{"id":24546,"date":"2015-10-05T22:34:12","date_gmt":"2015-10-05T20:34:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24546"},"modified":"2015-10-05T22:34:12","modified_gmt":"2015-10-05T20:34:12","slug":"politica-ironiei-poetice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/politica-ironiei-poetice\/","title":{"rendered":"Politica ironiei poetice"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Corina Croitoru, <em>Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism<\/em>, prefa\u0163\u0103 de Ioana Bot, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Volumul de critic\u0103 literar\u0103 Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism semnat de Corina Croitoru (fost\u0103 Boldeanu) s-a prezentat ini\u0163ial ca tez\u0103 de doctorat sus\u0163inut\u0103 \u00een octombrie 2013 la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca, sub coordonarea Ioanei Bot cu alt\u0103 variant\u0103 de titlu: Politica ironiei poetice \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 scris\u0103 \u00een perioada comunist\u0103. O tez\u0103 de doctorat foarte bun\u0103 (am fost \u00een comisia de evaluare \u015fi \u015ftiu) a devenit, cum e firesc, o carte foarte bun\u0103 a unui t\u00e2n\u0103r critic aflat la \u00eenceput de drum. Cartea a fost onorat\u0103 cu premiul pentru debut al Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor, eviden\u0163iind-o pe bun\u0103 dreptate \u015fi solicit\u00e2nd, drept urmare, o aten\u0163ie special\u0103. O discu\u0163ie mai larg\u0103 ar putea porni de la ea, pentru a releva unele aspecte ale condi\u0163iei specifice a literaturii rom\u00e2ne \u00een comunism.<br \/>\nEvaluarea academic\u0103 standardizat\u0103 (de\u015fi nu exist\u0103 a\u015fa ceva) a unei teze de doctorat \u00een filologie, ca \u015fi a unei c\u0103r\u0163i care o preia, ar trebui s\u0103 cuprind\u0103 sau s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 urm\u0103toarele criterii: perspectiva metodologic\u0103 adoptat\u0103; formularea temei de cercetare \u015fi relevan\u0163a ei \u00een contextul actualit\u0103\u0163ii; organizarea ideilor \u015fi a argumentelor \u00eentr-o structur\u0103 bine elaborat\u0103; definirea \u015fi instrumentalizarea conceptelor; validitatea demonstra\u0163iei critice; originalitatea interpret\u0103rilor; capacitatea de cuprindere a fenomenului estetic; orizontul bibliografic \u015fi comparativ; onestitatea exploat\u0103rii surselor \u015fi a referin\u0163elor. La oricare din aceste puncte am examina-o, cartea Corinei Croitoru (identic\u0103 cu teza, f\u0103r\u0103 prelucr\u0103ri ulterioare) \u00ee\u015fi dovede\u015fte pe deplin calit\u0103\u0163ile \u015fi \u00eendeplinirea criteriilor pe care le-am enun\u0163at. Pe deasupra, avem de eviden\u0163iat calitatea scriiturii, \u00een foarte rare alte cazuri irepro\u015fabil\u0103 ca acum; practic, teza a putut fi propus\u0103 unei edituri exact \u00een forma \u00een care a fost prezentat\u0103 spre sus\u0163inerea public\u0103.<br \/>\n\u00cenaintea formul\u0103rii unor aprecieri generale, \u00een func\u0163ie de criteriile anun\u0163ate, amintesc dou\u0103 observa\u0163ii pe care le-am f\u0103cut la sus\u0163inerea tezei \u015fi care nu au mai putut fi luate \u00een seam\u0103 la publicare dec\u00e2t prin adaosul unei note de subsol: prima legat\u0103 de titlu, de conceptul-cheie \u015fi deci de formularea temei de cercetare, aparent un detaliu, dar care atinge o problem\u0103 de fond ; a doua observa\u0163ie, mai de substan\u0163\u0103, prive\u015fte tipurile de poezie, operative \u00een distinc\u0163iile \u00eentreprinse de autoare de-a lungul \u00eentregii cercet\u0103ri.<br \/>\nPo-etica, rupt\u0103 \u015fi corupt\u0103<br \/>\nAutoarea a scurtat la publicare titlul, renun\u0163\u00e2nd la adjectivul (sofisticat tipografic) ad\u0103ugat ironiei, scris \u00een forma \u201eironie poetic\u0103\u201c, prin care se subliniaz\u0103 \u00een interiorul poeticii rolul eticii (un rol ipotetic). Cu alte cuvinte, ironia unei p\u0103r\u0163i din poezia scris\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 s-ar baza pe o etic\u0103 \u00eencorporat\u0103 \u00een poetica ei. E, s\u0103 recunoa\u015ftem, un joc de cuvinte interesant, dar gratuit, dup\u0103 p\u0103rerea mea, pentru c\u0103 poetica ironiei nu con\u0163ine \u00een fond nicio etic\u0103. Ironia poeziei ce implic\u0103 un protest mascat fa\u0163\u0103 de regimul comunist e una prin excelen\u0163\u0103 politic\u0103, nu neap\u0103rat etic\u0103. Excesul de subtilitate a inteligen\u0163ei speculative se vede \u00een conceptul de \u201eironie poetic\u0103\u201c elaborat de Corina Croitoru \u015fi pe care mizeaz\u0103 toat\u0103 demonstra\u0163ia sa. Politica ironiei poetice \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 scris\u0103 \u00een perioada comunist\u0103 (cum era ini\u0163ial titlul) inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 ating\u0103 \u00een combina\u0163ia dintre primele trei cuvinte mai multe sugestii deodat\u0103 \u015fi mai multe piste de interpretare, subsumabile unei idei importante: implica\u0163iile etice ale poeziei ironice \u00een contextul politic al comunismului rom\u00e2nesc \u2013 dar \u00een aceast\u0103 formulare nu ar fi sunat prea bine \u015fi nu ar fi avut un skepsis ca atunci c\u00e2nd presupui c\u0103 \u00een atributul \u201epoetic\u201c al ironiei intr\u0103, ca \u00eentr-un mot-valise, \u015fi poezia, \u015fi etica sau, ca s\u0103 rimeze, \u015fi poetica, \u015fi etica. Numai c\u0103 nu prea intr\u0103. Desigur, nu ignor faptul c\u0103 nu \u00een al\u0103turarea a dou\u0103 particule relativ independente \u00eentr-un cuv\u00e2nt st\u0103 subtilitatea, ci \u00een suprapunerea eticului peste poetic. Modelul jocului de cuvinte pe care \u00eel va fi avut \u00een minte exegeta (voluntar sau involuntar) va fi fost \u201eest-etica\u201c lansat\u0103 de Monica Lovinescu \u015fi consacrat\u0103 de critica ulterioar\u0103 ca o sugestie inspirat\u0103 despre corup\u0163ia moral\u0103 a esteticii literare \u00een comunismul rom\u00e2nesc. Estetica estic\u0103 e una corupt\u0103 de presiunile regimului comunist \u2013 e o idee care a devenit banal\u0103, unanim acceptat\u0103 \u015fi vehiculat\u0103 ca un loc comun. \u00cen specula\u0163ia Monic\u0103i Lovinescu despre ruptura din estetica literaturii rom\u00e2ne \u00een comunism, ambele particule au sens \u015fi independen\u0163\u0103: \u015fi estul, \u015fi etica. \u00cen \u201epo-etica\u201c rupt\u0103 \u015fi corupt\u0103 a specula\u0163iei Corinei Croitoru trebuie s\u0103 \u00een\u0163elegem eticul infiltrat \u00een poetic. Nu eticul e infiltrat de fapt \u00een poetic, ci politicul. Nu e r\u0103u, dar e un joc de cuvinte destul de chinuit \u015fi destul de greu de acceptat. De aceea, i-am propus autoarei ca, \u00een eventualitatea \u00een care public\u0103 teza (eventualitate perfect justificat\u0103 \u015fi deja \u00eemplinit\u0103), s\u0103 mizeze pe specula\u0163ia Monic\u0103i Lovinescu \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00een titlu: Politica ironiei est-etice \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 scris\u0103 \u00een perioada comunist\u0103, \u00een loc de \u201ePolitica ironiei poetice&#8230;, cu acea poticnire \u00een interiorul cuv\u00e2ntul. Nu \u015ftiu dac\u0103, din punctul de vedere al autoarei, este acceptabil\u0103 modificarea, dar eu o v\u0103d mai util\u0103 ca sugestie de sensuri, pentru c\u0103 \u00een poezia noastr\u0103 din perioada comunist\u0103, cel pu\u0163in aceea vizat\u0103 de Corina Croitoru, sunt corupte \u015fi etica, \u015fi estetica. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, chiar dac\u0103 nu ar fi destul de transparent\u0103 din titlu, ideea este cu asupr\u0103 de m\u0103sur\u0103 probat\u0103 de \u00eentreaga argumenta\u0163ie a c\u0103r\u0163ii. \u015ei trebuie s\u0103 spun de la \u00eenceput, dup\u0103 aceast\u0103 discu\u0163ie exagerat\u0103 \u00een chip de repro\u015f nevinovat \u015fi neglijabil legat nu doar de titlu, ci de un concept, c\u0103 am citit o analiz\u0103 excelent\u0103 despre politica ironiei \u015fi ironia politic\u0103, despre implica\u0163iile etice ale poeticii ironice \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 din perioada comunist\u0103. Cartea semnaleaz\u0103 o situa\u0163ie estetic\u0103 \u015fi politic\u0103 definitorie pentru literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een comunism, \u00een ambele corela\u0163ii sau direc\u0163ii, adic\u0103 \u015fi \u00eenspre estetic, \u015fi \u00eenspre politic. Din acest motiv, apreciez c\u0103 desf\u0103\u015furarea analizei, un veritabil eseu critic, atinge un fenomen intern al literaturii rom\u00e2ne prinse \u00eentre dou\u0103 constr\u00e2ngeri, un fenomen relevant cu o capacitate de iradiere semnificativ\u0103 \u00een analiza critic\u0103 a poeziei. S\u0103 mai semnalez la acest prim punct c\u00e2mpul de aplica\u0163ie. Corina Croitoru exemplific\u0103, \u00eentr-o prim\u0103 etap\u0103, ironia poetic\u0103 prin cazurile particulare din genera\u0163ia r\u0103zboiului: Geo Dumitrescu, Eugen Jebeleanu, Nina Cassian. Din aceasta ar decurge ironia poetic\u0103 a genera\u0163iilor postbelice: a \u015faizeci\u015ftilor Marin Sorescu, Ana Blandiana, Adrian P\u0103unescu, Ioanid Romanescu \u015fi Nicolae Prelipceanu (lipse\u015fte de aici, \u00een mod frapant, Ileana M\u0103l\u0103ncioiu), a \u015faptezeci\u015ftilor Mircea Dinescu \u015fi Dorin Tudoran \u015fi a optzeci\u015ftilor Matei Vi\u015fniec, Magda C\u00e2rneci \u015fi Mariana Marin.<br \/>\n<strong>C\u00e2te feluri de poezie avem?<\/strong><br \/>\nAl doilea punct al discu\u0163iei ar fi despre tipurile de poezie. \u00cenainte de a le comenta, trebuie s\u0103 citez in extenso pasajul din introducere, unde se \u00eencearc\u0103 o definire a lor: \u201eDatorit\u0103 \u00een\u0163elegerii lor, \u00een parte \u015fi \u00eempreun\u0103, ca forme de reac\u0163ie la context, poezia tranzitiv\u0103 \u015fi ironia etic\u0103 oblig\u0103 demersul critic s\u0103 sta\u0163ioneze \u00een zona conceptului de angajament, redefinit, \u00een sens larg, drept preocupare pentru via\u0163a social\u0103 \u015fi politic\u0103 ce transpare, \u00eentr-un fel sau altul, \u00een scriitur\u0103. De aceea, lucrarea va trece \u00een revist\u0103 trei tipuri de angajare a poeziei fa\u0163\u0103 de prezentul istoric \u2013 angajarea \u00een pofida acestuia (specific\u0103 poeziei reflexive), angajarea \u00een vederea acestuia (exemplificat\u0103 de poezia militant\u0103) \u015fi angajarea \u00een rela\u0163ie cu acesta (proprie poeziei tranzitive) \u2013 pentru a insista, ulterior, asupra angaj\u0103rii poeziei tranzitive, prin intermediul ironiei, \u00een rela\u0163ie cu realit\u0103\u0163ile regimului comunist\u201c. Iat\u0103 comentariile mele: toate cele trei forme de a\u015fa zis angajament sunt \u00een rela\u0163ie cu prezentul politic (deci sunt politice, nu etice), nu numai cea de-a treia; a\u015f renun\u0163a la no\u0163iunea de angajament, pl\u0103cut\u0103 francezilor, pentru c\u0103, \u00een rom\u00e2n\u0103, ne conduce spre ideea literaturii angajate \u00een accep\u0163ia univoc\u0103 de literatur\u0103 militant\u0103, pus\u0103 \u00een slujba regimului politic \u015fi subordonat\u0103 lui totalmente; a\u015f pune \u00een locul no\u0163iunii de angajament pe aceea de atitudine politic\u0103; dac\u0103 suntem mai aten\u0163i, trebuie s\u0103 observ\u0103m c\u0103 nu exist\u0103 numai cele trei tipuri de poezie; exist\u0103 \u015fi o a patra, perfect logic\u0103 \u015fi documentabil\u0103, rezultat\u0103 din angajarea (cum ar spune autoarea) sau atitudinea (cum a\u015f spune eu) \u00eempotriv\u0103, \u00eempotriva prezentului politic, concretizat\u0103 \u00een poezia anti-comunist\u0103; prin urmare, exist\u0103 patru tipuri de poezie \u015fi, odat\u0103 cu ele, patru tipuri de literatur\u0103, fapt pe care nu-l \u015ftie sau \u00eel ignor\u0103 \u015fi Eugen Negrici, atunci c\u00e2nd distinge literatura aservit\u0103 \u015fi dou\u0103 forme ale literaturii tolerate, una cu aspira\u0163ie la adev\u0103r \u015fi alta cu aspira\u0163ie la literaritate, uit\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 \u015fi literatura netolerat\u0103 de regimul comunist. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, am argumentat existen\u0163a clar\u0103 a patru tipuri de literatur\u0103 \u015fi, implicit, de poezie, corelative cu no\u0163iunile propuse de Eugen Negrici \u015fi Corina Croitoru, \u00een felul urm\u0103tor: 1. literatura oportunist\u0103, echivalent\u0103 cu poezia militant\u0103 de la Corina Croitoru \u015fi literatura aservit\u0103 de la Eugen Negrici; 2. literatura evazionist\u0103, apolitic\u0103, abstras\u0103 din prezent, corespunz\u00e2nd poeziei reflexive de la Corina Croitoru \u015fi literaturii tolerate ca aspira\u0163ie la literaritate de la Eugen Negrici; 3. literatura subversiv\u0103, adic\u0103 poezia tranzitiv\u0103 cu infuzii de ironie etic\u0103 (de fapt, ironie politic\u0103) de la Corina Croitoru sau corespunz\u0103toare literaturii tolerate cu aspira\u0163ie la adev\u0103r de la Eugen Negrici; 4. \u00een sf\u00e2r\u015fit, literatura disident\u0103 sau literatura \u00eempotriva regimului comunist, ignorat\u0103, \u00eempotriva oric\u0103ror eviden\u0163e, at\u00e2t de Corina Croitoru, c\u00e2t \u015fi de Eugen Negrici; Corina Croitoru nu are nevoie de ea, \u00een sistemul s\u0103u, axat pe poezia tranzitiv\u0103, cu accente clare de subversivitate. Ca s\u0103 \u00eenchei deduc\u0163iile din aceast\u0103 observa\u0163ie despre tipurile de poezie \u015fi tipurile de literatur\u0103, voi spune c\u0103 exegeta avea nevoie de no\u0163iunea de subversivitate, chiar de cea de literatur\u0103 subversiv\u0103, pentru a \u00eencadra corect poezia ironiei etice \u00een sfera adecvat\u0103 a unei atitudini politice definitorii. Nu a\u015f numi-o caren\u0163\u0103 de conceptualizare, ci mai degrab\u0103 insuficient\u0103 claritate a unui punct de vedere politic asupra scopului ironiei poetice din poezia tranzitiv\u0103: subversivitatea, atitudine cu vechi tradi\u0163ii, de la Shakespeare, Beaumarchais \u015fi Marivaux la Swift, Voltaire, Byron \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. \u00cen\u0163elegerea acestei literaturi esopice este o dificultate nu numai pentru literatura subversiv\u0103 din perioada comunist\u0103 (cum afirm\u0103 la un moment dat exegeta), ci \u015fi pentru alte epoci. Literatura subversiv\u0103, esopic\u0103, nu este o inven\u0163ie a perioadei comuniste. Dar asta e o alt\u0103 problem\u0103.<br \/>\nCorina Croitoru e critic fin, riguros \u015fi subtil (uneori chiar prea subtil), un critic mai mult dec\u00e2t un istoric literar, de\u015fi apeleaz\u0103 \u015fi la informa\u0163iile \u015fi investiga\u0163iile de istorie literar\u0103, at\u00e2t c\u00e2t e necesar pentru relevan\u0163a contextualiz\u0103rilor. Sunt frumoase \u015fi relevante demonstra\u0163ii de critic\u0103 \u015fi interpretare de text analizele desf\u0103\u015furate \u00een sfera modului de \u00eentemeiere \u015fi constituire a viziunii cuprinz\u0103toare a poeziei ironice ca reac\u0163ie la context, ca s\u0103 relev zonele de excelen\u0163\u0103 ale c\u0103r\u0163ii ei de debut.<br \/>\nPoezia ironiei est-etice (sau, mai bine zis, politice) din perioada comunist\u0103 beneficiaz\u0103 de o aplica\u0163ie riguroas\u0103, inteligent\u0103 \u015fi generoas\u0103 \u00een exegeza Corinei Croitoru. Autoarea are apetit pentru dezvoltarea rela\u0163iilor estetice, etice sau politice dintre elementele universului liric ale fiec\u0103rui poet analizat \u015fi pentru glosarea conceptual\u0103 a virtualit\u0103\u0163ilor imaginarului acestui tip de literatur\u0103. Se situeaz\u0103, complezent\u0103, dar nu obedient\u0103, \u00een vecin\u0103tatea celor mai bune exegeze despre poezia ironic\u0103, acelea ale lui Lauren\u0163iu Ulici, Eugen Negrici, Nicolae Manolescu, Petru Poant\u0103 \u015fi ale altor critici importan\u0163i ai literaturii rom\u00e2ne contemporane, al\u0103turi de Ioana Bot, de la care a \u00eenv\u0103\u0163at o metod\u0103 de analiz\u0103, o modalitate critic\u0103 de abordare a poeziei.<br \/>\nAm mare \u00eencredere \u00een capacitatea exegetic\u0103 dovedit\u0103 de Corina Croitoru \u015fi \u00een disponibilitatea ei de a-\u015fi asuma \u00een viitor un alt subiect, pentru a excela \u00eentr-o nou\u0103 cercetare filologic\u0103 \u015fi pentru a-\u015fi extinde astfel competen\u0163ele. Corina Croitoru e un nume care se al\u0103tur\u0103 conving\u0103tor unei pleiade glorioase de tineri critici afirma\u0163i \u00een ultimii ani.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Corina Croitoru, Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism, prefa\u0163\u0103 de Ioana Bot, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014 &nbsp; Volumul de critic\u0103 literar\u0103 Politica ironiei \u00een poezia rom\u00e2neasc\u0103 sub comunism semnat de Corina Croitoru (fost\u0103 Boldeanu) s-a prezentat ini\u0163ial ca tez\u0103 de doctorat sus\u0163inut\u0103 \u00een octombrie 2013 la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/politica-ironiei-poetice\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Politica ironiei poetice<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24546","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1625,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24546","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24546"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24546\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24547,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24546\/revisions\/24547"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24546"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24546"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24546"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}