00een acest sens, \u015fi a modernit\u0103\u0163ii. Acum suntem cu to\u0163ii martorii procesului de dezintegrare a statului na\u0163ional. Numai c\u0103 azi statul na\u0163ional nu se distruge prin r\u0103zboi, el se dezintegreaz\u0103 fiindc\u0103 nu mai corespunde stadiului de dezvoltare a capitalismului. Nu avem nici o garan\u0163ie c\u0103 la un moment dat, spre exemplu, Rom\u00e2nia va mai exista \u00een forma ei actual\u0103. \u015ei asta nu din cauza maghiarilor care vor autonomie. Dar s-ar putea ca pur \u015fi simplu, la un moment dat, din cauza anumitor interese, Transilvania s\u0103 tind\u0103 spre Europa Central\u0103, iar restul spre Turcia, de exemplu. P\u00e2n\u0103 \u015fi \u00een Fran\u0163a, care a oferit Europei modelul de centralizare pentru unitatea statului na\u0163ional, for\u0163ele centrifuge se manifest\u0103 azi extrem de puternic. Statul na\u0163ional a fost f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o etap\u0103 foarte important\u0103 a modernit\u0103\u0163ii, destul de scurt\u0103 dac\u0103 ne raport\u0103m la scara istoriei, \u015fi extrem de violent\u0103, de dezvoltare a capitalismului…
\nG.S.:<\/strong> Bun, dac\u0103 ideologia na\u0163ionalist\u0103 este o dimensiune important\u0103 a modernit\u0103\u0163ii \u015fi, pe de alt\u0103 parte, rezultatul la care ajunge modernitatea este nihilismul, putem considera spre exemplu ideologia na\u0163ionalist\u0103 ca o fa\u0163\u0103, un avatar, al nihilismului modern?
\nC.K.:<\/strong> Eu fac o diferen\u0163\u0103 \u00eentre na\u0163ionalism \u015fi patriotism. Patriotismul \u00eenseamn\u0103 s\u0103-\u0163i iube\u015fti \u015fi s\u0103-\u0163i aperi \u0163ara \u00een caz de pericol. Na\u0163ionalismul porne\u015fte mai degrab\u0103 de la ura fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 spa\u0163iul este rezultatul r\u0103zboiului, dar cred c\u0103 trebuie stabilit\u0103 diferen\u0163a asta \u00eentre cele dou\u0103. Na\u0163ionalismul \u00eenseamn\u0103, dup\u0103 cum spune \u015fi vorba englezului, right or wrong, my country first. E o dimensiune a nihilismului \u00een sensul c\u0103 pentru a construi aceast\u0103 unitate mare, a\u015fa cum este unitatea politic\u0103 a unui stat modern, trebuie s\u0103 anihilezi comunit\u0103\u0163ile tradi\u0163ionale, s\u0103 le anihilezi din punct de vedere economic, cultural \u015fi, \u00een anumite momente, \u015fi spiritual. S\u0103 distrugi o stare de fapt existent\u0103 anterior. Prin procesul de stabilire a unit\u0103\u0163ii sale politice, Fran\u0163a a distrus de exemplu cel pu\u0163in cinci comunit\u0103\u0163i culturale regionale: Bretania, Languedoc, Provence, Alsacia \u015fi Flandra. C\u00e2nd am ajuns prima oar\u0103 \u00een Maramure\u015f, \u00een anii \u201970, am cunoscut \u015fi le-am luat interviu unor \u0163\u0103rani b\u0103tr\u00e2ni, n\u0103scu\u0163i \u00een secolul al XIX-lea, care f\u0103cuser\u0103 \u00een tinere\u0163e Primul R\u0103zboi Mondial. Ace\u015ftia mi-au spus c\u0103 atunci c\u00e2nd au ajuns prima oar\u0103 \u00een Regat nu \u00een\u0163elegeau ce vorbeau oamenii de acolo! C\u00e2\u0163i lingvi\u015fti rom\u00e2ni recunosc asta? De exemplu, c\u00e2nd se duceau la Bistri\u0163a, foarte rar ce-i drept, sau \u00een \u0162ara L\u0103pu\u015fului, b\u0103tr\u00e2nii spuneau c\u0103 merg \u00een Ardeal. Deci cultura local\u0103 \u015fi regional\u0103 era clar \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 la ace\u015fti oameni. Deci ce face statul? Face unificarea limbii. \u015ei apoi se impune solicit\u00e2nd tuturor cet\u0103\u0163enilor serviciul militar obligatoriu. S\u0103 fie solda\u0163i-cet\u0103\u0163eni, \u0103sta era modelul francez.
\nG.S.:<\/strong> Apropo de nihilismul modern, am v\u0103zut c\u0103 \u00een multe texte ale dumneavoastr\u0103 v\u0103 declara\u0163i agnostic. A\u015f vrea s\u0103 v\u0103 \u00eentreb cum vede\u0163i diferen\u0163a dintre nihilism \u015fi agnosticism?
\nC.K.:<\/strong> Sincer, nu m-am g\u00e2ndit la asta! \u015ei apropo de agnosticismul meu, eu \u00eel v\u0103d mai degrab\u0103 ca pe o form\u0103 de sinceritate. N-a\u015f vrea s\u0103 m\u0103 prezint drept ceea ce nu sunt. Am un respect real, adev\u0103rat, pentru cei care cred, nu \u015fi pentru bigo\u0163i! Dar eu personal nu pot s\u0103 cred. Pentru mine, Hristos e un personaj istoric, admirabil din anumite puncte de vedere, dar m\u00e2ntuirea r\u0103m\u00e2ne ceva de ne\u00een\u0163eles pentru mine. \u00cen momentele mele de disperare \u00eemi spun uneori: av\u00e2nd \u00een vedere ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een aceast\u0103 lume, este imposibil s\u0103 existe un Dumnezeu al iubirii! Dar, repet, personajul istoric Iisus e ie\u015fit din comun. Nu cred c\u0103 voi fi m\u00e2ntuit, dar nu cred nici c\u0103 voi fi blestemat. Asta \u00eenseamn\u0103 pentru mine agnosticism. Este diferit de ateism. Ateul este un tip care propov\u0103duie\u015fte \u00eempotriva existen\u0163ei lui Dumnezeu. Eu nu propov\u0103duiesc \u00eempotriva religiei. Am prieteni credincio\u015fi \u00een mai multe religii. Am cunoscut un preot adept al teologiei eliber\u0103rii. Am cunoscut \u00een Rom\u00e2nia un preot, p\u0103rintele Antal, nepotul lui Miron Cristea, preot la Breb \u00een Maramure\u015f, cu care m-am \u00een\u0163eles foarte bine, dincolo de bine \u015fi de r\u0103u, ca s\u0103 zic a\u015fa. Am prieteni foarte buni musulmani. Dar eu nu sunt credincios. Nu suport \u00een schimb propaganda anti-religioas\u0103 care frizeaz\u0103 blasfemia. De asta am fost de exemplu \u00eempotriva lui Charlie Hebdo, a promov\u0103rii acelui tip de caricatur\u0103 obscen\u0103. \u015ei nu m\u0103 refer aici doar la caricaturile cu Mahomed, ci la toate caricaturile cu \u0163int\u0103 religioas\u0103 pe care le promovau. Dac\u0103 ne respect\u0103m ca oameni, atunci trebuie s\u0103 respect\u0103m credin\u0163a celorlal\u0163i. Putem s\u0103 critic\u0103m foarte bine institu\u0163ia Bisericii, de exemplu, \u015fi s\u0103 ar\u0103t\u0103m c\u0103 face lucruri inacceptabile atunci c\u00e2nd este cazul. Blasfemia nu e semnul unei lupte, ci al unui resentiment.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Gelu Sab\u0103u: \u00cen volumul dumneavoastr\u0103 Inventarea poporului-na\u0163iune g\u0103sim una dintre pu\u0163inele critici \u00eentemeiate ale modernit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, dac\u0103 nu \u015fi singura, cel pu\u0163in dup\u0103 cuno\u015ftin\u0163a mea, care are, pe l\u00e2ng\u0103 dimensiunea istoric\u0103 \u015fi antropologic\u0103, \u015fi o dimensiune filosofic\u0103. Ave\u0163i doi autori la care v\u0103 raporta\u0163i \u015fi pe care i-a\u0163i ales, \u00eentr-un mod deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor: Lucian Blaga… Cite\u0219te mai mult »Arhaism, tradi\u0163ie \u015fi modernitate. CLAUDE KARNOOUH \u00een dialog cu GELU SAB\u0102U<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[196,15117,15116],"class_list":["post-24588","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-capitalism","tag-logica-dinamica-a-capitalismului","tag-proletariat"],"views":1661,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24588","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24588"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24588\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24589,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24588\/revisions\/24589"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24588"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24588"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24588"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}