Na\u015fterea unui copil este de la bun \u00eenceput dramatic\u0103 \u015fi cutremur\u0103toare prin desprinderea sau separarea acestuia de mam\u0103, t\u0103ierea cordonului ombilical put\u00e2nd fi v\u0103zut\u0103 ca un veritabil act de ini\u0163iere ce marcheaz\u0103 \u015fi semnific\u0103 \u00eenceputul unui vast proces de individualizare \u015fi autonomizare, a unei vaste c\u0103l\u0103torii pe orbita cuceririi libert\u0103\u0163ii individuale.<\/p>\n
Germene, s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 plantat\u0103 \u00een solul umanit\u0103\u0163ii, libertatea poate \u00eenflori doar gra\u0163ie unui mediu care departe de a fi\u00a0 perfect prielnic, pentru a nu anula impulsul libert\u0103\u0163ii, trebuie s\u0103 fie doar suficient de prielnic, pentru a-l provoca \u015fi poten\u0163a, acest \u201esuficient de…\u201c p\u0103r\u00e2nd a fi, dup\u0103 cum vom vedea, \u00eens\u0103\u015fi \u201echeia\u201c libert\u0103\u0163ii, condi\u0163ia, premisa \u015fi poten\u0163ialul ei. Analog, libertatea copilului, \u00een sensul dob\u00e2ndirii independen\u0163ei, autonomiei \u015fi individualiz\u0103rii lui treptate, poate \u00eenflori numai datorit\u0103 unui mediu matern suficient de bun, o \u201emam\u0103 suficient de bun\u0103\u201c fiind, \u00eentr-o logic\u0103 paradoxal\u0103, mai mult dec\u00e2t o mam\u0103 \u201ebun\u0103\u201c \u015fi mult mai mult dec\u00e2t, Doamne fere\u015fte, o mam\u0103 \u201eperfect\u0103\u201c.<\/p>\n
Conceptul de \u201egood enough mother\u201c sau de \u201emam\u0103 suficient de bun\u0103\u201c, introdus \u015fi consacrat de pediatrul \u015fi psihanalistul britanic Donald Winnicott, desemneaz\u0103 capacitatea mamei de a-i asigura copilului ei nu un mediu perfect con\u0163in\u0103tor \u015fi securizant, de tip sufocant, care \u00een loc s\u0103-l propulseze pe orbita libert\u0103\u0163ii, l-ar bloca \u015fi l-ar infantiliza \u015fi mai mult, ci un mediu suficient de con\u0163in\u0103tor \u015fi de securizant, care neobtur\u00e2nd copilului instinctul libert\u0103\u0163ii, i-ar da acestuia posibilitatea de a-i cre\u015fte aripi pentru zbor, pentru propriul zbor…<\/p>\n
Mama suficient de bun\u0103 nu este aceea care, \u00een dorin\u0163a ei exacerbat\u0103 de securitate, vrea s\u0103-\u015fi con\u0163in\u0103, s\u0103-\u015fi absoarb\u0103 sau s\u0103-\u015fi \u201e\u00eenghit\u0103\u201c complet \u015fi total copilul, retez\u00e2ndu-i \u015fi mutil\u00e2ndu-i acestuia aripile zborului, aripile libert\u0103\u0163ii, ci este mama care neoferind copilului ei o con\u0163inere complet\u0103 a nevoilor, durerilor, frustr\u0103rilor \u015fi anxiet\u0103\u0163ilor sale \u00eel las\u0103 pe acesta s\u0103 simt\u0103 \u015fi s\u0103 se confrunte treptat \u015fi \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103 cu golul, frustrarea \u015fi angoasa existen\u0163iale, tocmai pentru a-i putea forma capacitatea de a le converti creator. O mam\u0103 suficient de bun\u0103 este, a\u015fadar, aceea care rezist\u0103 tenta\u0163iei de a con\u0163ine sau de a acoperi golul copilului, l\u0103s\u00e2ndu-l pe acesta s\u0103-l umple…cu vise, aspira\u0163ii, idealuri, realiz\u0103ri, crea\u0163ii. F\u0103r\u0103 acest gol intim, personal, individual, necon\u0163inut complet de nimeni, nici m\u0103car de Dumnezu, nu am putea cre\u015fte, evolua, maturiza, des\u0103v\u00e2r\u015fi, iubi sau crea.<\/p>\n
Iat\u0103 de ce Dumnezeu, \u00een marea lui iubire \u015fi generozitate, nu se vrea unul perfect, cum a fost \u00eenchipuit de c\u0103tre oameni, nici m\u0103car unul bun, ci unul suficient de bun, tocmai \u00een virtutea acestui fapt libertatea, crea\u0163ia \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firea omului devenind cu adev\u0103rat posibile. Iar dac\u0103, se-nt\u00e2mpl\u0103, uneori, s\u0103 ne sim\u0163im at\u00e2t de singuri \u015fi de p\u0103r\u0103si\u0163i, at\u00e2t de neajutora\u0163i, de frustra\u0163i \u015fi de sup\u0103ra\u0163i c\u0103 Dumnezeu nu ne ajut\u0103, c\u0103 nu ne ascult\u0103 rugile, rug\u0103min\u0163ile, c\u0103 nu ne \u00eendepline\u015fte dorin\u0163ele, c\u0103 ne las\u0103 s\u0103 suferim \u015fi chiar s\u0103 disper\u0103m e numai pentru c\u0103 ignor\u0103m faptul c\u0103 o continu\u0103 interven\u0163ie divin\u0103 ne-ar infantiliza \u015fi ne-ar face s\u0103 involu\u0103m at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t ne-ar anula orice aspira\u0163ie, orice n\u0103zuin\u0163\u0103, orice ideal, orice dor, orice g\u00e2nd, orice chemare, orice elan, orice libertate, orice realizare, orice voin\u0163\u0103, orice efort, orice zbor, dovedind o grav\u0103 lips\u0103 de \u00eencredere \u015fi chiar de respect pentru condi\u0163ia noastr\u0103 uman\u0103.<\/p>\n
Dac\u0103 Dumnezeu s-ar dovedi at\u00e2t de bun \u015fi de \u00eendur\u0103tor pe c\u00e2t am vrea, el ar deveni aidoma acelui om care auzind zbaterea unei omizi \u00een coconul s\u0103u i s-a f\u0103cut at\u00e2t de mil\u0103 \u015fi a fost at\u00e2t de \u201emi\u015fcat\u201c, \u00eenc\u00e2t vr\u00e2nd s-o ajute s\u0103 ias\u0103 mai repede de-acolo, i-a desf\u0103cut pur \u015fi simplu coconul, doar c\u0103 omida, v\u0103duvit\u0103 de propriul exerci\u0163iu al libert\u0103\u0163ii, n-a mai avut aripi, n-a mai putut zbura, n-a mai putut deveni fluture. Dac\u0103 Dumnezeu ar fi, deci, unul perfect sau unul at\u00e2t de bun…\u015fi nu unul suficient de bun, ar mai putea, oare, s\u0103 ne creasc\u0103 aripi? Am mai putea noi, oare, zbura? Am mai putea noi, oare, deveni ceea ce suntem, adic\u0103 oameni liberi?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Na\u015fterea unui copil este de la bun \u00eenceput dramatic\u0103 \u015fi cutremur\u0103toare prin desprinderea sau separarea acestuia de mam\u0103, t\u0103ierea cordonului ombilical put\u00e2nd fi v\u0103zut\u0103 ca un veritabil act de ini\u0163iere ce marcheaz\u0103 \u015fi semnific\u0103 \u00eenceputul unui vast proces de individualizare \u015fi autonomizare, a unei vaste c\u0103l\u0103torii pe orbita cuceririi libert\u0103\u0163ii individuale. Germene, s\u0103m\u00e2n\u0163\u0103 plantat\u0103 \u00een… Cite\u0219te mai mult »A good enough mother\/ a good enough God<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-24538","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":1013,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24538","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24538"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24538\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24539,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24538\/revisions\/24539"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24538"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24538"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24538"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}