{"id":24554,"date":"2015-10-05T22:46:53","date_gmt":"2015-10-05T20:46:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24554"},"modified":"2015-10-05T22:46:53","modified_gmt":"2015-10-05T20:46:53","slug":"zona-politicianista-risca-sa-ne-transforme-dintr-o-natiune-moderna-intr-o-populatie-amorfa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/zona-politicianista-risca-sa-ne-transforme-dintr-o-natiune-moderna-intr-o-populatie-amorfa\/","title":{"rendered":"\u201eZona politicianist\u0103 risc\u0103 s\u0103 ne transforme dintr-o na\u0163iune modern\u0103 \u00eentr-o popula\u0163ie amorf\u0103\u201c"},"content":{"rendered":"

DORIN SARAFOLEANU \u00een dialog cu ANGELA MARTIN<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca anvergura unei reputa\u0163ii \u2013 \u015fi nu vorbim despre una tributar\u0103 astu\u0163iei \u00een gestionarea propriei imagini publice, ci despre una cl\u0103dit\u0103 cinstit, temeinic \u015fi trainic \u2013 s\u0103 eclipseze cauzele care au generat-o \u015fi o \u00eentre\u0163in. \u201eVictim\u0103\u201c, ca s\u0103 spunem a\u015fa, a unei astfel de situa\u0163ii este \u015fi profesorul Dorin Sarafoleanu \u2013 o somitate \u00een specialitatea sa, \u00een otorinolaringologie, \u015fi \u00een medicina rom\u00e2neasc\u0103. Consider\u0103m de aceea c\u0103 redescoperirea \u015fi rememorarea, fie \u015fi sumar\u0103, a traiectoriei pe care a urmat-o destinul s\u0103u uman \u015fi profesional sunt pe drept cuv\u00e2nt necesare.
\nStabilit de-o via\u0163\u0103 \u00een Bucure\u015fti, profesorul Sarafoleanu este un produs al \u015fcolii timi\u015forene de medicin\u0103 \u015fi al spa\u0163iului de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie b\u0103n\u0103\u0163ene \u00een care a crescut \u015fi a fost educat. Formarea sa este \u00eens\u0103 departe de a se fi \u00eencheiat acolo. A urcat din concurs \u00een concurs treptele ierarhiei profesionale, mai \u00eent\u00e2i ca medic de \u0163ar\u0103, de familie, apoi ca medic specialist, primar, \u015fef de sec\u0163ie, pentru a-\u015fi \u00eemplini cariera ca \u015fef de clinic\u0103, profesor la Universitatea de Medicin\u0103 \u015fi Farmacie \u201eCarol Davila\u201c, \u015fef de Catedr\u0103. Este doctor \u00een \u015etiin\u0163e Medicale din 1972. \u00cen 1973 a inventat \u201eMetoda \u015fi aparatul pentru drenajul transtimpanic al urechii mijlocii\u201c \u2013 ambele uzuale \u015fi ast\u0103zi \u00een procedurile terapeutice specifice. \u00cen 1974 a \u00eenfiin\u0163at Sec\u0163ia ORL a Spitalului \u201eSf\u00e2nta Maria\u201c pe care, \u00een 1993, a ridicat-o la rang de Clinic\u0103 Universitar\u0103. S-a perfec\u0163ionat \u00een Fran\u0163a, la Institutul de Oncologie \u201eGustave Roussy\u201c \u015fi la Spitalul Foch din Paris, dar \u015fi la Clinica ORL din Montpellier; apoi, la Aachen \u015fi Berlin \u00een chirurgie func\u0163ional\u0103 auricular\u0103 \u015fi \u00een patologie vestibular\u0103, la Praga. \u00centre 1973 \u015fi 1995, a fost, r\u00e2nd pe r\u00e2nd, director al Spitalului Clinic \u201eSf\u00e2nta Maria\u201c, Consilier al Ministrului S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, director al Direc\u0163iei Sanitare Bucure\u015fti, pre\u015fedinte al Comisiei \u00eenfiin\u0163ate de Ministerul Educa\u0163iei pentru acordarea burselor de studii \u00een str\u0103in\u0103tate.
\nEste fondatorul \u015fcolii rom\u00e2ne\u015fti de Rinologie \u015fi al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Rinologie (2010) pe care a afiliat-o la Societatea European\u0103 de Rinologie. Organizeaz\u0103 sub prestigioasa ei egid\u0103 congrese interna\u0163ionale din doi \u00een doi ani, cu participan\u0163i de renume \u00een medicina interna\u0163ional\u0103. Este membru al mai multor societ\u0103\u0163i occidentale de ORL \u015fi membru titular al Academiei de \u015etiin\u0163e Medicale. A instituit, \u00een Rom\u00e2nia, cursurile de Chirurgie Laser CO2 \u015fi cursurile de chirurgie func\u0163ional\u0103 endoscopic\u0103 rinosinusal\u0103. Este autorul unor lucr\u0103ri de referin\u0163\u0103 \u00een studiul otorinolaringologiei \u015fi a dou\u0103 sute de articole \u015ftiin\u0163ifice \u2013 comunic\u0103ri la numeroase congrese na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale \u2013 ap\u0103rute \u00een publica\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi str\u0103ine. Dar amploarea \u015fi diversitatea activit\u0103\u0163ilor \u015fi a meritelor sale \u00een plan medical, \u015ftiin\u0163ific, academic dep\u0103\u015fesc cu mult posibilit\u0103\u0163ile noastre de a le transpune \u00een paginile revistei, oric\u00e2t de generoase.
\n\u00cei mul\u0163umesc invitatului meu, domnului profesor Dorin Sarafoleanu, pentru scurtul, dar pre\u0163iosul r\u0103stimp \u00een care, d\u00e2ndu-\u015fi jos oglinda frontal\u0103 \u015fi l\u0103s\u00e2nd deoparte foarfece chirurgicale, bisturie, pense, sonde, stilete, canule, chiurete, a acceptat s\u0103 intre \u00een jocul acestor \u00eentreb\u0103ri.<\/p>\n

Angela Martin<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Angela Martin:<\/strong> Domnule profesor, \u00een ce rela\u0163ie sunte\u0163i cu confesiunea? Ave\u0163i disponibilitate, sim\u0163i\u0163i vreun \u00eendemn interior s\u0103 v\u0103 confesa\u0163i? Sau chiar pl\u0103cere?
\nDorin Sarafoleanu:<\/strong> Confesiunea este o nevoie omeneasc\u0103. Este un mod de comunicare. Ea dest\u0103inuie confesorului, nu numai taine, emo\u0163ii, nelini\u015fti \u015fi \u00eendoieli, ci \u015fi idei, opinii sau ra\u0163iuni care se vor confruntate \u015fi cu alte min\u0163i.
\nGoethe spunea c\u0103 \u201eo comunicare sincer\u0103, o confesiune sincer\u0103 este un fapt al naturii\u201c. A primi comunicarea a\u015fa cum este ea g\u00e2ndit\u0103 este un fapt al culturii, \u015fi trebuie s\u0103 te educi pentru a \u015fti s\u0103 ascul\u0163i. A\u015fadar, confesiunea poate fi \u015fi un act de cultur\u0103.
\n\u00cen medicin\u0103, colocviul cu bolnavul prin procesul de dirijare al anamnezei este de fapt o confesiune. \u00cen procesul didactic, modul de comunicare cu studen\u0163ii sau reziden\u0163ii, prin lec\u0163ii interactive, cred c\u0103 poate fi considerat tot un fel de confesiune, iar consultul interdisciplinar \u2013 \u00een cazurile dificile \u2013 reprezint\u0103, de asemenea, un mod elevat de comunicare profesional\u0103 cu folos pentru bolnav. Confesiunea, cred c\u0103 este un antidot pentru singur\u0103tate.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Marc Aureliu, \u00een G\u00e2nduri c\u0103tre sine \u00eensu\u015fi, se \u00eentreba de ce \u201esufletele inculte \u015fi neinstruite tulbur\u0103 sufletul cultivat \u015fi instruit\u201c? \u00centrebarea este valabil\u0103 \u015fi ast\u0103zi, dup\u0103 at\u00e2tea secole de instruc\u0163ie… \u00cei g\u0103sim \u015fi un r\u0103spuns?
\nD.S.:<\/strong> Cu c\u00e2t sufletele sunt mai cultivate, cu at\u00e2t devin mai sensibile, dar, \u015fi mai \u00een\u0163elepte. \u00cen\u0163elepciunea cred c\u0103 poate fi antidotul pe care min\u0163ile \u015fi spiritele cultivate \u00eel pot opune brutalit\u0103\u0163ii \u015fi agresivit\u0103\u0163ii sufletelor inculte. Altruismul este una dintre armele arsenalului de \u00een\u0163elepciune. Sartre spunea c\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103se\u015fti prin altruism formele de \u201ea fi pentru ceilal\u0163i\u201c. Puterea bl\u00e2nd\u0103 a \u00een\u0163elepciunii altruiste cred c\u0103 este solu\u0163ia. Pentru c\u0103 prostia, ignoran\u0163a agresiv\u0103 \u00een continu\u0103 expansiune nu pot fi \u00eenvinse altfel, s\u0103 \u00eencerc\u0103m cel pu\u0163in s\u0103 le facem suportabile.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Ce c\u0103r\u0163i, bune pentru vindecarea sufletului, cum\u00a0 ar fi spus Avicenna, a\u0163i citit recent, scrise de filosofi \u015fi psihanali\u015fti contemporani?
\nD.S.:<\/strong> Recomand tinerilor care vor s\u0103 urmeze Medicina, dar \u015fi tuturor celor care vor s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103 via\u0163a cu folos, s\u0103-l consulte \u00een Dic\u0163ionarul (s\u0103u) de Filosofie Oxford, pe Simon Blackburn, unde vor g\u0103si \u00eendrum\u0103ri existen\u0163ialiste cu privire la boal\u0103, univers, echilibru sufletesc, reflec\u0163ii religioase, \u015ftiin\u0163ifice, culturale. Este o carte care te \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u015fti \u015fi te ajut\u0103 s\u0103 \u015ftii s\u0103 \u00eenfrun\u0163i via\u0163a.
\nDoctorul american Siddhartha Mukherjee face o biografie a cancerului dup\u0103 o experien\u0163\u0103 \u00een domeniu de peste patruzeci de ani, ar\u0103t\u00e2nd rolul psihicului \u015fi al psihoterapiei \u00een lupta cu acest neiert\u0103tor (\u00eenc\u0103) flagel. Este o extraordinar\u0103 oper\u0103 medical-filosofic\u0103 \u2013 laureat\u0103 a Premiului Pullitzer (2011) \u015fi care beneficiaz\u0103 de o prezentare cuprinz\u00e2nd un g\u00e2nd filosofic al Susanei Sontag pe care vreau s\u0103 \u00eel reproduc: \u201eBoala este partea \u00eentunecat\u0103 a vie\u0163ii, o parte a existen\u0163ei mai pu\u0163in dorit\u0103. To\u0163i cei care se nasc au dubl\u0103 cet\u0103\u0163enie: \u00een regatul celor s\u0103n\u0103to\u015fi \u015fi \u00een regatul celor bolnavi. De\u015fi to\u0163i am vrea s\u0103 folosim doar pa\u015faportul bun, mai devreme sau mai t\u00e2rziu fiecare suntem obliga\u0163i, cel pu\u0163in pentru un timp limitat, s\u0103 devenim locatarii celeilalte p\u0103r\u0163i.\u201c
\nLaureatul Nobel \u015fi C\u0103lug\u0103rul \u2013 dialogul filosofic \u00eentre Luc Montagnier (descoperitorul virusului SIDA) \u015fi c\u0103lug\u0103rul Niaussat \u2013 constituie o comoar\u0103 de filosofie existen\u0163ialist\u0103, medical\u0103 \u015fi religioas\u0103, g\u00e2ndit\u0103 \u00een contextul evolu\u0163iilor moderne ale societ\u0103\u0163ii omene\u015fti. Interferen\u0163ele multiple \u00eentre mediul natural, social \u015fi divinitate sunt ideea salvatoare pentru supravie\u0163uire.
\nLivius Cioc\u00e2rlie, \u00een B\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi moarte \u00een mileniul trei, crede c\u0103 acceptarea cu nep\u0103sare \u015fi a uneia \u015fi a celeilalte este solu\u0163ia unei lini\u015fti existen\u0163iale, mai ales c\u0103, pentru tinerii care au ast\u0103zi dou\u0103zeci de ani, genera\u0163ia noastr\u0103, practic, nu mai exist\u0103 \u00een calculele lor.
\nSunt \u015fi o serie de apari\u0163ii editoriale \u00eenc\u0103rcate de pragmatism \u015fi de o filosofie optimist\u0103. \u00cendemnul de ac\u0163iune este sugerat tinerilor chiar de titlurile lor: Calea spre succes a lui Napoleon Hill sau Excep\u0163ionalii lui Malcom Gladwell. Pornind de la filozofia de via\u0163\u0103 a unor mari oameni de succes americani (Rockefeller, Edison, Kelly Ford, Eastman), aceasta ofer\u0103 tinerilor modele de g\u00e2ndire \u015fi ac\u0163iune, care pot s\u0103-i conduc\u0103 spre reu\u015fit\u0103.
\nDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00eel caut pe Seneca: el \u00eemi d\u0103 solu\u0163ia tihnei \u015fi a lini\u015ftii care nu poate fi g\u0103sit\u0103 dec\u00e2t \u00een tine, \u015fi nu \u00een alt\u0103 parte (Despre lini\u015ftea spiritului).<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Hipocrate sus\u0163inea, la vremea sa, c\u0103 nu exist\u0103 o mare diferen\u0163\u0103 \u00eentre medicin\u0103 \u015fi filosofie. \u00centre timp, aceste dou\u0103 \u015ftiin\u0163e, ca multe altele, fire\u015fte, s-au desp\u0103r\u0163it. Dar prin aceasta s-au \u00eenstr\u0103inat definitiv?
\nD.S.:<\/strong> Aceast\u0103 idee este esen\u0163a jur\u0103m\u00e2ntului lui Hipocrate. Filosofia hipocratic\u0103 despre medic \u015fi medicin\u0103 este o capodoper\u0103 a g\u00e2ndirii antice. Are aceea\u015fi valoare peren\u0103 ca aceea a Parthenonului \u015fi a sculpturilor antice grece\u015fti.
\nEl \u00eencepe cu o invoca\u0163ie la adresa zeilor \u015fi se termin\u0103 cu o impreca\u0163ie, \u00een cazul \u00een care jur\u0103m\u00e2ntul nu va fi respectat. A\u015fa dup\u0103 cum genomul uman concentreaz\u0103 pentru totdeauna to\u0163i cromozomii, tot astfel \u015fi jur\u0103m\u00e2ntul lui Hipocrate concentreaz\u0103 filosofia, morala \u015fi umanismul profesiei de medic pentru totdeauna. Explozia \u015ftiin\u0163ifico-tehnic\u0103 din ultima jum\u0103tate de secol a \u0163inut mai pu\u0163in seam\u0103 de aspectele filosofice. Excesele f\u0103cute de dragul moderniz\u0103rii \u00eencep s\u0103 \u00ee\u015fi arate p\u0103r\u0163ile rele. Este momentul \u00een care g\u00e2nditorii profesiei noastre \u00eencep s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri \u015fi s\u0103 caute direc\u0163ii corecte. Trebuie s\u0103 revenim la principiul \u201ePrimum non nocere\u201c pe care s\u0103-l extindem \u00eens\u0103 \u015fi la mediul natural. Deja medicina este g\u00e2ndit\u0103 dup\u0103 principiul \u201eonly one health\u201c, adic\u0103 integrarea ei \u00een mod sistemic \u00een mediul natural \u015fi interdependen\u0163a \u00eentre s\u0103n\u0103tatea omului \u015fi s\u0103n\u0103tatea animalelor, a plantelor, a apelor, p\u0103durilor etc. Adic\u0103, s\u0103n\u0103tatea planetei.
\nCiviliza\u0163ia \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u2013 no\u0163iune ap\u0103rut\u0103 la mijlocul secolului trecut, era animat\u0103 de ideea conform c\u0103reia mijloacele tehnice \u00eei permit omului s\u0103 subordoneze sau s\u0103 schimbe natura \u015fi sensul propriilor sale interese. Au ap\u0103rut excesele asupra mediului ambiant, cerute de un consum tot mai mare \u015fi tot mai necontrolat. Hedonismul consumerist a condus la polarizarea social\u0103 \u00een foarte boga\u0163i (pu\u0163ini) \u015fi foarte s\u0103raci (majoritatea).
\nJacques Attali semnaleaz\u0103 c\u0103, \u00een lume, exist\u0103 \u00een prezent peste dou\u0103 miliarde de nomazi \u015fi un miliard de oameni extrem de s\u0103raci.
\nEste limpede de \u00een\u0163eles c\u0103 ace\u015ftia sunt lipsi\u0163i de \u00eengrijiri medicale. Aceasta este zona \u00een care filosofia hipocratic\u0103 \u015fi platonician\u0103 s-a \u00eendep\u0103rtat de medicin\u0103. Ele trebuie sa revin\u0103 la simbioza fireasc\u0103, aceea care le-a \u00eennobilat. Acest lucru nu se poate face dec\u00e2t prin educa\u0163ie \u015fi prin politici sociale, economice \u015fi medicale inteligente.
\nArogan\u0163a trebuie \u00eenlocuit\u0103 cu o nou\u0103 moral\u0103 ob\u0163inut\u0103 prin educa\u0163ie, cultur\u0103 \u015fi reguli \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite de \u00eentreaga umanitate. Trinomul politico-birocratico-industrial, ast\u0103zi d\u0103un\u0103tor plantei, societ\u0103\u0163ii umane \u015fi viitorului, trebuie s\u0103 revin\u0103 la principiul platonician: \u201eTo\u0163i regii trebuie s\u0103 fie filosofi; dac\u0103 nu, mizeria uman\u0103 nu va disp\u0103rea niciodat\u0103\u201c.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Se mai \u00eengrije\u015fte medicul de azi s\u0103 aib\u0103 \u201ecalit\u0103\u0163ile bunului filosof\u201c enumerate de Hipocrate? Ori \u015fi-a schimbat total filosofia? Etica profesional\u0103 \u015fi filozofia de via\u0163\u0103, vreau s\u0103 spun…
\nD.S.:<\/strong> Medicul de azi este supus \u201edictaturii tehnice\u201c. El a devenit dependent de aparate, laboratoare, ma\u015fini de investiga\u0163ie, ghiduri \u015fi constr\u00e2ngeri birocratice sufocante. Nu mai are timp de medita\u0163ii \u015fi filosofie. El tr\u0103ie\u015fte \u00een vitez\u0103, \u00een v\u00e2ltoare, este epuizat de num\u0103rul mare de solicit\u0103ri, de g\u0103rzi, de tot felul de activit\u0103\u0163i \u015ftiin\u0163ifico-profesionale. Dac\u0103 ne referim la noi, la medicii rom\u00e2ni, trebuie s\u0103 subliniez faptul c\u0103, datorit\u0103 condi\u0163iilor sistemului nostru de s\u0103n\u0103tate binecunoscute de toat\u0103 lumea, medicul trebuie s\u0103 lucreze mult mai mult, \u00een condi\u0163ii mult mai proaste \u015fi cu o retribu\u0163ie infinit mai mic\u0103 dec\u00e2t confratele s\u0103u din Uniunea European\u0103. De aici, o serie de consecin\u0163e pentru el: \u00ee\u015fi \u00eentemeiaz\u0103 o familie abia dup\u0103 30-35 de ani, are doar un copil \u015fi \u00een multe cazuri deloc, are dificult\u0103\u0163i financiare care \u00eei confer\u0103 un statut social jenant \u015fi mai ales \u201ese bucur\u0103\u201c de dezinteresul autorit\u0103\u0163ilor \u015fi de desconsiderare din partea societ\u0103\u0163ii. \u00cen aceste condi\u0163ii, filozofia lui profesional\u0103 \u015fi de via\u0163\u0103 a devenit filozofia supravie\u0163uirii.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Filosoful este un teoretician, medicul, un practician. Unde se \u00eent\u00e2lnesc cei doi \u00een era tehnologiei?
\nD.S.:<\/strong> Via\u0163a \u00een general \u2013 medicina \u00een special impun pragmatism. Trebuie s\u0103 r\u0103spunzi la evenimente, uneori foarte repede \u015fi mai ales foarte eficient. Ma\u015finile medicale de ast\u0103zi, ghidurile terapeutice, eficacitatea medicamentelor ne ofer\u0103 posibilit\u0103\u0163i inimaginabile \u00een urm\u0103 cu un secol. Dar, \u00een acela\u015fi timp, nu ne mai las\u0103 timp pentru reflec\u0163ii \u015fi filosofie. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd este nevoie s\u0103 te opre\u015fti \u015fi s\u0103-\u0163i pui \u00eentrebarea: \u201eQuo vadis medicina; quo vadis doctore\u201c. Trebuie s\u0103 reflectezi \u00een spirit rabelaisian, \u201e\u015ftiin\u0163a f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 nu este dec\u00e2t o ruin\u0103 a sufletului\u201c \u015fi a\u015f ad\u0103uga eu, \u015fi o ruin\u0103 a umanit\u0103\u0163ii.
\nDin fericire, \u00een ultimul deceniu sunt voci tot mai numeroase \u015fi mai autorizate care impun \u00eembinarea tehnicii \u015fi a cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice cu umanismul. Se fac eforturi ca \u00een rela\u0163ia cu pacientul s\u0103 punem sufletul \u00eenaintea ma\u015finii, s\u0103 judec\u0103m cu creierul dup\u0103 ce am v\u0103zut cu ochii \u015fi cu inima.
\n\u015ei dac\u0103 la aceasta ad\u0103ug\u0103m \u015fi nevoia c\u0103 aceast\u0103 atitudine trebuie s\u0103 se supun\u0103 voin\u0163ei Divine, cred c\u0103 vom realiza o \u00eent\u00e2lnire fireasc\u0103 \u00eentre practician \u015fi filosof.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> La viteza la care tr\u0103ie\u015fte lumea \u00een zilele noastre, mai are omul tihn\u0103 s\u0103 poarte discu\u0163ii cu sinele? Dar educa\u0163ia necesar\u0103? Crede\u0163i c\u0103 \u015fcoala rom\u00e2neasc\u0103 insist\u0103 suficient asupra cultiv\u0103rii aptitudinilor morale?
\nD.S.:<\/strong> Pentru introspec\u0163ie, pentru dialogul cu tine \u00eensu\u0163i, \u00ee\u0163i trebuie timp \u015fi \u00ee\u0163i trebuie tihn\u0103. Omul modern, activ, nu are nici una, nici alta. Contextul economico-social, viteza, grija zilei de m\u00e2ine, precaritatea c\u00e2\u015ftigului, lipsa de \u00eencredere \u015fi de repere \u00eei ocup\u0103 tot timpul cu astfel de preocup\u0103ri. Copiii v\u0103d asta \u00een familie, la v\u00e2rsta adolescen\u0163ei li se ofer\u0103 manele, limbaj argotic vulgar, un program audio-vizual jenant; ei aud, de asemenea, tot felul de comentarii pretins inteligente despre religie \u015fi credin\u0163\u0103. Toate sunt f\u0103cute parc\u0103 inten\u0163ionat, ca s\u0103 nu mai lase loc pentru educa\u0163ie \u015fi dezvoltarea aptitudinilor morale.
\nSigur c\u0103 viitorul acestor genera\u0163ii depinde, \u00een mare m\u0103sur\u0103, de \u015fcoal\u0103. Dar \u015fi de contextul socio-politic \u015fi cultural al societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Este trist \u015fi paradoxal s\u0103 vorbim de \u015fubrezenia \u015fcolii \u00een \u0163ara lui Spiru Haret.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Se vorbe\u015fte curent despre criza umanismului pe care mari g\u00e2nditori o consider\u0103 o consecin\u0163\u0103 a crizei metafizice. Ce efecte vor avea ele asupra medicului \u2013 vindec\u0103tor de trup omenesc, dar \u015fi de suflet, de spirit?
\nD.S.:<\/strong> Criza umanismului se ad\u00e2nce\u015fte pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenflore\u015fte \u015fi se dezvolt\u0103 societatea de consum. Omul societ\u0103\u0163ii moderne avea valori \u015fi repere morale care-l \u00eendemnau s\u0103 munceasc\u0103 \u015fi s\u0103 creeze durabil. Omul postmodern \u2013 contemporanul nostru \u2013 este \u00eendemnat \u015fi stimulat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 ziua de azi, f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul viitorul. Valorile lui au ajuns kitsch-urile, el alearg\u0103 dup\u0103 o libertate total\u0103 \u00een g\u00e2ndire \u015fi comportament, prefer\u0103 vulgaritatea, \u00eel indispun elitele, adopt\u0103 g\u00e2ndirea superficial\u0103 \u00een locul g\u00e2ndirii creatoare. Este manipulat de profitorii societ\u0103\u0163ii consumeriste prin excesul de vizualizare, care promoveaz\u0103 satisfac\u0163ia frust\u0103, imediat\u0103, heterogen\u0103, vulgar administrat\u0103.
\nEclipsa de logic\u0103, libertinajul au \u00eenvins ra\u0163iunea, credin\u0163a, morala, valorile, lucrul bine f\u0103cut. Acesta este, pe scurt, portretul omului postmodern care are nevoie de medic. Medicul, la r\u00e2ndul lui, este tot un om postmodern care-i \u00eengrije\u015fte s\u0103n\u0103tatea. Am v\u0103zut \u00eens\u0103 \u00een ce condi\u0163ii se desf\u0103\u015foar\u0103 rela\u0163ia lui cu bolnavul. Cred c\u0103, pentru sufletul, pentru psihicul, pentru educa\u0163ia \u015fi cultura omului actual, numai eforturile medicului nu sunt \u00eendestul\u0103toare. Valoarea moral\u0103 a societ\u0103\u0163ii este determinat\u0103 de norme etice, de criterii \u015fi reguli care au \u00een centrul lor meritocra\u0163ia \u015fi repere solide de valoare uman\u0103 \u015fi profesional\u0103.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Exist\u0103 mul\u0163i medici scriitori \u015fi medici care \u015fi-au p\u0103r\u0103sit profesia fascina\u0163i de literatur\u0103. Sunt nume, cum \u015ftim, celebre: de la spaniolul Gregorio Mara\u00f1on, internist \u015fi endocrinolog, de la portughezul Miguel Torga \u2013 otorinolaringolog ca dumneavoastr\u0103 \u2013, la elve\u0163ianul Jean Starobinski \u2013 psihiatru. Iar lista este lung\u0103 \u015fi select\u0103, de n-ar fi s\u0103-i amintim dec\u00e2t pe James Joyce, Breton, Aragon, Brecht, Ibsen sau Cehov. Dar exist\u0103 \u015fi exemple rom\u00e2ne\u015fti, demne de remarcat, \u00eei las pe ace\u015fti confra\u0163i \u00een seama dumneavoastr\u0103. De ce se refugiaz\u0103 medicii \u00een literatur\u0103 \u015fi \u00een art\u0103? Nu dau \u015fi-acolo tot de suferin\u0163\u0103?
\nD.S.:<\/strong> Sunt exemple rom\u00e2ne\u015fti \u2013 dup\u0103 opinia mea, mai mult dec\u00e2t remarcabile. Cred c\u0103 profesia de medic, cu ve\u015fnicul ei imprevizibil uneori fascinant, este un \u00eendemn la medita\u0163ie, spre \u00eentreb\u0103ri \u015fi c\u0103ut\u0103ri pentru care nu g\u0103sim \u00eentotdeauna r\u0103spuns. La Timi\u015foara, \u00een studen\u0163ie am observat \u015fi am \u00eenv\u0103\u0163at de la profesorii mei, Victor Papilian (anatomist) \u015fi Eduard Pamfil (psihiatru), c\u0103 medicina f\u0103r\u0103 g\u00e2ndire devine o penibil\u0103 rutin\u0103. Acela\u015fi lucru l-am \u00eent\u00e2lnit mai t\u00e2rziu la medicul psihiatru, actualul academician, Augustin Buzura, la profesorul \u015etefan Zeletin \u015fi mai recent la doctorul Martin Martin.
\nEu cred c\u0103 nelini\u015ftea, \u00eentreb\u0103rile, imprevizibilul din medicin\u0103, \u00eendeamn\u0103 la medita\u0163ie metafizic\u0103. Spre deosebire de orice realizare tehnic\u0103 de mare performan\u0163\u0103 creat\u0103 \u015fi realizat\u0103 de mintea \u015fi de m\u00e2na omului, \u015fi care poate fi modificat\u0103 de om, medicii, ei \u00een\u015fi\u015fi crea\u0163ii ale naturii, se str\u0103duiesc s\u0103-i p\u0103trund\u0103 tainele. Pe m\u0103sur\u0103 ce reu\u015fim s\u0103 descifr\u0103m unele dintre ele, natura ne ofer\u0103 mereu alte secrete sau reac\u0163ioneaz\u0103 atunci c\u00e2nd lucr\u0103m \u00eempotriva regulilor ei. Iat\u0103 fascina\u0163ia profesiei medicale \u015fi \u00eendemnul de a g\u00e2ndi, de a cerceta, de a afla.
\nPrintre medicii scriitori contemporani exist\u0103 \u015fi aten\u0163i observatori ai dependen\u0163ei de modele \u015fi repere. Doamna doctor Dora Petril\u0103 ne ofer\u0103 \u00een scrierile sale un model de mare profesionist, dasc\u0103l \u015fi g\u00e2nditor \u00een persoana profesorului Dan Setlacec. Tot domnia sa ne ofer\u0103 \u015fi modele negative din medicina rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi universal\u0103, de doctori v\u00e2ndu\u0163i puterii totalitare sau participan\u0163i la asasinatul politic.
\nEminentul iatro-istoric doctorul Mihai Mihailide ne ofer\u0103 o suit\u0103 de lucr\u0103ri impecabil documentate privitoare la evolu\u0163ia medicinii rom\u00e2ne\u015fti de-a lungul veacurilor, cu perioadele ei de glorie, dar \u015fi de umbr\u0103.
\nIat\u0103, a\u015fadar, c\u0103 \u00een medicina rom\u00e2neasc\u0103 contemporan\u0103 g\u00e2ndirea, filosofia profesiei, etica \u015fi morala acesteia sunt preocup\u0103ri care se reg\u0103sesc \u00een filosofia medical\u0103 universal\u0103.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> A\u0163i urcat r\u00e2nd pe r\u00e2nd treptele profesiunii de medic \u015fi pe cele academice, v-a trecut prin m\u00e2ini o mare parte din societatea rom\u00e2neasc\u0103, oameni de toat\u0103 m\u00e2na \u015fi de toate v\u00e2rstele. A\u0163i cunoscut \u015fi a\u0163i tratat o mul\u0163ime de pacien\u0163i \u2013 poate milioane? V\u0103 este de ajutor, \u0163ine\u0163i cont de impresia pe care v-o face, vr\u00e2nd-nevr\u00e2nd, cet\u0103\u0163eanul intrat pe u\u015fa cabinetului? O ata\u015fa\u0163i tehnicii de diagnosticare a pacientului? Sau, dimpotriv\u0103, v\u0103 gr\u0103bi\u0163i s\u0103 v\u0103 debarasa\u0163i de ea?
\nD.S.:<\/strong> Sunt multe boli care se pot citi pe fa\u0163\u0103, sau \u00een atitudinea pacientului care-\u0163i intr\u0103 pe u\u015f\u0103. Dac\u0103 le cuno\u015fti \u015fi dac\u0103 e\u015fti versat, \u00ee\u0163i dai seama imediat ce suferin\u0163\u0103 ar putea tr\u0103da ele. Unele tr\u0103deaz\u0103 chiar afec\u0163iuni grave. Ace\u015ftia sunt bolnavii c\u0103rora trebuie sa le acorzi aten\u0163ie, bun\u0103voin\u0163\u0103 \u015fi r\u0103bdare pentru a ajunge la empatie.
\nSunt \u00eens\u0103 \u015fi vizitatori ai cabinetelor medicale mai pu\u0163in bolnavi, \u00eens\u0103 agresivi \u2013 vulgari, preten\u0163io\u015fi, c\u0103ut\u0103tori de nod \u00een papur\u0103, care sfideaz\u0103 prin limbaj, \u00eembr\u0103c\u0103minte \u015fi \u0163inut\u0103, respectul cuvenit actului medical. S-au \u00eenmul\u0163it \u00een ultima vreme tinerii cu \u0163inute ultralejere provocatoare, cu comportamente bizare, probabil induse de droguri. Sigur c\u0103 aceste personaje nu pot genera empatie sau normalitate.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> De ce spunea Hipocrate, bun\u0103oar\u0103, c\u0103 \u201eMedicul trebuie s\u0103 fie omul cu n\u0103rile bine suflate\u201c? Cum ne mai sun\u0103 ast\u0103zi aceast\u0103 \u00een\u0163elepciune? Mai putem accepta c\u0103 medicul apeleaz\u0103 la sim\u0163uri \u015fi la intui\u0163ie, c\u00e2nd este invadat de aparate?
\nD.S.:<\/strong> Doctorul lui Hipocrate \u00eentruchipa un profesionist s\u0103n\u0103tos, bine educat, decent \u00een \u0163inut\u0103 \u015fi comportament, \u00een deplin\u0103tatea sim\u0163urilor \u015fi a limpezimii min\u0163ii. \u00cen cortegiul simptomatic al multora dintre boli, umorile bolnavului, respira\u0163ia, transpira\u0163ia, mirosul degajat de haine cap\u0103t\u0103 un anumit specific. Acestea pot fi percepute de miros \u015fi te \u00eendreapt\u0103 spre diagnostic. Dar fosele nazale cur\u0103\u0163ate \u015fi libere sunt importante \u015fi pentru s\u0103n\u0103tatea doctorului. Marii dasc\u0103li, marile modele care mi-au marcat tinere\u0163ea profesional\u0103 puneau mare pre\u0163 pe modul de prezentare a medicului \u00een fa\u0163a bolnavului. Pentru bolnav, medicul este nu numai un vindec\u0103tor, dar \u015fi un model de via\u0163\u0103.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Despre nas \u015fi despre odorat v-am auzit filosof\u00e2nd, trec\u00e2nd de la Platon \u015fi Aristotel la Freud sau Nietzsche \u015fi ajung\u00e2nd la scriitori clasici, la Gogol, de pild\u0103. V\u0103 invit \u015fi acum s\u0103 o face\u0163i, v\u0103 ascult cu aceea\u015fi ner\u0103bdare.
\nD.S.:<\/strong> Mirosul \u015fi gustul fac parte din senzoriu. Senzoriul face leg\u0103tura \u00eentre mediul ambiental \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103. A\u015fadar, el are rela\u0163ii cu emo\u0163ia, logica, cu etica, economia, estetica, filosofia \u015fi medicina. Mirosul prezint\u0103 interes nu numai \u00een patologie, ci \u015fi \u00een educa\u0163ie \u015fi comportament, \u00een psihologia noastr\u0103, \u00een cultur\u0103, art\u0103, sexualitate, \u00een comunicarea interuman\u0103. Prin miros am parcurs calea de la s\u0103lb\u0103ticie la rafinament. Mirosul este unul dintre componentele hedonismului consumerist \u00een c\u0103utarea de \u201ebien-\u00eatre\u201c, a hedonismului intelectual \u00een goana dup\u0103 rafinament, dup\u0103 noi senza\u0163ii, dup\u0103 noi emo\u0163ii \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, prin aromoterapie, este un element antistres.
\nDe-a lungul evolu\u0163iei speciei umane, mirosul a jucat un rol foarte important \u00een c\u0103utarea hranei, \u00een sexualitate (perpetuarea speciei) \u015fi \u00een \u00eenl\u0103turarea pericolelor. \u015ei ast\u0103zi, rolul mirosului a r\u0103mas acela\u015fi, \u00een schimb semnifica\u0163iile \u015fi influen\u0163ele lui sunt mai ample. Pe scurt, putem afirma c\u0103 \u00een cazul omului contemporan mirosul controleaz\u0103 nutri\u0163ia \u015fi sexualitatea, are un rol important \u00een comunicare prin stabilirea \u015fi evolu\u0163ia rela\u0163iilor dintre indivizi \u015fi, \u00eempreun\u0103 cu gustul, au o extraordinar\u0103 dimensiune estetic\u0103. Func\u0163ia olfacto-gustativ\u0103 \u015fi-a pus, cu vremea, o amprent\u0103 pe g\u00e2ndirea socio-cultural\u0103 \u015fi religioas\u0103. Mirosul produce \u015fi rememoreaz\u0103 pl\u0103ceri, emo\u0163ii, satisfac\u0163ii, g\u00e2nduri, ac\u0163iuni sau repulsie, insatisfac\u0163ie, dezgust. De-a lungul mileniilor, filosofii au manifestat un interes deosebit pentru miros \u015fi pentru gust. \u00cen concep\u0163ia lui Democrit, Epicur, Lucretius \u2013 mirosul este generator de sentimente, pasiune, imagina\u0163ie \u015fi dorin\u0163e, fiind sursa fericirii, iar via\u0163a nu poate fi conceput\u0103 \u015fi tr\u0103it\u0103 f\u0103r\u0103 miros.
\n\u00cen filosofia lui Aristotel, Platon, Teofrast, rolul mirosului era considerat minor. Ei considerau mirosul generator de decaden\u0163\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de lux, lene, perversiuni.
\nKant \u015fi Buffon lanseaz\u0103 teoria criticismului prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice mirosul negrilor, mirosul nordicilor sau \u201efoetor indacus\u201c care, de fapt, are la baz\u0103 un mecanism chimico-metabolic, \u015fi nu alte elemente malefice.
\nMichel Onfray, Schopenhauer, Carl Marx recunosc efectele binef\u0103c\u0103toare ale aromelor, dar sus\u0163in c\u0103 amploarea olfac\u0163iei ar fi invers propor\u0163ional\u0103 cu inteligen\u0163a, \u00een timp ce Nietzsche sus\u0163ine c\u0103 tot geniul nostru st\u0103 \u00een fosele nazale. Jean-Jacques Rousseau recunoa\u015fte voluptatea mirosului, a aromelor \u015fi sus\u0163ine rolul lui \u00een definitivarea Eu-lui.
\nAjung\u00e2nd la Freud, constat\u0103m c\u0103 \u00een psihologia noastr\u0103 mirosul este profund implicat. Celebrele cazuri observate de el \u2013 Emma \u015fi Lucy – sunt argumente indubitabile. Psihanaliza ne arat\u0103 c\u0103 tulbur\u0103rile de miros deschid calea nevrozelor, a stresului \u015fi a tulbur\u0103rilor sexuale. Mirosul se dezvolt\u0103, evolueaz\u0103 odat\u0103 cu v\u00e2rsta: sugarul percepe doar mirosul s\u00e2nului matern, \u00een faza falic\u0103 apare con\u015ftientizarea apartenen\u0163ei sexuale, iar complexul oedipian dezvolt\u0103 hipersensibilitate olfactiv\u0103 care atrage copilul c\u0103tre p\u0103rintele de sex opus. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, \u00een adolescen\u0163\u0103 \u2013 moment de definitivare a Eu-lui \u2013 mirosul are un rol deosebit \u00een orientarea sexual\u0103.
\nMirosul are un rol important \u00een igiena social\u0103 \u2013 duhoarea de putreziciune a de\u015feurilor umane, mirosul uneori insuportabil al ora\u015felor mari, mirosul de urin\u0103 \u015fi fecale din parcuri, mirosul de sudoare, praf, dejec\u0163ii din cartierele s\u0103race, din mijloacele de transport \u00een comun, mirosul spitalelor, mirosul penitenciarelor. Toate acestea ne asalteaz\u0103 \u00een prezent pe noi. Ele au existat c\u00e2ndva \u00een Evul Mediu \u015fi \u00een marile ora\u015fe occidentale, dar acolo interesul \u015fi competen\u0163a edililor au rezolvat problema, chiar dac\u0103 a fost nevoie s\u0103 se recurg\u0103 la m\u0103suri severe \u201emanu militari\u201c.
\nTrec\u00e2nd la mirosurile corporale, trebuie spus c\u0103 ele joac\u0103 un rol important \u00een comunicarea social\u0103. \u201eCriteriul olfactiv\u201c al umorilor aduce simpatia, indiferen\u0163a, antipatia. Ceea ce este interesant este c\u0103 ele se \u00eentip\u0103resc \u00een memorie \u015fi revin ori de c\u00e2te ori evoc\u0103m persoana respectiv\u0103. Revenind \u015fi noi la mirosul social, este de amintit Parisul haussmannian dominat de amenin\u0163area putrid\u0103, cu reparti\u0163ia diverselor categorii de mirosuri \u00een cartierele Parisului, a\u015fa-numita \u201eduhoare proletar\u0103\u201c \u015fi discriminarea social\u0103 pe criterii olfactive. M\u0103surile de sociologie senzorial\u0103 bazate pe vigilen\u0163a olfactiv\u0103 \u015fi adoptate, \u00een epoc\u0103, de primarul Parisului, au f\u0103cut posibil\u0103 splendoarea urbanistic\u0103 de ast\u0103zi.
\n\u00cen sexualitate, mirosul are un rol fundamental. Amintesc doar c\u0103 \u00een Antichitate, Circe \u015fi Saba ardeau mirodenii pentru a-i seduce pe Ulise \u015fi pe Solomon. \u00centre timp, medicina a demonstrat c\u0103 exist\u0103 o izbitoare asem\u0103nare structural\u0103 \u00eentre \u0163esutul erectil nazal \u015fi penian, a descoperit feromonii, care sunt vectorii particulelor specifice odorante emanate de anumite zone ale corpului. Interesant este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 ace\u015fti feromoni nu pot fi reprodu\u015fi sintetic. \u00cen schimb, parfumurile, care au o istorie foarte interesant\u0103, au avut \u015fi continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 un rol important at\u00e2t \u00een via\u0163a social\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een sexualitate; originea lor este \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u015fi a fost apreciat\u0103 \u015fi de Hipocrate. \u00cen Evul Mediu p\u0103trund \u00een Europa prin Vene\u0163ia. Celebrul parfumier Giovanni Maria Farina inventeaz\u0103 \u201eAcqua Admirabilis\u201c, primul parfum european extrem de apreciat \u015fi c\u0103utat de solda\u0163ii lui Napoleon \u2013 \u201eAcqua Admirabilis\u201c ajunge \u00een Germania la K\u00f6ln (Cologne), de unde ia numele de \u201eApa de Cologne\u201c \u2013 colonia de ast\u0103zi.
\nPrin anul 1730 apare \u015fi \u00een Fran\u0163a interesul pentru parfumuri. Grasse creeaz\u0103 Corpora\u0163ia Parfumurilor, germenele industriei moderne a parfumurilor.
\nAst\u0103zi, industria parfumurilor se ridic\u0103 \u00een lume la nou\u0103 miliarde de dolari anual \u015fi este \u00een cre\u015ftere anual\u0103 cu 4%.
\nPe plan religios, aromele \u015fi-au dovedit necesitatea. Anticii credeau c\u0103 aromele au puterea de a atrage bun\u0103voin\u0163a zeilor, evocau for\u0163a \u015fi fertilitatea.
\nCre\u015ftinismul a avut o atitudine ambigu\u0103 fa\u0163\u0103 de arome. Pe plan filosofic s-a invocat faptul c\u0103 parfumul este o contradic\u0163ie major\u0103 \u00eentre spirit \u015fi senzual. Se considera c\u0103 pl\u0103cerea olfactiv\u0103 stimuleaz\u0103 dorin\u0163a, concupiscen\u0163a. Treptat, pe plan liturgic se ajunge la concluzia c\u0103 anumite arome folosite ritualic (botez, cununie, deces), arome specifice (t\u0103m\u00e2ia \u015fi mirul la ortodoc\u015fi), favorizeaz\u0103 apropierea de Divinitate.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, c\u00e2teva considera\u0163ii privind marketingul olfactiv. Parfumarea incintelor este de interes social \u015fi comercial \u015fi reprezint\u0103 o manipulare olfactiv\u0103. Industria aromelor vizeaz\u0103 mall-uri, s\u0103li de spectacol, spitale, mijloace de transport. Realizeaz\u0103 din aceast\u0103 manipulare venituri de 8-10 miliarde de euro anual numai \u00een Europa, iar ritmul de cre\u015ftere este de 1,2 miliarde de euro anual.
\nPrin aceast\u0103 manipulare olfactiv\u0103, studiat\u0103 cu aten\u0163ie, se urm\u0103re\u015fte p\u0103trunderea insidioas\u0103 sus\u0163inut\u0103 de doze bine calculate a anumitor mirosuri \u00een subcon\u015ftientul consumatorului, care, \u00een final, va face o dependen\u0163\u0103 de cump\u0103r\u0103turi \u015fi de mall. Toat\u0103 aceast\u0103 activitate este poten\u0163at\u0103 \u015fi prin administrarea unor sunete pl\u0103cute, \u00een surdin\u0103, \u00eentr-un peisaj vizual comercial agreabil, \u00een cortexul cerebral, \u00een scopul de a crea dependen\u0163\u0103.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Au trecut de la Revolu\u0163ie 26 de ani \u015fi tot at\u00e2\u0163ia mini\u015ftri s-au perindat pe la Ministerul S\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 ca vreunul s\u0103 lase \u00een urma sa \u00een bun\u0103 regul\u0103 sistemul nostru sanitar. Dac\u0103 ne oprim fie \u015fi numai la perioada 2013-2015, constat\u0103m c\u0103 s-au emis o mul\u0163ime de legi, ordine, ordonan\u0163e, hot\u0103r\u00e2ri de guvern cu modific\u0103ri \u015fi complet\u0103ri la legi. Cu toate acestea, nemul\u0163umirea cet\u0103\u0163enilor \u015fi a medicilor a crescut p\u00e2n\u0103 \u00eentr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t \u015fi unii \u015fi al\u0163ii consider\u0103 c\u0103 multe dintre noile reglement\u0103ri sunt \u201eaberante\u201c. Ca medic cu experien\u0163\u0103 \u015fi cu mari r\u0103spunderi administrative, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 Revolu\u0163ie, ce p\u0103rere ave\u0163i? Ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 un guvern \u2013 oricare va fi fiind el \u2013 pentru a \u00eencheia odat\u0103, satisf\u0103c\u0103tor, aceast\u0103 lung\u0103 \u015fi controversat\u0103 reform\u0103?
\nD.S.:<\/strong> Niciun guvern \u015fi niciun parlament nu au dat dovad\u0103 c\u0103 au o viziune real\u0103 privind sistemul de s\u0103n\u0103tate rom\u00e2nesc \u00een mileniul trei. Problema s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii a fost folosit\u0103 \u00een scop electoral \u015fi \u00een interes de partid, de ga\u015fc\u0103 sau de clan. Nici unul dintre cei 24 de mini\u015ftri din ultimii 26 ani nu a fost independent politic. Calitatea de membru de partid a \u00eenvins competen\u0163a, valoarea, prestigiul profesional intern \u015fi interna\u0163ional. Rezultatele se v\u0103d \u015fi se discut\u0103 vehement, dar f\u0103r\u0103 efect practic. Parlamentul, pre\u015fedintele, guvernul trebuie s\u00e3 aib\u0103 o viziune clar\u0103 \u015fi unitar\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu sistemul de s\u0103n\u0103tate. S\u0103n\u0103tatea este o problem\u0103 de siguran\u0163\u0103 na\u0163ional\u0103, de viitor biologic al na\u0163iunii. Pornind de la realit\u0103\u0163ile biologice, de patologie, demografice, de nevoi de predic\u0163ie \u015fi de preven\u0163ie, de participarea \u00eentregii societ\u0103\u0163i la sistemul de s\u0103n\u0103tate, de capacit\u0103\u0163ile economico-financiare ale \u0163\u0103rii, toate partidele trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 o viziune real\u0103, corect\u0103, sustenabil\u0103, comun\u0103, asupra sistemului este imperios necesar\u0103 m\u0103car \u00een ceasul al doisprezecelea. Modul de a pune \u00een practic\u0103 aceast\u0103 viziune, care trebuie realizat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu exper\u0163i \u015fi speciali\u015fti reputa\u0163i din lumea medical\u0103, se va materializa prin programe \u015fi ac\u0163iuni de s\u0103n\u0103tate e\u015falonate imediat sau pe termene medii \u015fi \u00eendelungate. Standardele europene sunt modele care trebuie s\u0103 fie adaptate st\u0103rii de s\u0103n\u0103tate, mentalit\u0103\u0163ii, gradului de educa\u0163ie \u015fi culturii rom\u00e2nilor. Mai trebuie s\u0103 \u015ftie cei care ast\u0103zi r\u0103spund de destinul medical al rom\u00e2nilor c\u0103 depolitizarea sistemului, de la ministru la brancardier, va elibera sistemul de balastul managerial actual. Este bine s\u0103 \u015ftim c\u0103 a face politic\u0103 \u00een mileniul III a devenit o \u015ftiin\u0163\u0103. Numai \u00een secolul al VI-lea Machiavelli spunea c\u0103 \u201epentru a face politic\u0103 nu ai nevoie de nicio preg\u0103tire\u201c. Cred c\u0103 este bine s\u0103 le amintim celor care fac sau vor s\u0103 fac\u0103 politic\u0103 s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 acest stadiu. C\u00e2t\u0103 vreme vom proceda machiavelic, sistemul nostru de s\u0103n\u0103tate nu va putea fi modernizat.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Ca director de clinic\u0103 privat\u0103, cum comenta\u0163i perspectivele pe care le deschide capitolul \u201eReorganizarea spitalelor\u201c din Legea 126\/2015 : \u201eSpitalele pot fi publice, private \u015fi publice cu structuri \u00een care se desf\u0103\u015foar\u0103 activitate privat\u0103\u201c. Vor constitui ele un argument profesional \u015fi pecuniar suficient de conving\u0103tor pentru a stopa exodul medicilor tineri?
\nD.S.:<\/strong> Modelul este cel francez. La noi are dou\u0103 ra\u0163iuni: prima, economic\u0103, a doua, pentru ca medicii din spital s\u0103 nu mai lucreze \u015fi \u00een privat.
\nDificultatea major\u0103 privind implementarea lui va fi lipsa de personal. Acela\u015fi personal nu poate fi folosit \u00een continuare pentru \u00eenc\u0103 o norm\u0103, dup\u0103 ce \u00een cursul dimine\u0163ii a f\u0103cut 5-6 opera\u0163ii. Este obosit, cu capacitate de concentrare sc\u0103zut\u0103, poate gre\u015fi. Iar \u00een timp va ap\u0103rea fenomenul de epuizare cerebral\u0103 (burn out). \u00cen plus, mai ales pentru o activitate chirurgical\u0103 este nevoie de s\u0103li de opera\u0163ie sterilizate, de instrumentar nefolosit etc. \u00cen momentul de fa\u0163\u0103, nu v\u0103d spitale care s\u0103 dispun\u0103 de toate aceste condi\u0163ii \u015fi, \u00een special, de personal calificat.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Ce p\u0103rere ave\u0163i \u00eens\u0103 despre o lege care degradeaz\u0103 o profesie liberal\u0103, o demitizeaz\u0103, f\u0103c\u00e2nd din medic un func\u0163ionar public, un simplu prestator de servicii? Ce schimb\u0103ri va genera ea \u00een raporturile medic-pacient \u015fi care vor fi consecin\u0163ele?
\nD.S.:<\/strong> Legea este neinspirat\u0103, dar, p\u00e2n\u0103 una-alta, trebuie respectat\u0103. Subiectul legii a declan\u015fat mi\u015fcarea revendicativ\u0103 ini\u0163iat\u0103 de reziden\u0163i \u015fi tineri speciali\u015fti. \u00cen condi\u0163iile \u00een care organiza\u0163iile noastre profesionale, deocamdat\u0103 conduse de seniori, ar fi fost mai tonice, probabil c\u0103 aceast\u0103 lege nu ar fi ap\u0103rut. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, sunt de partea tinerilor mei colegi \u015fi mai ales pentru un statut modern, european al medicului rom\u00e2n.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Georges Canguilhem \u2013 \u00eenc\u0103 un medic filosof! \u2013, care printre al\u0163ii i-a avut ca discipoli pe Michel Foucault \u015fi Gilles Deleuze, a definit s\u0103n\u0103tatea drept \u201ecapacitatea (organismului uman) de a surmonta crize\u201c \u015fi de a \u201evie\u0163ui \u00een t\u0103cerea organelor\u201c. Domnule profesor, dup\u0103 p\u0103rerea dumneavoastr\u0103, putem spera c\u0103 \u00een viitorul apropiat, \u00een Rom\u00e2nia, s\u0103n\u0103tatea va dob\u00e2ndi aceast\u0103 capacitate? Va ajunge ea s\u0103 func\u0163ioneze, \u00een \u00eentregul ei, ca sistem, \u00een t\u0103cerea normalit\u0103\u0163ii organelor, adic\u0103 a organismelor sale?
\nD.S.:<\/strong> Expresia filosofic\u0103 de func\u0163ionare (vie\u0163uire) \u00een t\u0103cerea organelor, corespunde termenului medical de homeostazie. Pentru homeostazie este nevoie at\u00e2t de echilibru \u00een interiorul organismului uman, c\u00e2t \u015fi de echilibrul organismului uman, fizic \u015fi spiritual, cu mediul natural \u015fi social \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Pentru o bun\u0103 homeostazie este nevoie de tihn\u0103 \u015fi lini\u015fte social\u0103.
\nDac\u0103 socotim sistemul de s\u0103n\u0103tate un organism similar celui omenesc, ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, aceste condi\u0163ii nu exist\u0103 sau se mimeaz\u0103. Mediul \u00eenconjur\u0103tor pentru sistemul de s\u0103n\u0103tate este politica. Am ar\u0103tat mai sus calitatea ei. A\u015fadar, sunt sceptic. Cred c\u0103 mai avem nevoie de cel pu\u0163in o genera\u0163ie…, iar p\u00e2n\u0103 atunci \u00eei depl\u00e2ng pe tinerii de isprav\u0103 care sunt nevoi\u0163i s\u0103 suporte situa\u0163ia actual\u0103 din sistemul de s\u0103n\u0103tate.<\/p>\n

A.M.:<\/strong> Dar Rom\u00e2nia, cum va fi? Va sc\u0103pa vreodat\u0103 de zarva politicianist\u0103, pentru a deveni o \u0163ar\u0103, \u00een fine, func\u0163ional\u0103? \u015ei ofertant\u0103 at\u00e2t pentru medicii c\u00e2t \u015fi pentru profesorii ei?
\nD.S.:<\/strong> Zona politicianist\u0103 \u00eentre\u0163inut\u0103 ast\u0103zi mai mult ca oric\u00e2nd de filosofi incul\u0163i, de oratori agrama\u0163i, de plagiatori \u015fi \u201edoctori\u201c de toate felurile, cu largul concurs al supravie\u0163uitorilor prin \u201erating\u201c, risc\u0103 s\u0103 ne transforme dintr-o na\u0163iune modern\u0103 \u00eentr-o popula\u0163ie amorf\u0103.
\nPrea multe valori tinere sunt nevoite s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 \u0163ara pentru a se afirma pe alte meridiane. Prea mul\u0163i tineri merituo\u015fi r\u0103ma\u015fi acas\u0103 sunt marginaliza\u0163i pentru c\u0103 nu vor s\u0103 dea dovad\u0103 de obedien\u0163\u0103 politic\u0103. To\u0163i ace\u015fti tineri trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 niciodat\u0103 o na\u0163iune nu se poate afirma dec\u00e2t prin sine \u00eens\u0103\u015fi. Na\u0163iunea este o comunitate spiritual\u0103, care, prin educa\u0163ie, \u015fcoal\u0103 \u015fi repere morale, se imprim\u0103 pentru totdeauna \u00een mintea \u015fi sufletul fiec\u0103rui individ, \u00een g\u00e2ndirea \u015fi faptele lui oriunde s-ar afla.
\nA\u015fa au g\u00e2ndit \u015fi a\u015fa au ac\u0163ionat pentru \u0163ara \u015fi poporul lor Kog\u0103lniceanu, Titulescu, Br\u0103tianu \u015fi \u00eenc\u0103 foarte mul\u0163i al\u0163ii. \u00cen Medicin\u0103, George Emil Palade, laureat al Premiului Nobel, de\u015fi departe de \u0163ar\u0103, a pus \u00een toat\u0103 opera sa \u015ftiin\u0163ific\u0103 minte \u015fi suflet de rom\u00e2n.
\nSper ca tinerii no\u015ftri de pretutindeni s\u00e3 ne aud\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

Bibliografie selectiv\u0103<\/strong>
\nInvestiga\u0163ii imunologice \u00een ORL
\nD. Sarafoleanu, V. Lotreanu
\nEditura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 1981<\/p>\n

Explorarea paraclinic\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103 \u00een otorinolaringologie
\n(2 volume)
\nD. Sarafoleanu, \u00een colaborare cu Niculina Badea, Teodor Cipru\u0163, Artemis Dendrinos, Corina Mella, Pantelimon Milosescu, Codru\u0163 Sarafoleanu<\/p>\n

Oto-Rino-Laringologie
\nDorin Sarafoleanu, George Chiriac
\nEditura Medical\u0103, Bucure\u015fti, 1993<\/p>\n

Breviar clinic de otorinolaringologie
\nDorin Sarafoleanu, Mihai Lazeanu
\nEditura Academiei, Bucure\u015fti, 1987<\/p>\n

Urgen\u0163ele ORL
\nCoordonator Dorin Sarafoleanu
\nCoautori: George Mincu, Mihai Pascariu, Codru\u0163 Sarafoleanu
\nEditura RAI Coresi, Bucure\u015fti, 2014<\/p>\n

Comunicare: Voce \u2013 Limbaj \u2013 Art\u0103 \u2013 Tehnologie
\nDorin Sarafoleanu
\nEditura Via\u0163a Medical\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2013<\/p>\n

Otorinolaringologie \u2013 pentru studen\u0163i
\nD. Sarafoleanu, F. Bucovici, G. Mincu, M. Pascariu, C. Sarafoleanu
\nEditura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, Bucure\u015fti<\/p>\n

Compendiu ORL
\nD. Sarafoleanu, C. Sarafoleanu
\nEditura Na\u0163ional, Bucure\u015fti, 1997<\/p>\n

Chirurgia cu Laser CO2 \u00een otorinolaringologie
\nEditura Realitatea, Bucure\u015fti, 1995 \u015fi 1997
\nCoautor
\nm Otologie, Coordonator Stefan G\u00eerbea
\nEditura \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Enciclopedic\u0103, Bucure\u015fti
\nAutor al capitolului VI, Afec\u0163iuni ale urechii mijlocii \u015fi interne<\/p>\n

Rinologie, Sub redac\u0163ia Codru\u0163 Sarafoleanu
\nEditura Medical\u0103, Bucure\u015fti, 2003
\nAutor al capitolelor 2, Anatomia nasului \u015fi a sinusurilor paranazale \u015fi 12, Elemente de chirurgie estetic\u0103 nazal\u0103<\/p>\n

Esen\u0163ialul \u00een Laringologie
\nSub redac\u0163ia Codru\u0163 Sarafoleanu
\nEditura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2007
\nAutor al capitolului 14 Tumorile maligne ale laringelui<\/p>\n

Tratat de chirurgie, edi\u0163ia a II-a. Vol. 1: Otorinolaringologie \u015fi chirurgie cervico-facial\u0103
\nSub redac\u0163ia Irinel Popescu, Constantin Ciuce
\nCoordonator Codru\u0163 Sarafoleanu
\nEditura Academiei Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2012
\nCapitolul 6, Patologia vascular\u0103 otorinolaringologic\u0103,
\nD. Sarafoleanu, Raluca Enache
\nCapitolul 7, Traumatismele laringo-traheale, D. Sarafoleanu,
\nC. Sarafoleanu
\nCapitolul 9, Chirurgia sindroamelor obstructive de c\u0103i respiratorii superioare \u00een somn, D. Sarafoleanu, Raluca Enache<\/p>\n

Durerea cranio-cervico-facial\u0103
\nRaluca Enache, Gabriela Mu\u015fat, Dorin Sarafoleanu
\nEditura Via\u0163a Medical\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2014<\/p>\n

The ESFBI Study – final report EUFOS – European Federation of Otorhinolaryngological Societies Universitatea din Torino
\nFondazione \u201eFranca e Diego de Castro\u201c, Franco Angeli, 2005
\nDario Gregori, Bruno Morra, Silvia Snidero, Roberto Corradetti, Desiderio Passali
\nCap. 12, Romania<\/p>\n

Participant la ancheta interna\u0163ional\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Franceze de Otorinolaringologie \u015fi Chirurgie Cervico-Facial\u0103 la studiul Immunologie et Allergologie en ORL, sub redac\u0163ia M. Wayoff
\net Ch. Freche \u00e9ditions Arnette, Paris, 1986<\/p>\n

 <\/p>\n

Premii \u015fi distinc\u0163ii<\/strong>
\n\u2022 \u201eMan of achievement\u201c, Cambridge, 1987
\n\u2022 Premiul \u201eNi\u015fte \u0162\u0103rani\u201c al Funda\u0163iei Na\u0163ionale pentru Civiliza\u0163ie Rural\u0103, 2000
\n\u2022 \u201eOrdinul Leului\u201c, Dakar, 2002
\n\u2022 Ordinul \u201eMeritul Sanitar \u00een grad de Mare Ofi\u0163er\u201c oferit de Pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, 2004
\n\u2022 Diploma Aniversar\u0103 \u201eMembru de Onoare\u201c a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de ORL \u2013 pentru recunoa\u015fterea contribu\u0163iei \u015fi dezvoltarea Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de ORL, 2008
\n\u2022 \u201ePremiul de Excelen\u0163\u0103\u201c al Revistei Via\u0163a Medical\u0103 Rom\u00e2neasc\u0103, 2009
\n\u2022 Diploma de Onoare pentru contribu\u0163ia personal\u0103 valoroas\u0103 adus\u0103 otorinolaringologiei rom\u00e2ne\u015fti \u2013 Societatea de Otorinolaringologie \u015fi Chirurgie Cervico-Facial\u0103, 2009
\n\u2022 Diploma de Excelen\u0163\u0103 a Societas ORL Latina, 2010
\n\u2022 Diploma \u201eMeritul Academic\u201c oferit\u0103 de Academia Rom\u00e2na, 2011
\n\u2022 Diploma de Excelen\u0163\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Rinologie, 2011
\n\u2022 Premiul \u201eBene Merenti\u201c al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Rinologie, 2011
\n\u2022 Cet\u0103\u0163ean de Onoare al Ora\u015fului Timi\u015foara, 2014<\/p>\n

 <\/p>\n

Membru al unor societ\u0103\u0163i interna\u0163ionale <\/strong>
\n\u015fi na\u0163ionale<\/strong>
\n\u2022 Pre\u015fedinte al Societ\u0103\u0163ii Interna\u0163ionale Francofone de ORL \u015fi Chirurgie Cervico-Facial\u0103 \u2013 organizator, la Bucure\u015fti, al Congresului acestei Societ\u0103\u0163i
\n\u2022 Pre\u015fedinte al \u201eConventus ORL Latina\u201c, organizator al Congresului Latin ORL, Bucure\u015fti, 2006
\n\u2022 Membru al Societ\u0103\u0163ii Franceze de ORL \u015fi Chirurgie Cervico-Facial\u0103
\n\u2022 Membru al Societas ORL Latina
\n\u2022 Membru \u00een \u201eNeuro-Aequilibriometric Society\u201c \u2013 Germania
\n\u2022 Membru \u00een Biroul Executiv EUFOS \u2013 dou\u0103 legislaturi (European Federation of Otorhinolaringological Societies)
\n\u2022 Membru al European Medical Laser Association
\n\u2022 Membru al Societ\u0103\u0163ii Danubiene de ORL
\n\u2022 Membru Fondator \u015fi Pre\u015fedinte de Onoare al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Rinologie
\n\u2022 Membru Fondator al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de Laser \u00een Medicin\u0103 \u015fi Biologie (din 1995)
\n\u2022 Vice-Pre\u015fedinte al Asocia\u0163iei Medicale Rom\u00e2ne (AMR), (1992-2004)
\n\u2022 Membru al Societ\u0103\u0163ii Rom\u00e2ne de ORL
\n\u2022 Membru al Forumului Na\u0163ional de Medicin\u0103 Comparat\u0103 (filial\u0103 a Forumului Mediteraneean de Oncologie Comparat\u0103)<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DORIN SARAFOLEANU \u00een dialog cu ANGELA MARTIN   Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 adesea ca anvergura unei reputa\u0163ii \u2013 \u015fi nu vorbim despre una tributar\u0103 astu\u0163iei \u00een gestionarea propriei imagini publice, ci despre una cl\u0103dit\u0103 cinstit, temeinic \u015fi trainic \u2013 s\u0103 eclipseze cauzele care au generat-o \u015fi o \u00eentre\u0163in. \u201eVictim\u0103\u201c, ca s\u0103 spunem a\u015fa, a unei astfel de… Cite\u0219te mai mult »\u201eZona politicianist\u0103 risc\u0103 s\u0103 ne transforme dintr-o na\u0163iune modern\u0103 \u00eentr-o popula\u0163ie amorf\u0103\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[],"class_list":["post-24554","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere"],"views":3274,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24554","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24554"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24554\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24555,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24554\/revisions\/24555"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24554"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24554"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24554"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}