Credincioas\u0103 l\u0103udabilei ostenta\u0163ii cu care Bucure\u015ftiul literar \u015fi artistic st\u0103ruie num\u0103r de num\u0103r s\u0103-i men\u0163in\u0103 \u00een prima linie pe expira\u0163ii, marginalii \u015fi seniorii zilei de azi, revista public\u0103 un foarte interesant eseu despre \u201eactualitatea poeziei lui Bacovia\u201c scris de regretatul Tudor Opri\u015f, un articol judicios \u015fi erudit intitulat Lec\u0163ia de limb\u0103 vie de Titus V\u00e2jeu despre \u201eexperimentul\u201c latinizant \u00een care reputatul profesor \u015fi latinist de la Ia\u015fi, Traian Diaconescu, transpune \u00een latina clasic\u0103 marea poezie rom\u00e2neasc\u0103; o emo\u0163ionant\u0103 m\u0103rturie de amor pentru Sonet, \u201eregina poeziei\u201c, semneaz\u0103 eminescologul eminent Nicolae Georgescu, poet cu aceast\u0103 ocazie, ilustr\u00e2ndu-\u015fi cu exemple concrete, poezii (sonete!) \u00een toat\u0103 regula, respectivul \u201eamor\u201c. \u00censemn\u0103rile lui Ion Brad recomand\u0103 o monografie dedicat\u0103 ilustrului critic \u015fi istoric literar Cornel Regman (\u201eCic\u0103 ni\u015fte cronicari…\u201c, 1970) de \u201eo t\u00e2n\u0103r\u0103 specialist\u0103 din Ardeal, Nadia Vesa. Revista public\u0103 un interviu cu un proasp\u0103t octogenar, polivalentul actor Candid Stoica, c\u0103ruia cu aceast\u0103 ocazie \u00eei trimit mesaje c\u0103lduroase Radu Beligan, George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103, Dinu Grigorescu. Despre cel care pe vremuri fusese invitat s\u0103 \u00eentregeasc\u0103 excelenta echip\u0103 a Teatrului de Comedie de sub directoratul marelui Radu Beligan, prietenul lui Candid Stoica, prozatorul George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 scrie o mic\u0103 \u015fi ata\u015fant\u0103 perl\u0103 prozastic\u0103: \u201eAm citit, cu delicii, falsele lui memorii. De fapt cronici ale culiselor. Care \u00eenseamn\u0103 lumea larg\u0103 \u015fi nu numai jungla de carton din v\u0103paia reflectoarelor. Cred c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, Candid \u015fi-a g\u0103sit rolul vie\u0163ii sale: autor al acestor c\u0103r\u0163i. Prin anii \u201930 ap\u0103rea o carte, Cartea de la San Michele, autor: Axel Munthe. Un personaj fabulos. Medic \u015fi aventurier. Cartea lui a avut milioane de cititori, genera\u0163ii succesive, pe \u00eentreg mapamondul. Curios \u015fi intrigat de faima lui, G.B. Shaw i-a trimis un mesaj: \u00abDrag\u0103 dle Munthe, \u0163i-am citit cartea. N-am g\u0103sit \u00een ea nici urm\u0103 de literatur\u0103, dar mor de invidie c\u0103 n-am scris-o eu\u00bb… Schimb\u00e2nd ce este de schimbat, pot spune \u015fi eu la fel despre c\u0103r\u0163ile amicului meu din tinere\u0163e, Candid Stoica, actor n\u0103scut iar nu f\u0103cut, librar de pl\u0103cere, scriitor de duminic\u0103, bun de citit \u00een fiecare zi a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii\u201c. C\u00e2nd un mare scriitor ca George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 scrie cu peni\u0163a de aur c\u00e2teva r\u00e2nduri ca acestea, parc\u0103-\u0163i vine s\u0103 sim\u0163i c\u0103 \u0163i-a pus Dumnezeu m\u00e2na-n cap: nu-\u0163i mai trebuie altceva, doar cititori s\u0103 fie! \u00cens\u0103 dramaturgul Candid Stoica \u015fi-ar dori spectatori pentru piesele de teatru pe care le-a scris: teatrele promit \u015fi uit\u0103 s\u0103-i r\u0103spund\u0103. Directorii de teatre \u2013 spune el \u2013 \u201es-au constituit \u00een adev\u0103rate cazemate \u00een care nu pot p\u0103trunde dec\u00e2t prietenii lor, creatori de insipide piese care ocolesc cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 realitatea ce le-ar putea periclita scaunul\u201c. O directoare, fost\u0103 prieten\u0103 \u015fi bun\u0103 coleg\u0103 \u00eei spune, \u201epl\u00e2ng\u00e2nd\u201c, c\u0103 \u201enu poate s\u0103 citeasc\u0103 piese de teatru\u201c: piesa se cheam\u0103 Dosarul curvelor. O alt\u0103 pies\u0103 a dlui Candid are ghinionul c\u0103 nu \u015ftie cum (\u015fi dac\u0103) va fi privit\u0103 (citit\u0103) de noul director al teatrului respectiv (care vine cu prefera\u0163ii s\u0103i); cu alt\u0103 pies\u0103 e \u201e\u00een discu\u0163ii cu cei de la Radio\u201c. \u00cencurajat \u015fi optimist, dl Candid Stoica scrie mai departe: scrie piese de teatru \u015fi \u201elucrez de zor la un alt volum cu titlul: Cronici cu \u0163epi de trandafiri\u201c. Un amplu portret scrie Mihai Merticaru despre opera \u015fi personalitatea prozatorului \u015fi hermeneutului Leonard Gavriliu care, \u00eentr-un bloc din Pa\u015fcani (Str. Cronicar Ion Neculce, bloc B-2, scara B, ap. 5), \u0163ine bine de 13 ani \u00een picioare dinamica \u015fi b\u0103t\u0103ioasa revist\u0103 Spiritul critic, \u201emarginal\u0103\u201c \u015fi ea ca multe opere culturale majore, str\u0103lucite ini\u0163iative literare de care e \u00een stare provincia rom\u00e2neasc\u0103. Un alt senior al literaturii rom\u00e2ne, dramaturgul Dan T\u0103rchil\u0103 (n. 28 noiembrie 1923), i-a acordat lui Florentin Popescu un foarte interesant interviu. Piesele sale istorice s-au bucurat de succes de public, iar acum se \u00eentreab\u0103: \u201eCe viitor mai poate avea teatrul istoric \u00eentr-o lume anistoric\u0103?\u201c Pe vremuri, Io, Mircea Voievod a avut un mare succes pe scena Teatrului Municipal, cu Victor Rebengiuc \u00een rolul titular: \u201eo excelent\u0103 crea\u0163ie actoriceasc\u0103\u201c. A avut un \u201eincident\u201c cu piesa: voise s-o pun\u0103 \u00een scen\u0103 la Na\u0163ional maestrul Sic\u0103 Alexandrescu, dar \u201es-a opus Baranga. S-a opus cu furie! \u015ei maestrul a cedat, piesa a fost scoas\u0103 din repertoriu\u201c pentru ca \u00een anul viitor s\u0103 urce pe scena Municipalului: m\u0103rirea \u015fi dec\u0103derea teatrului, ca \u015fi a literaturii \u00een genere, se datorau, \u00een multe situa\u0163ii din trecutele vremi, nu doar \u201ecenzurii\u201c oficiale, dar \u015fi mai ales cenzurii pe care invidia colegial\u0103 o exercita la fel de aprig ca \u015fi ast\u0103zi. Nimic nou sub soare! \u00cen alt\u0103 ordine de idei, pornind de la premisa c\u0103 o bun\u0103 critic\u0103 literar\u0103 \u201epoate p\u0103trunde \u00een \u00een\u0163elesurile operei unui scriitor mai bine chiar dec\u00e2t scriitorul \u00eensu\u015fi\u201c, dramaturgul este de p\u0103rere c\u0103 \u201ese poate scrie biografia unui scriitor plec\u00e2nd doar de la opera lui, f\u0103r\u0103 s\u0103 i se cunoasc\u0103 via\u0163a\u201c. \u00centr-un singur caz opera poate s\u0103 \u201escrie\u201c via\u0163a unui scriitor: doar dac\u0103 acel scriitor este… Homer, c\u0103ruia nu i se cunoa\u015fte biografia, iar o butad\u0103 spune c\u0103 Homer nici n-ar fi existat. Nu to\u0163i scriitorii sunt Homer! Sunt cazuri \u00een care biografia \u0163ine loc de oper\u0103, una de c\u0103p\u0103t\u00e2i: este cazul lui I.D. S\u00e2rbu, cu Jurnalul unui jurnalist f\u0103r\u0103 jurnal. \u00cen linie general\u0103, \u00eens\u0103, opera tinde s\u0103 dezv\u0103luie \u2013 chiar f\u0103r\u0103 voia ori \u015ftirea autorului! \u2013 mai tot ceea ce biografia poate ori vrea s\u0103 ascund\u0103…
\n\u00cen Bucure\u015ftiul literar \u015fi artistic poetul \u015fi prozatorul Nicolae Dan Fruntelat\u0103 \u0163ine o frumoas\u0103 rubric\u0103 intitulat\u0103 Scaunul electric: st\u0103 pe acest scaun \u015fi prime\u015fte (suport\u0103!) cu pl\u0103cere \u015focurile electrice pe care le descoper\u0103 \u00een c\u0103r\u0163ile prietenilor s\u0103i. Admirabil! Vom vedea \u00eentr-un num\u0103r viitor \u015fi ce descoper\u0103 profesorul \u015fi etnologul Nicolae Constantinescu \u00een noua carte a lui N.D.F., Lambretta (Editura Semne, 2015, cu o prefa\u0163\u0103 de D.R. Popescu): o carte c\u00e2t o \u201ehalima\u201c, cu o mie \u015fi una de nop\u0163i pline de \u201epove\u015fti\u201c din Sud, dintr-o Oltenie c\u00e2t o \u00eentreag\u0103 Rom\u00e2nie, \u015fi mai mult dec\u00e2t at\u00e2t…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Credincioas\u0103 l\u0103udabilei ostenta\u0163ii cu care Bucure\u015ftiul literar \u015fi artistic st\u0103ruie num\u0103r de num\u0103r s\u0103-i men\u0163in\u0103 \u00een prima linie pe expira\u0163ii, marginalii \u015fi seniorii zilei de azi, revista public\u0103 un foarte interesant eseu despre \u201eactualitatea poeziei lui Bacovia\u201c scris de regretatul Tudor Opri\u015f, un articol judicios \u015fi erudit intitulat Lec\u0163ia de limb\u0103 vie de Titus V\u00e2jeu… Cite\u0219te mai mult »Scriitorii \u015fi Homer<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2931,1559,1126],"class_list":["post-24584","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-george-balaita","tag-radu-beligan","tag-teatrul-de-comedie"],"views":1229,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24584","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24584"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24584\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24585,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24584\/revisions\/24585"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24584"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24584"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24584"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}