{"id":24530,"date":"2015-10-05T22:18:29","date_gmt":"2015-10-05T20:18:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24530"},"modified":"2015-10-05T22:18:29","modified_gmt":"2015-10-05T20:18:29","slug":"cine-mai-trebuie-sa-moara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cine-mai-trebuie-sa-moara\/","title":{"rendered":"Cine mai trebuie s\u0103 moar\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Lista e lung\u0103 \u015fi deschis\u0103. \u00cei cuprinde pe cei care, de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, sunt considera\u0163i c\u0103 pun piedici na\u0163iei \u00een drumul ei spre, cum se numeau c\u00e2ndva, culmile progresului \u015fi civiliza\u0163iei. Cum azi aceste culmi se confund\u0103 cu Europa, Statele Unite, NATO, oligarhia financiar\u0103 interna\u0163ional\u0103, neoliberalismul \u015fi mondializarea, vinov\u0103\u0163ia celor ajun\u015fi pe list\u0103 e cu mult mai mare \u015fi de neiertat. O pronun\u0163at\u0103 nostalgie pentru vremurile trecute, un na\u0163ionalism \u015fi patriotism asumate, o intoleran\u0163\u0103 manifest\u0103 pentru derapajele morale, o convingere ideologic\u0103 de st\u00e2nga sau de extrem\u0103 dreapt\u0103, un talent particular al polemicii politice \u015fi \u015fansele de acceptare \u015fi, cel mai adesea, de supravie\u0163uire social\u0103 sunt nule. C\u00e2nd natura \u00ee\u015fi face datoria de a-i chema la ea, cum i s-a \u00eent\u00e2mplat de cur\u00e2nd celui care ar fi \u00eentrupat toate defectele unui du\u015fman declarat \u015fi tenace al binelui capitalist al plebei, spiritele alese exult\u0103 \u015fi briza unui elan moralist \u015fi iluminist m\u0103tur\u0103 \u0163ara. Emulii \u00een formare ai mentorilor oficiali, trep\u0103du\u015fii oportuni\u015fti, \u201eacoperi\u0163ii\u201c de pe ici, pe colo care \u0163in societatea \u00een fr\u00e2u, \u00eembuiba\u0163i cu literatur\u0103 \u015fi filme \u00een care binele, bunii, frumo\u015fii triumf\u0103 cu focuri de revolvere, au respirat ad\u00e2nc briza vestitoare de o nou\u0103 r\u0103bufnire de ur\u0103, gustul s\u00e2ngelui le-a umplut gura \u015fi umflat mu\u015fchii; le \u00eentunec\u0103 orizontul, \u00eei sufoc\u0103, \u00eei nevrozeaz\u0103, le stric\u0103 somnul \u015fi digestia cei care ar mai trebui s\u0103 moar\u0103 \u015fi \u00eent\u00e2rzie s-o fac\u0103 pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 se transforme \u00een sf\u00e2r\u015fit \u00een paradisul capitalist visat. Lua\u0163i de apa aceleia\u015fi dispari\u0163ii regretat\u0103 de poporul m\u0103runt, profit\u00e2nd \u015fi de contextul proaspetelor ostraciz\u0103ri ideologice, doi-trei senatori anonimi s-au repezit s\u0103 cear\u0103 interzicerea prin lege a \u201epropagandei comuniste\u201c, total absent\u0103 de alfel \u00een \u0163ar\u0103 de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani.<br \/>\nTot de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani s-au inventat \u015fi listele condamn\u0103rilor la moarte \u015fi \u00eendemnurile mai mult sau mai pu\u0163in voalate de a se l\u0103sa cu execu\u0163ii publice. N-au murit intelectualii, cum \u00ee\u015fi mai aminte\u015fte din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u00e2te unul, tremur\u00e2nd din toat\u0103 carnea, c\u0103 \u015fi-ar fi dorit minerii \u00eentr-un moment de haotic\u0103 r\u0103scruce a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. A murit, \u00een schimb, clasa muncitoare. A fost, de fapt, ucis\u0103 cu s\u00e2nge rece, programat, cu migala \u015fi cu fanatismul ideologiei fascizante a \u015ftergerii tuturor urmelor unui trecut brusc renegat \u015fi \u00een ceea ce a l\u0103sat ca bun\u0103 mo\u015ftenire: industria, complexele agricole-industriale, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul, sistemul de s\u0103n\u0103tate, cultura pentru to\u0163i, o anumit\u0103 etic\u0103 a existen\u0163ei, pentru a face loc capitalismului s\u0103lbatic. Mor\u0163i, \u00eentr-un fel pentru \u0163ar\u0103, sunt \u015fi cei, milioane, pe care s\u0103r\u0103cia, aventurismul, banii, tic\u0103lo\u015fia, deseori \u015fi neghiobia, i-au pus pe drumuri f\u0103r\u0103 \u00eentoarcere. Cur\u00e2nd, dac\u0103 nu cumva s-a \u015fi \u00eent\u00e2mplat sub asaltul c\u00e2torva latifundiari, vor muri \u015fi \u0163\u0103ranii, \u201efermierii\u201c din discursurile politicienilor \u015fi din jargonul presei. Pe cadavrele lor reale sau simbolice s-au c\u0103\u0163\u0103rat, au prosperat \u015fi prosper\u0103 jefuitorii, politicienii, intelectualii oportuni\u015fti, ling\u0103ii, slugile, gloriile culturale \u00eenco\u0163openite \u00een ultimii zece ani cu iluzia eternit\u0103\u0163ii. A\u015fa s-a \u00eent\u00e2mplat c\u0103, \u00eentr-un fel, oferit\u0103 pe tav\u0103 predatorilor neao\u015fi \u015fi str\u0103ini, transformat\u0103 de la un an la altul \u00een colonie a Europei neoliberale \u015fi \u00een baz\u0103 militar\u0103 a Statelor Unite, a murit chiar Rom\u00e2nia.<br \/>\nPrintr-o bizar\u0103, dar at\u00e2t de rom\u00e2neasc\u0103 r\u0103st\u0103lm\u0103cire a realit\u0103\u0163ii, fiecare destructurare a Statului, fiecare abandon al identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, fiecare dec\u0103dere \u00een \u015fi mai mult\u0103 s\u0103r\u0103cie, \u00een \u015fi mai ad\u00e2nc\u0103 promiscuitate \u015fi \u00een mizerie politic\u0103, social\u0103, cultural\u0103, moral\u0103, au fost salutate cu emo\u0163ie \u015fi entuziasm de c\u0103tre spiritele alese \u015fi de tinerei hulpavi \u015fi hot\u0103r\u00e2\u0163i s\u0103 r\u0103zbeasc\u0103 oricum \u015fi cu orice pre\u0163 \u00een via\u0163\u0103. Odat\u0103 trecutul \u201ecomunist\u201c utopic rescris pentru a-l opune ideologiei dominante care guverneaz\u0103 prin cifre, reduce cet\u0103\u0163enii doar la condi\u0163ia de consumatori, iar democra\u0163ia la un regim al cererii \u015fi al ofertei, \u015fi viitorul \u00eencredin\u0163at for\u0163elor pie\u0163ii, lumea care-i aranjeaz\u0103, \u00een care s-au cuib\u0103rit cu voluptate levantin\u0103, a r\u0103mas doar cea a prezentului. Dac\u0103 mai str\u00e2mb\u0103 din nas la exhibi\u0163iile unui \u00eembog\u0103\u0163it, o fac numai pentru c\u0103-l g\u0103sesc neam prost, agramat, lipsit de elegan\u0163\u0103 \u015fi de savoir-vivre. C\u00e2nd tot un bog\u0103tan ajuns nu se mai \u015ftie cum le \u0163ine \u00een via\u0163\u0103 publica\u0163iile dilematice se uit\u0103 \u00een alt\u0103 parte, bat c\u00e2mpii despre apetitul nem\u0103surat al prostimii pentru politica de trei parale f\u0103cut\u0103 la televizor, deosebirile dintre adjective \u015fi substantive, r\u0103scolesc \u00een amintirile bucolice ale copil\u0103riei sau se mir\u0103 ca proasta-n t\u00e2rg c\u0103 \u015fmecherul de prim-ministru nu vrea \u015fi pace s\u0103 demisioneze. Pentru c\u0103 au \u015fi ei \u015fi le consider\u0103 c\u00e2\u015ftigate pe merit, nu-i deranjeaz\u0103 nici privilegiile celor pu\u0163ini \u015fi nici, e de-a dreptul \u00eenduio\u015f\u0103toare aceast\u0103 sl\u0103biciune de muritori de r\u00e2nd pentru cei ajun\u015fi mari \u015fi tari, cele pe care \u015fi le-a f\u0103cut cadou fostul profesor de fizic\u0103 \u015fi primar trimis la Cotroceni s\u0103 p\u0103streze lini\u015fte \u00een \u0163ar\u0103. De unde \u015fi convingerea care le \u00eentre\u0163ine vigoarea ideologic\u0103 \u015fi vehemen\u0163a ostraciz\u0103rii du\u015fmanilor reali \u015fi \u00eenchipui\u0163i c\u0103 oricine poate reu\u015fi \u00een via\u0163\u0103 \u015fi deveni chiar important dac\u0103 accept\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 cr\u00e2cneasc\u0103 sistemul inegalitar ce s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit \u015fi are \u00een fa\u0163a lui zile mult mai frumoase. Visul, orizontul lor, combativitatea lor nu trec dincolo de perspectiva apropiat\u0103 \u00een care Rom\u00e2nia va fi definitiv \u00eengropat\u0103 \u00een magma indistinct\u0103 a mondializ\u0103rii \u015fi identitatea na\u0163ional\u0103 spulberat\u0103 pentru totdeauna de un interna\u0163ionalism variabil \u00een func\u0163ie de interesele economice \u015fi geopolitice ale Europei \u015fi Statelor Unite. \u00cei mai nec\u0103je\u015fte plebea primitiv\u0103 \u015fi apeten\u0163a ei superficial\u0103 pentru civiliza\u0163ia ce i se bag\u0103 pe g\u00e2t la televizor, dar ceea ce-i sup\u0103r\u0103 cumplit, ceea ce le mai \u00eencurc\u0103 socotelile, le stric\u0103 bucuriile ideologice \u015fi le bag\u0103 uneori \u015fi frica \u00een oase sunt cei care se pun de-a curmezi\u015ful \u00een calea mersului triumfal al noului capitalism financiar care domin\u0103 lumea, cei care n-au murit la timp, s-au \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een via\u0163\u0103 sau, pur \u015fi simplu, a venit r\u00e2ndul altora, mai tineri, s\u0103 fie trecu\u0163i pe list\u0103.<\/p>\n<p><em><strong>P.S.<\/strong><\/em> \u00cen Japonia dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de universit\u0103\u0163i au anun\u0163at c\u0103 \u00eenchid facult\u0103\u0163ile de \u015ftiin\u0163e umane \u015fi sociale pentru a favoriza, la cererea ministrului Educa\u0163iei, \u201edisciplinele care servesc mai bine nevoile societ\u0103\u0163ii\u201c. Circul\u0103, de asemenea, \u00een lume ideea de a \u00eencredin\u0163a politica exper\u0163ilor \u015fi pie\u0163ei. S-a v\u0103zut, de altfel, \u00een cazul Greciei \u015fi se vede \u00een cazul valurilor de migran\u0163i c\u0103 e posibil.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Lista e lung\u0103 \u015fi deschis\u0103. \u00cei cuprinde pe cei care, de dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani, sunt considera\u0163i c\u0103 pun piedici na\u0163iei \u00een drumul ei spre, cum se numeau c\u00e2ndva, culmile progresului \u015fi civiliza\u0163iei. Cum azi aceste culmi se confund\u0103 cu Europa, Statele Unite, NATO, oligarhia financiar\u0103 interna\u0163ional\u0103, neoliberalismul \u015fi mondializarea, vinov\u0103\u0163ia celor ajun\u015fi pe&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cine-mai-trebuie-sa-moara\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cine mai trebuie s\u0103 moar\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24530","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1181,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24530","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24530"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24530\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24531,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24530\/revisions\/24531"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24530"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24530"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24530"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}