{"id":24548,"date":"2015-10-05T22:35:35","date_gmt":"2015-10-05T20:35:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24548"},"modified":"2015-10-05T22:35:35","modified_gmt":"2015-10-05T20:35:35","slug":"amintirea-anilor-de-liceu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/amintirea-anilor-de-liceu\/","title":{"rendered":"Amintirea anilor de liceu"},"content":{"rendered":"

Mircea Gelu Buta, Tabloul de absolvire<\/em>, edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura \u015ecoala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

C\u0103r\u0163ile despre anii de \u015fcoal\u0103 constituie \u015fi acum una dintre lecturile mele preferate: pe de o parte pentru c\u0103 am fost profesor de liceu p\u00e2n\u0103 aproape de pensionare; pe de alt\u0103 parte majoritatea au o und\u0103 sincer\u0103 de nostalgie, o poezie a trecerii timpului \u015fi, mai ales, au o net\u0103g\u0103duit\u0103 valoare educativ\u0103, dac\u0103 ar fi citite de tinerele genera\u0163ii de liceeni. Licean… odinioar\u0103 de Ion Ag\u00e2rbiceanu, Ci\u015fmigiu et co. \u015fi Bun\u0103 ziua, elevi \u2013 c\u0103r\u0163ile lui Grigore B\u0103jenaru, Liceeni de George \u015eovu, dup\u0103 care s-a turnat un film de succes \u2013 sunt c\u00e2teva dintre c\u0103r\u0163ile pe care le-am citit \u015fi le recitesc cu pl\u0103cere, dar \u015fi scrieri mai vechi precum povestirile Cum am \u00eenv\u0103\u0163at rom\u00e2ne\u015fte de C. Negruzzi, Vasile Porojan de Vasile Alecsandri, \u015ecoala acum 50 de ani de Ion Ghica, Amintirile… lui Creang\u0103, Anii de ucenicie de Mihail Sadoveanu, Amintiri de \u015eerban Cioculescu \u015f.a.
\nCartea doctorului Mircea Gelu Buta, specialist \u00een Bioetica cre\u015ftin\u0103, disciplin\u0103 pe care o pred\u0103 la Facultatea de Teologie Ortodox\u0103 din cadrul Universit\u0103\u0163ii \u201eBabe\u015f Bolyai\u201c de la Cluj, \u015fi scriitor bistri\u0163ean, vine s\u0103 completeze \u015firul acestor c\u0103r\u0163i de amintiri duioase din anii de \u015fcoal\u0103. Pretextul c\u0103r\u0163ii, care explic\u0103 \u015fi titlul ei, este simplu: promo\u0163ia 1971 a liceului \u201eLiviu Rebreanu\u201c din Bistri\u0163a \u00eempline\u015fte trei decenii de la absolvire \u015fi absolven\u0163ii organizeaz\u0103 tradi\u0163ionala revedere colegial\u0103. Acest anun\u0163-invita\u0163ie \u00eei stimuleaz\u0103 amintirile nu numai din anii de liceu, ci \u015fi din anii copil\u0103riei, ai \u015fcolii primare \u015fi gimnaziale prezentate pe fundalul \u00eendr\u0103gitului ora\u015f natal, Bistri\u0163a, ora\u015f ce devine chiar un personaj al c\u0103r\u0163ii, c\u0103ci Bistri\u0163a a fost \u015fi este un ora\u015f cosmopolit, un ora\u015f multietnic, \u00een care obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii diverse se armonizeaz\u0103 \u00eentr-o convie\u0163uire de pa\u015fnic\u0103 \u015fi cre\u015ftineasc\u0103 \u00een\u0163elegere.
\nSunt c\u00e2teva pagini de frumoase \u201eamintiri din copil\u0103rie\u201c, momente care f\u0103ceau bucuria copiilor de alt\u0103dat\u0103: iernile cu s\u0103niu\u015ful \u015fi patinatul, t\u0103ierea porcului (pagini ce amintesc de Creang\u0103), s\u0103rb\u0103toarea \u201esiretiului\u201c (culesul strugurilor), primele fructe ale prim\u0103verii \u2013 cire\u015fele de iunie: \u201eCe gust bun au cire\u015fele \u00een copil\u0103rie \u015fi ce am\u0103rui devin ele peste ani c\u00e2nd s\u00e2mburii devin din ce \u00een ce mai ostili\u201c \u2013 spune cu amar\u0103 nostalgie memorialistul; t\u00e2rgul de Sf\u00e2nt\u0103 M\u0103rie Mare, care la Bistri\u0163a se chema Bulgiul \u015fi c\u00e2nd se cump\u0103ra \u201epuiul t\u00e2rgului\u201c, o figurin\u0103 de turt\u0103 dulce, aromat\u0103 \u015fi frumos colorat\u0103; colindatul de Cr\u0103ciun, unde profesorii care nu-i primeau erau afurisi\u0163i \u00een g\u00e2nd, consider\u00e2ndu-i dispre\u0163uitor \u201ecomuni\u015fti\u201c. \u015ecoala \u015fi familia, lec\u0163iile predate \u015fi obiceiurile tradi\u0163ionale f\u0103ceau ca via\u0163a copiilor \u201es\u0103 decurg\u0103 \u00een planuri paralele: la \u015fcoal\u0103-\u00eencerc\u0103ri abile de formare a omului nou, \u00een familie \u2013 eforturi de men\u0163inere a unei vie\u0163i cre\u015ftine\u201c (p. 50).
\nEste evocat\u0103 prin c\u00e2teva scene \u201epedagogia p\u0103rin\u0163ilor\u201c. Dup\u0103 un insucces \u015fcolar sau dup\u0103 trec\u0103toare dificult\u0103\u0163i \u00een asimilarea unor cuno\u015ftin\u0163e \u015fi deprinderi mama \u00eei spune \u00eencurajator: \u201eAi s\u0103 reu\u015fe\u015fti singur p\u00e2n\u0103 la urm\u0103\u201c (p. 64). Cu tat\u0103l are dese convorbiri pe teme istorice, sociale, \u015fcolare \u015fi politice, d\u00e2ndu-i sfaturi \u015fi dup\u0103 terminarea facult\u0103\u0163ii. Unele aprecieri \u00eens\u0103 trebuie corectate. De pild\u0103 dup\u0103 1990 discut\u0103 despre via\u0163a politic\u0103 postdecembrist\u0103 \u015fi despre partidele politice, iar tat\u0103l \u00ee\u015fi exprim\u0103 aceste rezerve: \u201eRolul partidelor istorice s-a \u00eencheiat cu dispari\u0163ia adev\u0103ra\u0163ilor lideri. Cei de acum sunt doar surogate, care nu vor putea face mare lucru, c\u0103ci le lipse\u015fte at\u00e2t experien\u0163a, c\u00e2t \u015fi adev\u0103rata charism\u0103. Acestea le pot lua doar de la lideri spirituali adev\u0103ra\u0163i. Or, dintre to\u0163i, doar Corneliu Coposu, \u00een pu\u0163inul timp c\u00e2t a ucenicit pe l\u00e2ng\u0103 Iuliu Maniu, ar putea intra \u00een discu\u0163ie. Are \u00eens\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 dezavantajul v\u00e2rstei, c\u00e2teva vulnerabilit\u0103\u0163i, pe care i le cunosc din studen\u0163ie. Am fost colegi at\u00e2t la \u201eBari\u0163iu\u201c, c\u00e2t \u015fi la Facultatea de Drept\u201c (p. 45). Rezerve postume nejustificate, neconfirmate cu informa\u0163ii \u00een parte eronate: nici dezavantajele v\u00e2rstei nu au prejudiciat activitatea politic\u0103 din ultimii ani ai Seniorului care se lupta cu o boal\u0103 necru\u0163\u0103toare; nu ni se comunic\u0103 despre ce vulnerabilit\u0103\u0163i e vorba, pe care le putea cunoa\u015fte din studen\u0163ie, dar nici \u00eentr-un caz de la \u201eBari\u0163iu\u201c, pentru c\u0103 acesta absolvise liceul la Blaj \u015fi a \u015fi scris o pagin\u0103 antologic\u0103 despre \u015ecolile Blajului \u015fi despre importan\u0163a lor \u00een istoria \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc.
\nPaginile cele mai reu\u015fite sunt cele \u00een care evoc\u0103 anii de liceu, profesori de mare probitate didactic\u0103 \u015fi de care \u00ee\u015fi aminte\u015fte cu recuno\u015ftin\u0163\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd profesorul Livius Gubesch, care era \u201eun mare dasc\u0103l de liceu \u00een sensul cel mai plin al cuv\u00e2ntului, un profesor de alt\u0103dat\u0103, devotat p\u00e2n\u0103 la manie misiei sale didactice.\u201c Al\u0103turi de elevii s\u0103i a creat la liceul unde profesa parcul dendrologic \u2013 \u201eunul din cele mai valoroase parcuri dendrologice din \u0163ar\u0103\u201c, men\u0163iune care mi-a amintit din nou despre \u015ecolile Blajului unde \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea s-a amenajat prima gr\u0103din\u0103 botanic\u0103 \u015fcolar\u0103 din Europa. \u015ei al\u0163i profesori erau pre\u0163ui\u0163i pentru \u015ftiin\u0163a lor de carte \u015fi pentru dragostea p\u0103rinteasc\u0103 fa\u0163\u0103 de elevi, chiar dac\u0103 ace\u015fti dasc\u0103li erau nevoi\u0163i, uneori, s\u0103-i struneasc\u0103 din excesele june\u0163ii cu m\u0103surile punitive ale regulamentului \u015fcolar: a\u015fa erau profesorul de fizic\u0103 Mircea C\u0103lu\u015feru, profesorul de biologie Iosif Viehman, ajuns mai t\u00e2rziu universitar, profesorul de rom\u00e2n\u0103 Leonida D\u0103nil\u0103 \u015f.a. Ca la toate liceele profesorii aveau porecle date de elevi: Livius Gubesch era Tata Gubi, Mircea C\u0103lu\u015feru \u2013 Calu, iar Leonida D\u0103nil\u0103 \u2013 Bubalus, av\u00e2nd cea mai reu\u015fit\u0103 porecl\u0103 pentru c\u0103 \u00ee\u015fi \u00eencepuse cursul de formare a limbii rom\u00e2ne astfel: \u201eAria de vorbire a limbii rom\u00e2ne se \u00eentinde \u00een partea de nord p\u00e2n\u0103 \u00een zona de folosire a cuv\u00e2ntului bubalus-bubalus (bou). \u015ei Bubalus i-a r\u0103mas numele.\u201c (p. 98)
\nExemplar\u0103 este apoi educa\u0163ia pe care o desf\u0103\u015foar\u0103 ace\u015fti profesori prin a\u015fa-numitele activit\u0103\u0163i extra\u015fcolare: profesorul Gubesch i-a f\u0103cut s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 parcul dendrologic a\u015fa \u00eenc\u00e2t s\u0103-l considere opera lor \u015fi s\u0103-l \u00eengrijeasc\u0103; organizeaz\u0103 excursii \u015fcolare, iar una dintre cele mai frumoase lec\u0163ii de geografie a patriei, de care-\u015fi aduce cu drag aminte, este
\nexcursia \u00een Mun\u0163ii Rodnei, sau \u00een insula Ada-Kaleh; \u00eendrum\u0103 lecturile elevilor \u015fi discut\u0103 cu ei despre c\u0103r\u0163ile citite \u00eentr-un colocviu relaxat, eliberat de rigiditatea orelor de clas\u0103, dar nu uit\u0103 c\u0103, tineri fiind, trebuie s\u0103 se bucure de petreceri, serate, sport, muzic\u0103 etc. Unele convorbiri cuprind g\u00e2nduri, convingeri cre\u015ftine despre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi religie: \u201eDrag\u0103 Buta \u2013 \u00eei spune profesorul Gubesch \u2013 s\u0103-\u0163i aminte\u015fti totdeauna ce o s\u0103-\u0163i spun acum: \u015ftiin\u0163ele fizice \u015fi naturale \u00eenal\u0163\u0103 sufletul spre Dumnezeu, descoperindu-i bog\u0103\u0163ia \u015fi frumuse\u0163ea m\u00e2inilor sale\u201c (p. 98).
\nSavuroase sunt portretele \u201epersonajelor insolite\u201c ale Bistri\u0163ei, iar \u00eent\u00e2mplarea cu Adrian P\u0103unescu, la crama de la Vii\u015foara, merit\u0103 s\u0103 fie consemnat\u0103 \u00eentr-o istorie anecdotic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne: \u201eC\u00e2t despre vinul de Steiniger, din via adus\u0103 c\u00e2ndva de sa\u015fii stabili\u0163i \u00een Vii\u015foara \u015fi care se pare c\u0103 \u00eei pl\u0103cea at\u00e2t de mult lui Hru\u015fciov, auzise, mai t\u00e2rziu, \u015fi poetul Adrian P\u0103unescu. Pe la mijlocul anilor \u201970, ajuns \u00een crama de la Vii\u015foara, i-a cerut pivnicerului s\u0103-i dea din \u00abvinul lui Hru\u015fciov\u00bb. Pivnicerul, un sas pe nume Han\u0163i, care a tr\u0103it p\u00e2n\u0103 \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, s-a conformat \u015fi a adus o can\u0103 de Steiniger. Gust\u00e2ndu-l, poetul s-a \u00eenfuriat, apostrof\u00e2ndu-l: \u00ab\u00ce\u0163i ba\u0163i joc de mine?! Mi-ai adus o\u0163et! Vinul \u0103sta este mai acru ca o\u0163etul!\u00bb. V\u0103z\u00e2nd cu cine are de-a face, gazda a luat oala de pe mas\u0103, a trecut \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere al\u0103turat\u0103 \u015fi a dizolvat \u00een ea dou\u0103 pastile de zaharin\u0103. Revenind cu vinul astfel dres la masa poetului, i-a m\u0103rturisit cu umilin\u0163\u0103 c\u0103 gre\u015fise butoiul. Dup\u0103 ce a sorbit c\u00e2teva \u00eenghi\u0163ituri, Adrian P\u0103unescu i-s spus foarte satisf\u0103cut: \u00abVezi! \u00c3sta da vin! N-avea gusturi rele Hru\u015fciov\u00bb…\u201c (p. 84).
\n\u015ei cu aceasta ajunge la momentul preg\u0103tit de aceste duioase aduceri aminte: revederea colegial\u0103, \u00eent\u00e2lnirea emo\u0163ionant\u0103 dup\u0103 trei decenii a fo\u015ftilor absolven\u0163i ai liceului bistri\u0163ean. Bucurii \u015fi regrete; la at\u00e2t de a\u015fteptata strigare a catalogului: unii cu str\u0103lucite cariere, al\u0163ii trecu\u0163i la cele ve\u015fnice. \u015ei, dintre profesori, unii sunt dup\u0103 at\u00e2\u0163ia ani amintiri, dar cartea profesorului Buta este un frumos \u00eendemn de cinstire a \u015fcolii \u015fi a dasc\u0103lilor ilustr\u00e2nd aser\u0163iunea lui Nichifor Crainic: \u201eNu pot suferi oamenii care \u00ee\u015fi bat joc de \u015fcoala unde au \u00eenv\u0103\u0163at. Ei au ceva din mon\u015ftrii denatura\u0163i care r\u00e2d de mamele al c\u0103ror lapte l-au supt. Precum trenul nu ajunge la \u0163int\u0103 dec\u00e2t pe drumul de fier, la orice profesiune intelectual\u0103 se ajunge prin \u015fcoal\u0103.\u201c (Nichifor Crainic, Zile albe, zile negre. Memorii (I), Casa editorial\u0103 \u201eG\u00e2ndirea\u201c, Bucure\u015fti, 1999, p. 48).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mircea Gelu Buta, Tabloul de absolvire, edi\u0163ia a II-a, rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura \u015ecoala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 2015 C\u0103r\u0163ile despre anii de \u015fcoal\u0103 constituie \u015fi acum una dintre lecturile mele preferate: pe de o parte pentru c\u0103 am fost profesor de liceu p\u00e2n\u0103 aproape de pensionare; pe de alt\u0103 parte majoritatea au o und\u0103 sincer\u0103 de… Cite\u0219te mai mult »Amintirea anilor de liceu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24548","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":2102,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24548","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24548"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24548\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24549,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24548\/revisions\/24549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24548"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24548"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24548"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}