Nu am o competen\u0163\u00e3 profesional\u00e3 \u00een virtutea c\u00e3reia scriu despre criza care \u00eei trimite pe sirieni, afgani, irakieni, eritereeni \u015fi pe al\u0163ii \u00een Europa. Informa\u0163iile mele provin numai din lectura presei \u015fi a c\u00e2torva c\u00e3r\u0163i de specialitate. (Cf. http:\/\/www.newstatesman.com\/ world\/middle-east\/2015\/09\/syrian-tragedy-and-crumbling-world-order.) \u00cens\u00e3 am ceva de spus despre criza \u00een care Europa Central\u00e3 \u015fi de Est se afund\u00e3 dintr-o dat\u00e3.
\nCeea ce urmeaz\u00e3 nu va fi deosebit de agreabil. Situa\u0163ia este mult prea grav\u00e3 pentru asta. \u015ei nu sunt \u00een dispozi\u0163ia de a fi caustic sau de a enun\u0163a lucruri originale. Este necesar\u00e3 franche\u0163ea f\u00e3r\u00e3 menajamente.
\nPovestea \u00eencepe, desigur, \u00een 1989. \u201eSocialismul real\u201c \u2013 c\u00e3ruia i-am fost adversar \u2013 a implodat. Ceea ce a p\u00e3rut un succes pentru genera\u0163ia mea de diziden\u0163i s-a dovedit a fi altceva pentru majoritatea popula\u0163iei. F\u00e3c\u00e2nd apel la \u00een\u0163elegerea retrospectiv\u00e3, se pare c\u00e3 nu mul\u0163i oameni \u015fi-au b\u00e3tut capul s\u00e3 priceap\u00e3 \u2013 altfel dec\u00e2t \u00een termeni constitu\u0163ionali: libert\u00e3\u0163i civile \u015fi altele asemenea \u2013 sistemul pe care eram at\u00e2t de ferici\u0163i s\u00e3-l vedem pr\u00e3bu\u015findu-se.
\nEuropa de Est a avut nevoie de o revolu\u0163ie \u015fi de o tiranie revolu\u0163ionar\u00e3 pentru a crea \u2013 cu un pre\u0163 exorbitant \u2013 o civiliza\u0163ie urban\u00e3 \u015fi industrial\u00e3 care s\u00e3 pun\u00e3 cap\u00e3t aproximativ unui mileniu de \u00eenapoiere agrar\u00e3 \u015fi servitute personal\u00e3. Privit dintr-o perspectiv\u00e3 tocquevillian\u00e3, \u201esocialismul real\u201c nu a f\u00e3cut dec\u00e2t s\u00e3 termine treaba absolutismului Habsburgilor \u015fi Romanovilor, care demaraser\u00e3 o dezvoltare modernist\u00e3 \u2013 cu alte cuvinte, capitalist\u00e3 \u2013 ce avea dou\u00e3 surse: investi\u0163ii de stat \u015fi \u00eemprumuturi str\u00e3ine (occidentale). B\u00e3ncile din Viena, Hamburg \u015fi Paris s-au aflat \u00een spatele expansiunii produc\u0163iei manufacturiere, statul furniz\u00e2nd infrastructura (c\u00e3ile ferate, porturile, serviciile po\u015ftale, un minimum de educa\u0163ie elementar\u00e3, supravegherea, aparen\u0163a ordinii publice). Acest lucru nu s-a schimbat din secolul al XVIII-lea. Dup\u00e3 o perioad\u00e3 mai lung\u00e3 de autarhie \u00een timpul lui Stalin, aceast\u00e3 formul\u00e3 s-a reafirmat. Sub pulpana \u201er\u00e3zboiului rece\u201c, \u0163\u00e3rile din Europa de Est, \u00eencep\u00e2nd cu anii 1960, au fost profund \u00eendatorate Vestului. Regimul devenise extrem de conservator \u015fi tot mai na\u0163ionalist. S-ar putea crede c\u00e3 principalul du\u015fman era \u2013 cel pu\u0163in ideologic \u2013 capitalismul occidental, dar nu-i a\u015fa. Principalul du\u015fman a fost (\u015fi a r\u00e3mas) 1968 \u015fi Noua St\u00e2ng\u00e3, care le-ar fi putut aminti oamenilor de socialism, \u00eengropat p\u00e2n\u00e3 atunci sub un consumism de m\u00e2na a doua. Presa oficial\u00e3 ridiculiza mi\u015fcarea pentru drepturi civile din Statele Unite. \u00cen cadrul rubricii de divertisment a radioului de stat, afirma\u0163ia \u201e(…) iar acolo \u00eei bat pe negri\u201c era \u00eent\u00e2mpinat\u00e3 de hohotele r\u00e3sun\u00e3toare ale publicului.
\nIdolul elitei intelectuale de stat nu era Karl Marx, ci Max Weber.
\nOrice neacceptare a scepticismului \u015fi relativismului \u2013 de pild\u00e3, afirmarea importan\u0163ei revoltei \u2013 era considerat\u00e3 (nu doar de func\u0163ion\u00e3rime, ci \u015fi de clasa mijlocie) \u201efanatism bol\u015fevic\u201c. Conservatismul modern nu e dogmatic, ci sceptic. Ideile preconcepute erau (\u015fi sunt) celebrate drept tradi\u0163ie \u015fi spontaneitate, teoria era respins\u00e3 drept arm\u00e3 a dictaturii, ostil\u00e3 pluralit\u00e3\u0163ii perspectivelor \u015fi expresiilor autentice ale sufletului na\u0163ional. Un conservatorism ce nu era diferit de pesimismul individualist al Vienei fin-de-si\u00e8cle a fost (\u015fi \u00eenc\u00e3 este) dominant.
\nP\u00e2n\u00e3 \u00een anii 1970, suprema\u0163ia statului, sprijinit\u00e3 de capitalul str\u00e3in, a condus la schimb\u00e3ri profunde, f\u00e3cute posibile de lichidarea unui foarte m\u00e3runt sector capitalist din Uniunea Sovietic\u00e3 (\u00eentre anii 1920 \u015fi 1925) \u015fi din celelalte teritorii din Europa de Est (\u00eentre anii 1945 \u015fi 1948) \u015fi mai ales de o uria\u015f\u00e3 economie modern\u00e3 recent edificat\u00e3. Principala realitate social\u00e3 a vechii Europe de Est \u2013 marile propriet\u00e3\u0163i funciare care apar\u0163ineau \u00eenc\u00e3 aristocra\u0163iei \u015fi Bisericii, \u00eempreun\u00e3 cu nenorocirea cumplit\u00e3 a \u0163\u00e3ranilor \u2013 a disp\u00e3rut f\u00e3r\u00e3 urm\u00e3. Acum sunt societ\u00e3\u0163i urbane, \u00een care majoritatea oamenilor, fo\u015fti \u0163\u00e3rani, ulterior muncitori industriali, \u00een clipa de fa\u0163\u00e3 \u201epoporul pur \u015fi simplu\u201c, locuie\u015fte \u00een imense complexuri de blocuri, construite pe acela\u015fi calapod pretutindeni, din Shanghai p\u00e2n\u00e3 \u00een Ljubljana \u015fi Praga. \u015ei continu\u00e3 s\u00e3 locuiasc\u00e3 acolo, numai c\u00e3 fabricile s-au \u00eenchis, iar majoritatea oamenilor sunt \u015fomeri sau pensionari. Adierea \u00eenfr\u00e2ngerii este inconfundabil\u00e3.
\nR\u00e3m\u00e3\u015fi\u0163ele rentabile ale economiei de stat au fost \u201eprivatizate\u201c, adic\u00e3 pur \u015fi simplu cedate oligarhilor cu rela\u0163ii \u00een sfera puterii politice. Actualul prim-ministru al Ungariei, un student f\u00e3r\u00e3 un ban \u00een buzunar \u00een 1989, se afl\u00e3 acum \u00een fruntea unei mari \u00eentreprinderi miniere, agricole \u015fi de construc\u0163ii, conduse de rude apropiate \u015fi de lachei politici. Predecesorul \u015fi arhi-inamicul s\u00e3u, la r\u00e2ndul lui un t\u00e2n\u00e3r s\u00e3rac \u00een 1989, este de asemenea multimiliardar. Ace\u015ftia nu au vreo experien\u0163\u00e3 sau vreun talent \u00een afaceri, averea lor fiind o dona\u0163ie din partea unei na\u0163iuni recunosc\u00e3toare.
\n\u00cens\u00e3 cea mai mare parte din fosta economie de stat este o ruin\u00e3, un morman ruginit de mare nimic. \u00cen afar\u00e3 de oligarhi, ce nu pot fi separa\u0163i de stat, orice activitate care mi\u015fc\u00e3 \u00een aceste \u0163\u00e3ri este finan\u0163at\u00e3 de capital str\u00e3in, \u00eemprumuturi str\u00e3ine \u015fi ajutor str\u00e3in. La fel ca acum o sut\u00e3 de ani, teribila dorin\u0163\u00e3 na\u0163ionalist\u00e3 de independen\u0163\u00e3 este folosit\u00e3 de ni\u015fte for\u0163e care nici nu viseaz\u00e3 s-o pun\u00e3 \u00een practic\u00e3, \u00eentruc\u00e2t nu ar supravie\u0163ui nici m\u00e3car o singur\u00e3 s\u00e3pt\u00e3m\u00e2n\u00e3 f\u00e3r\u00e3 dependen\u0163\u00e3 total\u00e3. Politicile al c\u00e3ror rezultat \u00eel pute\u0163i constata singuri sunt cauzate de o combina\u0163ie de resentiment \u015fi ipocrizie.
\nCum poate o astfel de societate s\u00e3 nu fie dezbinat\u00e3?
\nExist\u00e3 \u015fi aici mari ora\u015fe, \u00een care citadinii sofistica\u0163i au acelea\u015fi preocup\u00e3ri ca cei din Londra, New York, Boston, Paris sau Oslo. \u015ei exist\u00e3 zone rurale, \u00een care 4 din cei 9 milioane de locuitori ai \u0163\u00e3rii tr\u00e3iesc \u00eentr-o descurajare cumplit\u00e3.
\nUn Bangladesh cu viscole.
\nA existat c\u00e2ndva analfabetism, na\u0163ionalism, antisemitism, militarism \u015fi religie pseudocre\u015ftin\u00e3 represiv\u00e3. Pe urm\u00e3, \u00een timpul \u201esocialismului real\u201c, un amestec de stat al bun\u00e3st\u00e3rii \u015fi poli\u0163ie de stat. (\u00cen pofida lui, exista totu\u015fi un sentiment al egalit\u00e3\u0163ii \u015fi o oarecare demnitate a b\u00e3rbatului care muncea \u2013 accentul pe gen nu e \u00eent\u00e2mpl\u00e3tor \u2013, precum \u015fi un sentiment al \u00eembun\u00e3t\u00e3\u0163irii treptate, al progresului.)
\nAcum exist\u00e3, fire\u015fte, rasism.
\nCum ai putea altminteri s\u00e3-i faci pe oameni s\u00e3 voteze pentru dezmembrarea f\u00e3r\u00e2melor de servicii sociale \u015fi ajutoare sociale care s-au mai p\u00e3strat? Cum ai putea stimula solidaritatea dintre clase (\u201eunitatea na\u0163ional\u00e3\u201c, dac\u00e3 dori\u0163i)? Cum i-ai putea convinge pe s\u00e3raci c\u00e3 inegalitatea f\u00e3r\u00e3 precedent lucreaz\u00e3 \u00een interesul lor? Evident, prezent\u00e2nd \u015fomajul \u015fi asisten\u0163a social\u00e3 drept ceva specific minorit\u00e3\u0163ilor etnice \u2013 \u00een Europa de Est romii, \u00een Europa Central\u00e3 \u015fi de Vest turcii, kurzii, arabii \u015fi imigran\u0163ii africani, \u00een America de Nord negrii \u015fi hispanicii \u2013, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een imaginarul popular, redistribuirea bog\u00e3\u0163iei apare drept un hat\u00e2r f\u00e3cut unor popoare \u201estr\u00e3ine\u201c. F\u00e3r\u00e3 s\u00e3-\u015fi dea seama, liberalii contribuie la aceast\u00e3 mare \u00een\u015fel\u00e3torie politic\u00e3, \u00eentruc\u00e2t concep problema social\u00e3 drept o problem\u00e3 de discriminare etnic\u00e3 sau rasial\u00e3 (care, desigur, exist\u00e3) \u015fi o problem\u00e3 ce \u0163ine de drepturi. Conform sondajelor de opinie, grupurile \u015fi ONG-urile care ap\u00e3r\u00e3 drepturile omului sunt cele mai ur\u00e2te \u201einstitu\u0163ii\u201c \u00een Europa de Est, \u00een special de c\u00e3tre muncitori, deoarece se crede c\u00e3 au un dinte \u00eempotriva \u201enoastr\u00e3\u201c (\u015fi sunt finan\u0163ate de cine altcineva dec\u00e2t de \u201eevreimea mondial\u00e3\u201c, numit\u00e3 \u00een presa conservatoare maghiar\u00e3, politicos, \u201eputerea global\u00e3 din umbr\u00e3\u201c).
\nAscunderea realit\u00e3\u0163ii \u015fi importan\u0163ei clasei\u00a0 \u00een capitalism a fost \u00eentotdeauna elementul central al tuturor ideologiilor dominate. \u00cen trecutul recent, principala comunitate politic\u00e3 presupus\u00e3 a dep\u00e3\u015fi \u015fi transcende clasa a fost na\u0163iunea civic\u00e3, legat\u00e3 prin loialitatea fa\u0163\u00e3 de Rege \u015fi de institu\u0163iile legitime ale statului, cu un accent ap\u00e3sat pe Armat\u00e3 \u015fi pe Biserica de Stat. Ast\u00e3zi, nu na\u0163iunea tuturor supu\u015filor sau cet\u00e3\u0163enilor loiali se afl\u00e3 \u00een centrul aten\u0163iei, ci majoritatea etnic\u00e3, rasial\u00e3 \u015fi cultural\u00e3 sau de limb\u00e3 dintr-un stat dat (ceea ce numesc \u201eetnicism\u201c \u2013 deosebindu-l de na\u0163ionalismul din trecut \u2013 \u00een scrierile mele teoretice). Principala identitate politic\u00e3 este cea alb\u00e3, \u201earian\u00e3\u201c, masculin\u00e3 \u015fi heterosexual\u00e3. \u00cen ciuda a ceea ce liberalii \u015fi sociali\u015ftii g\u00e2ndesc sau afirm\u00e3. Singurul mare rival istoric al na\u0163ionalismului \u015fi rasismului a fost clasa, a\u015fa cum era definit\u00e3 de mi\u015fcarea muncitoreasc\u00e3 interna\u0163ional\u00e3 \u2013 \u00een aceast\u00e3 privin\u0163\u00e3 (\u015fi nu \u00een alta) ea fiind, la scara istoriei universale, mo\u015ftenitoarea cre\u015ftinismului.
\n\u00cen absen\u0163a socialismului interna\u0163ional \u00een calitate de rival politic decisiv al ordinii prezente \u015fi odat\u00e3 cu erodarea oric\u00e3rei idei eficiente de na\u0163iune civic\u00e3 \u015fi de \u201epatriotism constitu\u0163ional\u201c sprijinite de statul bun\u00e3st\u00e3rii, a\u015fa cum a fost cazul \u00een primele dou\u00e3 treimi ale secolului XX, cel mai puternic sentiment politic este cel al etnicit\u00e3\u0163ii \u015fi nevoia de a-l reabilita. At\u00e2t amenin\u0163area de jos (\u201ecolora\u0163ii\u201c de un fel sau altul), c\u00e2t \u015fi cea de sus (finan\u0163a interna\u0163ional\u00e3, Imperiul American sau altele de felul acesta), at\u00e2t cea din exterior (migran\u0163ii), c\u00e2t \u015fi cea din interior (minorit\u00e3\u0163ile tr\u00e3d\u00e3toare care \u015fi-au pus \u00een cap s\u00e3 \u201ene\u201c distrug\u00e3 ori s\u00e3 distrug\u00e3 sexualitatea noastr\u00e3 \u201enormal\u00e3\u201c, cum fac persoanele LGBTQ) sunt resim\u0163ite ca amenin\u0163\u00e2nd identit\u00e3\u0163i ce alt\u00e3 dat\u00e3 erau v\u00e3zute ca fiind \u00een cel mai bun caz subpolitice. \u00cen Ungaria, regimul de dreapta inten\u0163ioneaz\u00e3 s\u00e3 \u201ene\u201c apere de pericolele gemene ale jihadismului musulman \u015fi ale \u201eaxei New York-Tel Aviv\u201c (aici, mult\u00e3 lume crede c\u00e3 acesta din urm\u00e3 \u00eel \u201etrimite\u201c \u00een Europa pe primul, pentru a o sl\u00e3bi \u015fi subjuga), f\u00e3r\u00e3 a mai pune la socoteal\u00e3 \u201ecriminalitatea \u0163ig\u00e3neasc\u00e3\u201c, o sintagm\u00e3 preferat\u00e3 a Dreptei. (\u201eRomii sunt arma biologic\u00e3 a evreimii globale\u201c \u015fi a\u015fa mai departe. \u00cens\u00e3 acum, un num\u00e3r destul de mare de intelectuali evrei \u00eemp\u00e3rt\u00e3\u015fesc panica izvor\u00e2t\u00e3 din \u201eamenin\u0163area islamic\u00e3\u201c…)
\nNimic nu poate fi mai \u00eendep\u00e3rtat de imagina\u0163ia Europei de Est dec\u00e2t cuvintele lui Jeremy Corbyn, noul lider al laburi\u015ftilor englezi, care i-a numit pe refugia\u0163i \u201eoameni ca noi\u201c, aplic\u00e2nd principiile fundamentale ale drept\u00e3\u0163ii sociale \u015fi \u00een cazul str\u00e3inilor cu pielea \u00eentunecat\u00e3. Cet\u00e3\u0163enii nealbi, nearieni \u015fi gay nu fac parte din na\u0163iune \u00een Europa de Est (\u015fi poate nic\u00e3ieri). Un prieten \u015fi coleg maghiar, conservator, a afirmat \u00eentr-un articol recent de pe o cunoscut\u00e3 platform\u00e3 on-line c\u00e3 du\u015fmanul este Immanuel Kant. (Prin Kant probabil c\u00e3 voia s\u00e3 spun\u00e3 Marx, dar nu conteaz\u00e3. Se \u00een\u0163elege.)
\nAfluxul masiv de refugia\u0163i din Orientul Mijlociu, Asia Central\u00e3 \u015fi Africa \u00een Europa Central\u00e3 \u015fi de Vest a aruncat continentul european \u00een vrie. At\u00e2t incompetentele, ignorantele \u015fi prost pl\u00e3titele aparate represive de stat din Grecia, Macedonia, Serbia \u015fi Ungaria, c\u00e2t \u015fi bogatele \u015fi bine-organizatele birocra\u0163ii din Austria \u015fi Germania s-au dovedit incapabile s\u00e3 fac\u00e3 fa\u0163\u00e3 situa\u0163iei. Cu excep\u0163ia Ungariei, ele ezit\u00e3 \u00eentre universalismul \u015fi egalitarismul \u201ekantian\u201c \u015fi etnicismul f\u00e3\u0163i\u015f, \u00eentre omenie \u015fi cruzime.
\nCa \u00eentotdeauna, perseveren\u0163a \u015fi determinarea \u00eenving. Singurul om de stat european care \u015ftie ce face e prim-ministrul maghiar Viktor Orb\u00e1n, a c\u00e3rui influen\u0163\u00e3 reprezint\u00e3 unul dintre cele mai mari dezastre din istoria Ungariei. D-l Orb\u00e1n este \u00eenving\u00e3tor. Politica sa de imigra\u0163ie zero \u015fi de \u00eemprejmuire cu s\u00e2rm\u00e3 ghimpat\u00e3 a grani\u0163elor c\u00e2\u015ftig\u00e3. Austria \u015fi Germania impun acum controale la grani\u0163\u00e3, iar guvernele \u00ee\u015fi schimb\u00e3 pozi\u0163ia de la o or\u00e3 la alta. Pute\u0163i spune c\u00e3 este o ipocrizie \u2013 guvernul maghiar a autorizat o companie offshore misterioas\u00e3 s\u00e3 v\u00e2nd\u00e3 \u00een mod oficial cet\u00e3\u0163enia maghiar\u00e3 str\u00e3inilor boga\u0163i la pre\u0163ul de dou\u00e3zeci de mii de euro; majoritatea apartamentelor din cl\u00e3direa \u00een care locuiesc \u00een centrul Budapestei sunt de\u0163inute de str\u00e3ini; \u00een magazinele \u015fi cafenelele din cartierul meu e\u015fti salutat \u00een limba englez\u00e3, c\u00e3ci etnicii maghiari reprezint\u00e3 o minoritate infim\u00e3 pe str\u00e3zile din jurul cl\u00e3dirii Parlamentului; yuppies americani, indieni, scandinavi, japonezi \u015fi italieni sunt pe aici mai cur\u00e2nd regula dec\u00e2t excep\u0163ia; Budapesta, Praga \u015fi Zagreb gem sub greutatea mul\u0163imilor nesuferite de turi\u015fti occidentali \u2013 \u00eens\u00e3 cum na\u0163ionalismul a fost \u00eentotdeauna ambiguu \u015fi nesincer, noul etnicism e la fel.
\nCeea ce trebuie \u00een\u0163eles este c\u00e3 exist\u00e3 ceva de genul imigra\u0163iei concuren\u0163iale. \u0162\u00e3rile Europei de Est nu pot supravie\u0163ui f\u00e3r\u00e3 emigrarea \u00een Europa de Vest a for\u0163ei lor de munc\u00e3 excedentare. Cu c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u00e3, popula\u0163ia Rom\u00e2niei era de 23 de milioane \u2013 acum este de 18 milioane. \u00cen ultimii doi ani, 600 de mii de maghiari (dintr-o popula\u0163ie de 9 milioane) au p\u00e3r\u00e3sit \u0163ara cu destina\u0163ia Marea Britanie \u015fi Germania, cea mai mare parte fiind tineri muncitori califica\u0163i \u015fi absolven\u0163i de universitate. (Exist\u00e3 o lips\u00e3 alarmant\u00e3 de medici \u015fi asisten\u0163i medicali.) Dac\u00e3 ace\u015ftia vor fi \u00eenlocui\u0163i de refugia\u0163i musulmani (\u015fi cre\u015ftini orientali), aceasta ar \u00eensemna un dezastru economic, \u00eentruc\u00e2t popula\u0163iile \u00eemb\u00e3tr\u00e2nite est-europene \u2013 cu sistemul de pensii \u015fi cel medical \u00een pr\u00e3bu\u015fire \u2013 nu pot spera s\u00e3 se descurce f\u00e3r\u00e3 banii trimi\u015fi de nepo\u0163ii lor din Occident.
\nE \u00een interesul vital al unor \u0163\u00e3ri ca Ungaria s\u00e3-i opreasc\u00e3 pe refugia\u0163i, \u00eentruc\u00e2t noi concur\u00e3m cu ei pentru resursele occidentale, economiile interne ale \u0163\u00e3rilor est-europene fiind ni\u015fte glume triste. Nu doar c\u00e3 oameni precum d-l Orb\u00e1n sau prim-mini\u015ftrii Slovaciei \u015fi Cehiei, d-nii Robert Fico \u015fi Bohuslav Sobotka, sunt refractari la a-i accepta pe refugia\u0163i \u2013 care sunt hr\u00e3ni\u0163i \u015fi \u00eembr\u00e3ca\u0163i numai din resursele sec\u00e3tuite ale unor voluntari pe c\u00e2t de admirabili, pe at\u00e2t de epuiza\u0163i \u2013, ci vor s\u00e3 se asigure c\u00e3 emigran\u0163ii \u201eno\u015ftri\u201c vor c\u00e2\u015ftiga \u00eentrecerea, u\u015fur\u00e2nd prin aceasta povara de pe s\u00e3r\u00e3c\u00e3ciosul nostru buget social, unde ajutorul de \u015fomaj poate fi accesat doar de cei care se \u00eenscriu s\u00e3 presteze o munc\u00e3 obligatorie \u00een beneficiu public (salariul este \u00een jur de 150 de euro pe lun\u00e3), organizat\u00e3 \u015fi supravegheat\u00e3 de poli\u0163ia maghiar\u00e3 de stat.
\nInvocarea dorin\u0163ei de a ne conserva a\u015fa-numita mo\u015ftenire cre\u015ftin\u00e3 occidental\u00e3 \u015fi de a salva Europa de la o sinucidere cultural\u00e3 \u2013 \u015fi, vai!, acest lucru este crezut de mult\u00e3 lume \u015fi ajut\u00e3 la mobilizarea \u00een favoarea Dreptei chiar \u015fi a oamenilor care au interese elementare diametral opuse acestor politici \u2013 poate p\u00e3rea ridicol\u00e3, dar nu este.
\nDup\u00e3 1989, interpretat ca sf\u00e2r\u015fitul definitiv al proiectului Iluminist, se crede mereu c\u00e3 este imposibil s\u00e3 desf\u00e3\u015fori o critic\u00e3 moral\u00e3 a politicii, o astfel de critic\u00e3 fiind considerat\u00e3, \u00een culturile noastre antifilosofice, romantic-reac\u0163ionare, \u00eengrozitor de kantian\u00e3 \u015fi de marxist\u00e3. Afirmarea interesului brut este suficient\u00e3 pentru a justifica legisla\u0163ia funest\u00e3 (ce face din imigra\u0163ie o infrac\u0163iune) \u015fi starea de excep\u0163ie (Notstand, \u00e9tat d\u2019urgence) declarat\u00e3 de guvernul maghiar. (Acest lucru este descris foarte bine de Kim Lane Scheppele \u00een Politico: http:\/\/www.politico.eu\/article\/orbans-police-state-hungary-serbia-border-migration-refugees.) Negarea aplic\u00e3rii drepturilor omului refugia\u0163ilor \u2013 acest lucru contravine legisla\u0163iei maghiare \u015fi interna\u0163ionale, dar nu conteaz\u00e3 \u2013, \u00eemprejmuirea grani\u0163elor cu Serbia \u015fi Rom\u00e2nia (\u015fi poate cu Croa\u0163ia), coruperea sistemului juridic, silit s\u00e3 resping\u00e3 automat cererile de azil, refuzarea \u00een mod explicit a dreptului solicitan\u0163ilor de a li se traduce \u00eentr-o alt\u00e3 limb\u00e3 dec\u00e2t maghiara deciziile oficiale au st\u00e2rnit unele proteste, mai cu seam\u00e3 din partea unor juri\u015fti liberali \u015fi a c\u00e2torva universitari din \u015ftiin\u0163ele sociale, \u00eens\u00e3 grosul opiniei publice tace. Exist\u00e3 o oarecare compasiune pentru refugia\u0163ii s\u00e3raci \u015fi copila\u015fii lor, dar aproape nimeni nu este preg\u00e3tit s\u00e3-i primeasc\u00e3, printre noi, pe oricare dintre ei. Indignarea justificat\u00e3 \u015fi rezonabil\u00e3 a guvernelor s\u00e2rb \u015fi rom\u00e2n \u2013 cu mult mai tolerante \u015fi democratice dec\u00e2t cele ale mai bogatelor \u0163\u00e3ri central-europene, a\u015fa-numitul grup de la Visegr\u00e1d \u2013 este ridiculizat\u00e3 sau \u00een cel mai bun caz ignorat\u00e3. Intelectuali cunoscu\u0163i \u00een toat\u00e3 lumea precum Imre Kert\u00e9sz \u015fi Gy\u00f6rgy Konr\u00e1d sus\u0163in, mai mult sau mai pu\u0163in prudent, impostura isteriei antiislamice pe care o v\u00e2ntur\u00e3 Dreapta. La fel fac \u015fi al\u0163i reprezentan\u0163i de seam\u00e3 ai societ\u00e3\u0163ii. Dreapta antisemit\u00e3 \u015fi cea filosemit\u00e3 vor fi \u00een sf\u00e2r\u015fit \u00een stare s\u00e3 anun\u0163e solemn o fuziune. Atmosfera moral\u00e3 este \u00een mod iremediabil poluat\u00e3.
\nS\u00e3 ne amintim de zile minunate de var\u00e3 din anul 1944, c\u00e2nd zeci de mii de evrei au fost for\u0163a\u0163i s\u00e3 m\u00e3r\u015f\u00e3luiasc\u00e3 spre moarte pe str\u00e3zile Budapestei: la cinematografe rulau comedii muzicale, teatrele puneau \u00een scen\u00e3 operete vesele, cabaretele \u015fi cluburile de noapte ofereau distrac\u0163ii pe cinste, iar oamenii citeau rubrica de sport din gazete, plictisi\u0163i de \u015ftirile de pe front. Muzica susura \u00een jurul restaurantelor \u015fi teraselor de pe malul Dun\u00e3rii, exact ca acum. B\u00e3rba\u0163ii admir\u00e3 tinerele femei \u00een \u0163inutele lor sumare de var\u00e3 \u015fi se cite\u015fte poezie \u00een localurile sc\u00e3p\u00e3tate la mod\u00e3.
\nSf\u00e2r\u015fitul lumii abia dac\u00e3 ar fi observat sau ar fi desconsiderat cu nep\u00e3sare ca neav\u00e2nd nicio consecin\u0163\u00e3.<\/p>\n
Traducere din englez\u00e3 de Andrei State
\nArticolul de fa\u0163\u00e3 a fost publicat ini\u0163ial pe 19 septembrie 2015, \u00een cotidianul norvegian Klassekampen.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu am o competen\u0163\u00e3 profesional\u00e3 \u00een virtutea c\u00e3reia scriu despre criza care \u00eei trimite pe sirieni, afgani, irakieni, eritereeni \u015fi pe al\u0163ii \u00een Europa. Informa\u0163iile mele provin numai din lectura presei \u015fi a c\u00e2torva c\u00e3r\u0163i de specialitate. (Cf. http:\/\/www.newstatesman.com\/ world\/middle-east\/2015\/09\/syrian-tragedy-and-crumbling-world-order.) \u00cens\u00e3 am ceva de spus despre criza \u00een care Europa Central\u00e3 \u015fi de Est se… Cite\u0219te mai mult »Semnifica\u0163ia crizei refugia\u0163ilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24534","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1225,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24534","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24534"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24534\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24535,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24534\/revisions\/24535"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24534"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24534"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24534"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}