{"id":24571,"date":"2015-10-05T22:58:43","date_gmt":"2015-10-05T20:58:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24571"},"modified":"2015-10-05T22:58:43","modified_gmt":"2015-10-05T20:58:43","slug":"din-dragoste-pentru-literatura","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-dragoste-pentru-literatura\/","title":{"rendered":"Din dragoste pentru literatur\u00e3"},"content":{"rendered":"

Per Olov Enquist, Cartea parabolelor. Un roman de dragoste<\/em>, traducere de Daniela Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Casa C\u00e3r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u00e3, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

N\u00e3scut \u00een anul 1934, Per Olov Enquist este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Suediei contemporane. Deopotriv\u00e3 autor de proz\u00e3 scurt\u00e3, romancier, profesor universitar \u015fi dramaturg, Enquist nu contene\u015fte s\u00e3-\u015fi uimeasc\u00e3 cititorii, \u00eenc\u00e3 de la debutul s\u00e3u din 1961, c\u00e2nd public\u00e3 volumul de povestiri Ochiul de cristal, urmat de succesul ulterior, care-i \u015fi aduce consacrarea definitiv\u00e3, romanul A cincea iarn\u00e3 a hipnotizatorului (1965).
\nUn altfel de \u201eroman de dragoste\u201c<\/strong>
\nPasionat at\u00e2t de formula mai degrab\u00e3 tradi\u0163ional\u00e3 a prozei, dac\u00e3 e s\u00e3 amintim aici c\u00e2teva dintre titlurile importante ale operei sale narative (Legionarii, Secundantul, Alaiul muzican\u0163ilor, Biblioteca c\u00e3pitanului Nemo), c\u00e2t \u015fi de cele mai diverse experimente fic\u0163ionale (sub pseudonimul Peter Husberg el a contribuit \u015fi la elaborarea romanului-colaj Fra\u0163ii Casey, \u00eempreun\u00e3 cu Leif Nylen \u015fi Torsten Ekbom), Enquist nu ocole\u015fte nici universul cinematografiei, scriind scenarii de film \u015fi de televiziune \u015fi colabor\u00e2nd cu Ingmar Bergman. \u00cen anul 2008 apare autobiografia sa, intitulat\u00e3 O alt\u00e3 via\u0163\u00e3, carte recompensat\u00e3 cu Marele Premiu August, de aceea\u015fi \u00eenalt\u00e3 distinc\u0163ie bucur\u00e2ndu-se, \u00een 1999, un alt text al s\u00e3u, \u015fi anume Vizita medicului de curte.
\n\u00cen cel mai recent roman publicat, Cartea parabolelor, ap\u00e3rut \u00een anul 2013, Enquist are grij\u00e3 s\u00e3 sublinieze de la bun \u00eenceput dificultatea elabor\u00e3rii (\u015fi mai cu seam\u00e3 a definitiv\u00e3rii!) unui astfel de text. \u00cen ciuda subtitlului c\u00e3r\u0163ii, Un roman de dragoste, autorul sus\u0163ine, \u00een mai multe r\u00e2nduri, c\u00e3, \u00een realitate, nu a fost niciodat\u00e3 capabil s\u00e3 scrie \u201etexte romantice\u201c. Cu at\u00e2t mai pu\u0163in romane de dragoste, de\u015fi cititorii s\u00e3i fideli \u015ftiu, f\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3, c\u00e3 \u00cengerul c\u00e3zut, cartea pe care Enquist a publicat-o \u00een 1985, este subintitulat\u00e3 la fel: \u201eroman de dragoste\u201c. Unii exege\u0163i au clamat, imediat dup\u00e3 apari\u0163ia C\u00e3r\u0163ii parabolelor, c\u00e3 autorul ar fi cuprins \u00een paginile sale tot ceea ce nu putuse sau nu dorise s\u00e3 includ\u00e3 \u00een propria autobiografie, O alt\u00e3 via\u0163\u00e3. Temeiul pentru aceast\u00e3 interpretare const\u00e3 mai cu seam\u00e3 \u00een identificarea unor am\u00e3nunte biografice la nivelul evolu\u0163iei personajelor din Cartea parabolelor \u015fi, \u00een egal\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, \u00een evidenta implicare \u00een text a naratorului.
\nCartea de fa\u0163\u00e3 este \u00een mare m\u00e3sur\u00e3 un text livresc \u015fi metatextual, c\u00e2t\u00e3 vreme Enquist \u00ee\u015fi discut\u00e3 el \u00eensu\u015fi multe dintre crea\u0163iile anterioare, cu scopul de a oferi cititorului o serie de chei de lectur\u00e3 pentru a descifra mai u\u015for semnifica\u0163iile prozei at\u00e2t de aparte pe care o scrie. Cele nou\u00e3 capitole sunt, \u00een fond, nou\u00e3 parabole menite a corespunde \u2013 \u015fi a r\u00e3spunde, simbolic \u2013 celor nou\u00e3 foi rupte din mijlocul carnetului de poezii care a apar\u0163inut tat\u00e3lui naratorului, mort de mult\u00e3 vreme. Iar unul dintre pretextele narative const\u00e3 tocmai \u00een descoperirea, dup\u00e3 ani de zile, de c\u00e3tre narator, a acestui caiet \u2013 fiind clar\u00e3, desigur, utilizarea de c\u00e3tre Enquist a conven\u0163iei manuscrisului g\u00e3sit. Interesant este \u00eens\u00e3 c\u00e3 decoperirea acestui vechi manuscris, at\u00e2t de personal, e cu at\u00e2t mai uimitoare cu c\u00e2t naratorul fusese convins ani de zile c\u00e3 mama sa, o persoan\u00e3 profund religioas\u00e3, distrusese carnetul pe vremea c\u00e2nd viitorul scriitor era doar un copil, dup\u00e3 cum ea \u00eens\u00e3\u015fi \u00eei spusese nu o dat\u00e3. \u015ei tot ea ad\u00e3uga, mereu, c\u00e3 \u201eacele texte trebuiau neap\u00e3rat distruse\u201c deoarece, din punctul s\u00e3u de vedere, poezia nu era altceva dec\u00e2t \u201eun p\u00e3cat\u201c. Cu toate astea parabolele par, chiar \u015fi din aceast\u00e3 intransigent\u00e3 perspectiv\u00e3, acceptabile \u2013 fie \u015fi par\u0163ial…
\nMemorie & istorie<\/strong>
\nEnquist prive\u015fte \u015fi interpreteaz\u00e3 \u2013 dar \u015fi practic\u00e3 \u2013 romanul de fa\u0163\u00e3 ca pe o \u00eencercare \u00eentotdeauna reluat\u00e3 a naratorului de a duce p\u00e2n\u00e3 la cap\u00e3t discursul preg\u00e3tit pentru \u00eenmorm\u00e2ntarea mamei sale. Prin urmare, el va demara demersul de a umple, cumva simbolic, toate golurile pe care emo\u0163ia sau incapacitatea sa temporar\u00e3 de a descoperi sau de a rosti adev\u00e3rul le l\u00e3sase \u00een primul r\u00e2nd \u00een propria sa memorie, dar, de asemenea, \u015fi \u00een a celorlal\u0163i. Numai c\u00e3, pe parcurs, aceast\u00e3 tentativ\u00e3 va fi progresiv abandonat\u00e3, romanul transform\u00e2ndu-se, pe nesim\u0163ite, \u00een \u00eencercarea naratorului-protagonist de a scrie o scrisoare adresat\u00e3 unei fiin\u0163e iubite, dincolo de morm\u00e2nt. Iar pentru a ajunge la acea esen\u0163\u00e3 a adev\u00e3rului mult c\u00e3utat, cititorului \u00eei vor fi prezentate cele c\u00e2teva \u00eent\u00e2lniri dintre Perola \u015fi Ellen, femeia fascinant\u00e3 sosit\u00e3 de la Stockholm \u015fi care \u00eenchiriase o caban\u00e3 pentru lunile de var\u00e3 pe care dorea s\u00e3 le petreac\u00e3 la Vasterbotten, \u00een nordul extrem, departe de zarva marelui ora\u015f. C\u00e2nd cei doi se \u00eent\u00e2lnesc prima oar\u00e3 el are cincisprezece ani, iar ea cincizeci \u015fi unu. Dup\u00e3 nou\u00e3 ani el o caut\u00e3 din nou, \u00een \u00eencercarea de a clarifica importan\u0163a \u015fi semnifica\u0163ia acelei prime \u00eent\u00e2lniri asupra am\u00e2ndurora. Numai c\u00e3, la \u00eentrebarea lui dac\u00e3 ar putea s\u00e3-i scrie pentru a-i explica mai bine totul, femeia r\u00e3spunde negativ, accept\u00e2nd o eventual\u00e3 scrisoare doar dup\u00e3 ce ea \u00eens\u00e3\u015fi va fi murit.
\nDevine clar, din acest punct, c\u00e3 romanul Cartea parabolelor, \u00een afara dorin\u0163ei declarate de a umple golurile din biografia oficial\u00e3 a protagoni\u015ftilor, este o reluare nuan\u0163at\u00e3 \u015fi o reelaborare a tuturor marilor teme \u015fi obsesii narative ori stilistice pe care cititorii pasiona\u0163i de opera lui Per Olov Enquist le cunosc deja. \u00cen primul r\u00e2nd, raportul mereu fragil \u015fi \u00eentotdeauna instabil dintre adev\u00e3r \u015fi minciun\u00e3, dintre aparen\u0163\u00e3 \u015fi esen\u0163\u00e3, dintre iluzie \u015fi realitate. \u00cen egal\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, textul c\u00e3r\u0163ii e populat de personaje pe care autorul le folosise \u015fi \u00een numeroase crea\u0163ii anterioare ale sale (fie piese de teatru, fie buc\u00e3\u0163i de proz\u00e3). Efectul e configurarea unui uluitor mozaic tematic \u015fi simbolic, a c\u00e3rui structur\u00e3 duce pe dat\u00e3 cu g\u00e2ndul la scrisorile \u00een palimpsest pe care i le scria o rud\u00e3 \u00eendep\u00e3rtat\u00e3, Siklund, b\u00e3iatul internat \u00eentr-o clinic\u00e3 de psihiatrie. C\u00e3ci metoda lui Siklund atunci c\u00e2nd elaboreaz\u00e3 lungile sale misive (anume scriind r\u00e2nduri suprapuse, f\u00e3r\u00e3 a \u015fterge versiunea ini\u0163ial\u00e3 a textului) e reluat\u00e3 (simbolic, f\u00e3r\u00e3 \u00eendoial\u00e3!) de Enquist \u00eensu\u015fi \u00een aceast\u00e3 uluitoare carte, imposibil de prins \u00een vreo schem\u00e3 simplificatoare ori de \u00eencadrat \u00een vreun tipar prestabilit. Nivelul intertextual al C\u00e3r\u0163ii parabolelor ia na\u015ftere \u00een acest fel pe nesim\u0163ite, de asemenea \u015fi dimensiunea sa livresc\u00e3 \u015fi simbolic\u00e3, numai c\u00e3 trebuie s\u00e3 recunoa\u015ftem c\u00e3, uneori, lectura tinde s\u00e3 devin\u00e3 extrem de complicat\u00e3 pentru cititorii care nu cunosc, fie \u015fi par\u0163ial, universul rom\u00e2nesc al lui Enquist. De aici senza\u0163ia de vertij pe care primul contact cu acest text \u00eel poate provoca celor avizi exclusiv de pitorescul \u00eent\u00e2mpl\u00e3rilor sau de elementele spectaculoase ale conflictului.
\nFascina\u0163ia livrescului<\/strong>
\n\u00cen plus, autorul \u00ee\u015fi provoac\u00e3 la tot pasul cititorul s\u00e3 dezlege complicatele \u015farade intelectuale pe care le construie\u015fte \u2013 uneori doar pentru a le anula el \u00eensu\u015fi, spre final. Iar Cartea parabolelor este, trebuie s\u00e3 subliniem asta, un text ce abund\u00e3 \u00een aluzii livre\u015fti \u015fi \u00een sugestii implicite de interpretare. C\u00e3ci, de la Robinson Crusoe de Daniel Defoe la Kim al lui Kipling \u015fi de la invocarea numelui C\u00e3pitanului Nemo din proza lui Jules Verne p\u00e2n\u00e3 la docte trimiteri la Wittgenstein sau Kierkegaard, romanul acesta cuprinde totul. Plus men\u0163ionarea personajului interpretat de Jack
\nNicholson \u00een pelicula Five Easy Pieces, dar \u015fi a Simfoniei a Opta (neterminate) a lui Jean Sibelius sau a melodiei C\u00e2ntec de toamn\u00e3 a lui Tove Jansson, aceasta din urm\u00e3 purt\u00e2nd, ca \u00een filigran, sensurile (sau cel pu\u0163in unul din sensurile!) profunde ale C\u00e3r\u0163ii parabolelor: \u201ePoate c\u00e3 iubesc mai pu\u0163in dec\u00e2t \u00eenainte, \u00eens\u00e3 mult mai mult dec\u00e2t vei \u015fti vreodat\u00e3\u201c.
\nPoate c\u00e3, pentru unii cititori, parabolele acestea sunt extrem de elaborate \u015fi chiar prea complicate \u00een multiplele lor semnifica\u0163ii, modul \u00een care Per Olov Enquist le construie\u015fte duc\u00e2nd pe dat\u00e3 cu g\u00e2ndul la replica unuia dintre personajele esen\u0163iale ale acestei c\u00e3r\u0163i, Ellen, care, la un moment dat, afirm\u00e3 c\u00e3 naratorul, at\u00e2t de intelectual \u015fi de retractil, d\u00e3 impresia c\u00e3 \u201eocole\u015fte subiectul tocmai atunci c\u00e2nd ar trebui s\u00e3 mearg\u00e3 de-a dreptul\u201c. Numai c\u00e3 toate aceste ocol(i\u015f)uri \u015fi ezit\u00e3ri nu sunt altceva dec\u00e2t strategia de care Enquist avea nevoie pentru a preg\u00e3ti cititorul pentru extraordinara experien\u0163\u00e3 de lectur\u00e3 pe care o reprezint\u00e3 uluitorul capitol al patrulea, Parabola despre femeia de pe podeaua de lemn f\u00e3r\u00e3 noduri. Acolo t\u00e2n\u00e3rul personaj aflat la \u00eenceputul unei lungi \u015fi dureroase ini\u0163ieri care e, \u00een egal\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, drumul vie\u0163ii, al propriei vie\u0163i \u015fi, deopotriv\u00e3, al vie\u0163ii fiec\u00e3rui om, descoper\u00e3 dragostea, eliber\u00e2ndu-se, astfel, de chingile oric\u00e3rei dogme ori \u00eencorset\u00e3ri religioase. \u015ei, \u00een egal\u00e3 m\u00e3sur\u00e3 descoper\u00e3 calea spre revela\u0163ia ce-l va conduce, \u00een cele din urm\u00e3, spre edificarea propriei opere, singura modalitate de a \u00eenvinge curgerea temporal\u00e3 \u015fi de a dob\u00e2ndi \u2013 \u00een m\u00e3sura \u00een care a\u015fa ceva poate fi dat fiin\u0163ei umane \u2013 nemurirea. Sau, dac\u00e3 nu, cel pu\u0163in iluzia ei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Per Olov Enquist, Cartea parabolelor. Un roman de dragoste, traducere de Daniela Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Casa C\u00e3r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u00e3, 2015 N\u00e3scut \u00een anul 1934, Per Olov Enquist este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Suediei contemporane. Deopotriv\u00e3 autor de proz\u00e3 scurt\u00e3, romancier, profesor universitar \u015fi dramaturg, Enquist nu contene\u015fte s\u00e3-\u015fi uimeasc\u00e3 cititorii, \u00eenc\u00e3 de… Cite\u0219te mai mult »Din dragoste pentru literatur\u00e3<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24571","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1323,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24571","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24571"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24571\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24572,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24571\/revisions\/24572"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24571"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24571"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24571"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}