{"id":2455,"date":"2010-04-29T12:32:08","date_gmt":"2010-04-29T10:32:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2455"},"modified":"2010-04-29T12:32:27","modified_gmt":"2010-04-29T10:32:27","slug":"nomenclaturistii-mintii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nomenclaturistii-mintii\/","title":{"rendered":"Nomenclaturistii mintii"},"content":{"rendered":"

<\/strong><\/em><\/p>\n

Rapallo este un oras italian de 34 de mii de locuitori. Constanta este un oras rom\u00e2nesc de 310 mii de locuitori. Rapallo are doua licee (dintre care unul tehnic) si un centru cultural care organizeaza conferinte si cursuri saptam\u00e2nale cu profesori invitati de la diverse universitati italiene. Constanta are doua universitati de stat (numarul celor private este greu de contabilizat) si o casa de cultura unde, atunci c\u00e2nd nu se organizeaza mitinguri electorale, se mai fac concerte de muzica usoara. Rapallo are patru librarii, iar Constanta are… cinci librarii. Toate cele patru librarii din Rapallo v\u00e2nd doar carti, in timp ce doua librarii din Constanta sunt deschise si v\u00e2nzarii produselor de papetarie, de muzica si ceai. Nici una dintre cele cinci librarii din Constanta nu poate concura, ca spatiu si ca numar de carti expuse, cu principalele trei librarii din Rapallo.<\/strong><\/em>
\nUnu la zece<\/strong>
\nIn Rapallo sunt patru parohii catolice. Una dintre parohii gazduieste conferinte saptam\u00e2nale pe teme culturale si sociale de orientare crestina. Constanta este resedinta a unei arhiepiscopii ortodoxe si gazduieste si multe alte comunitati religioase mai mult sau mai putin active. Se organizeaza aproximativ 12 conferinte pe an, pe teme religioase.
\nDe ce am oferit aceste date? Pentru a incerca sa va fac o idee c\u00e2t de mica cu privire la diferenta dintre cultura italiana si cea rom\u00e2na. Concluzia ce decurge de pe urma contabilizarii acestor date este simpla: raportul este de sub 1 la 10!
\nHaideti\u00a0 sa intram insa in aceste librarii de provincie italiana. Ce gasim? De exemplu, gasim… trei editii bilingve Platon. Nu mai vorbesc de cele sapte sau opt editii diferite ale Divinei Comedii, de nenumaratele volume (tot bilingve) cu marile opere ale literaturii clasice de limba latina (Vergiliu, Ovidius, Horatiu, Petronius).
\nVreti literatura auxiliara (din domenii diferite precum istoria, arheologia, literatura, stiinta politica si filosofia)? Ultimele titluri aparute se gasesc in rafturi. Iar daca nu gasiti cumva un titlu, puteti fi siguri ca librarul se va stradui sa procure in cel mai scurt timp cartea pentru dumneavoastra.
\nSa mai vorbim de preturi? Cu bursa mea de studiu, care este mai mica dec\u00e2t salariul minim pe economie din Italia, dar care in Rom\u00e2nia l-ar face invidios pe un profesor de liceu cu doctoratul dat, mi-am putut cumpara mai multe carti dec\u00e2t mi-as permite in Rom\u00e2nia intr-un an de zile cu salariul mediu pe economie.
\nFunctionarii anticulturali<\/strong>
\nDupa cum remarcati, nici nu am indraznit sa compar marile biblioteci din Italia cu cele din Rom\u00e2nia. O asemenea comparatie ar face ca bibliotecile universitare valahe sa fie prea umilite, si, cu toata lipsa mea de respect fata de acei functionari birocrati si anti-culturali care alcatuiesc majoritatea \u201ecomunitatii\u201c bibliotecarilor din Rom\u00e2nia, nu doresc sa fac acest lucru.
\nConcluziile mele sunt clare. Rom\u00e2nia nu are o cultura pentru ca… nu poate sa o aiba. Nu poti construi o cultura rom\u00e2na fara biblioteci, fara editii critice ale marilor autori, fara acces la surse. In Rom\u00e2nia se anunta cu emfaza aparitia c\u00e2te unei traduceri din Aristotel, pe care editurile o publica doar in editie limitata. In Italia exista deja c\u00e2teva traduceri ale corpusului aristotelic la dispozitia oricarui cititor interesat.
\nDesi teologii rom\u00e2ni risca sa isi rupa coastele bat\u00e2ndu-se in piept cu emfaza, laud\u00e2ndu-si propria fidelitate fata de traditia isihasta si g\u00e2ndirea Sf\u00e2ntului Grigorie Palamas, o editie completa si bilingva a operelor acestui mare teolog ortodox o poti gasi in… Italia. Teologii rom\u00e2ni pot sa citeze pe Sfintii Parinti fara sa ii citeasca. Mare har mai au de la Dumnezeu!
\nDar atunci de ce at\u00e2tea orgolii in cultura rom\u00e2na? Mediul academic rom\u00e2nesc, care nu apare nici in cele mai ingaduitoare topuri academice, gazduieste mai multe orgolii dec\u00e2t Academia franceza in toata istoria sa.
\nPresa culturala rom\u00e2neasca este foarte bataioasa. Polemicile noastre publicistice sunt at\u00e2t de virulente inc\u00e2t te astepti sa vezi curg\u00e2nd s\u00e2nge. Dar totul este… fara substanta. Dincolo de orgolii nu avem nimic.
\nVivat Academia!<\/strong>
\nMunca de \u201ecercetare\u201c rom\u00e2neasca nu produce nici ea mai nimic. Exista reviste pe baza carora cercetatorii se citeaza intre ei (dar pe care, probabil, nu le citesc dec\u00e2t… corectorii). Tezele de doctorat, pe subiecte care mai de care mai interesante, nu au parte de criterii serioase de evaluare. Totul este o gluma superficiala in care nespecialisti isi dau cu parerea pe teme de specialitate, iar simpatiile sau antipatiile personale tin loc de seriozitate academica.
\nDaca in Italia (sau in Franta, sau in orice tara care are o cultura asezata) nu poti sa fii doctor daca nu iti publici teza, in Rom\u00e2nia numarul de teze de doctorat nepublicate este (spre fericirea doctoranzilor, cel mai probabil – cine stie c\u00e2te ineptii am gasi pe acolo?) aproape egal cu numarul tezelor sustinute.
\nBoieri ai mintii? Hahahaha! Putini isi pot permite in Rom\u00e2nia acest titlu si mare parte dintre ei sunt deja septuagenari sau octogenari.
\nIntelectualii rom\u00e2ni cu ifose academice nu sunt boieri, ci nomenclaturisti ai mintii, obsedati sa intre in comitete si comisii, in uniuni si sindicate. Institutele de cercetare se inmultesc sau scad la numar in functie de cantitatea de sinecuristi intelectuali pe care un guvern sau altul trebuie sa ii hraneasca de la buget. Dar productia intelectuala este… egala cu zero! Nimanui, de fapt, nu ii pasa daca exista cu adevarat o cultura rom\u00e2na. De altfel este amuzant de vazut c\u00e2te teze in teologie se fac pe autori bisericesti si sfinti netradusi sau prost tradusi la noi. La fel, in mai toate domeniile umaniste apare o literatura secundara care… nu secundeaza nimic.
\nImportanta este doar apartenenta la aceasta nomenclatura a mintii \u2013 garantia promovarii sociale, a cresterii standardului de viata. Si stim cu toti ca se traieste bine ca intelectual in Rom\u00e2nia. Si cu un efort intelectual mult mai mic dec\u00e2t cel presupus de o cariera academica in Occident. De aceea nu este de mirare ca, dupa ce isi flutura nasul prin Occident, tinerii intelectuali se intorc in arena valaha. Aici, cu un mic efort, dar cu nasul c\u00e2t mai pe sus, poti sa devii imediat \u201ecineva\u201c: trebuie sa iti gasesti grupul (il numeam cu alta ocazie \u201ehaita\u201c si nu cred ca greseam) si acel grup te va promova in functie de interesele lui si de….latratul tau.
\nAvatarurile lui Don Quijote<\/strong>
\nDar dincolo de acestea ram\u00e2ne distanta, din ce in ce mai mare, dintre pseudo-cultura si pseudo-universitatea rom\u00e2na si mediile culturale si academice occidentale. Nomenclaturistilor nu le pasa de aceasta distanta. Faptul ca, pe banii statului rom\u00e2n, mai organizeaza conferinte (fara nici un impact, de altfel) prin Occident, unde clientele intelectuale si politice se invita intre ele, nu se traduce de cele mai multe ori dec\u00e2t prin… turism bugetar, menit sa mai poleiasca o, hai sa recunoastem, pseudoproductie culturala cu staif.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Rapallo este un oras italian de 34 de mii de locuitori. Constanta este un oras rom\u00e2nesc de 310 mii de locuitori. Rapallo are doua licee (dintre care unul tehnic) si un centru cultural care organizeaza conferinte si cursuri saptam\u00e2nale cu profesori invitati de la diverse universitati italiene. Constanta are doua universitati de stat (numarul celor… Cite\u0219te mai mult »Nomenclaturistii mintii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[1995,1994,1993,1146,1992,1996],"class_list":["post-2455","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-academie","tag-cercetare","tag-constanta","tag-cultura","tag-rapallo","tag-turism"],"views":2274,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2455","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2455"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2455\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2455"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2455"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2455"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}