\u00cencep\u00e2nd din primele decenii ale veacului al XIX-lea, cu r\u0103d\u0103cini care se pierd \u00een negura istoriei, s-a f\u0103urit entitatea statal\u0103 c\u0103reia i s-a dat denumirea de Rom\u00e2nia, \u00eentr-un proces istoric din cele mai complicate. A fost vorba de constituirea statal\u0103 na\u0163ional\u0103 a singurului popor romanic din Europa de Sud-Est, care s-a integrat unei mi\u015fc\u0103ri generale a trezirii na\u0163iunilor moderne. A fost vorba de unificare, de modernizare \u015fi de dob\u00e2ndirea unui statut de neat\u00e2rnare. \u00cenfr\u00e2ng\u00e2nd obstacolele, rom\u00e2nii \u015fi-au\u00a0 rezolvat problema esen\u0163ial\u0103 a statutului lor ca o entitate a b\u0103tr\u00e2nului continent al Europei.
\nViziunea mea \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 este una optimist\u0103, spre deosebire de scepticismele exprimate mai ales \u00een ultima vreme. Consider c\u0103\u00a0 a fost rezolvat, \u00een linii generale, un proces dintre cele mai complicate \u015fi c\u0103 \u00eenainta\u015fii no\u015ftri din succesive genera\u0163ii au corespuns sarcinii istorice ce le-a revenit \u015fi \u015fi-au f\u0103cut datoria \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd uneori obstacole greu de dep\u0103\u015fit. \u00cen penuria moral\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103 \u00een care tr\u0103im, faptele acestor genera\u0163ii trebuie s\u0103 ne dea de g\u00e2ndit \u015fi ele reprezint\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un exemplu \u015fi un\u00a0 \u00eendemn.
\nProblemele au fost nenum\u0103rate, dar, \u00eentr-un fel sau altul, ele \u015fi-au g\u0103sit rezolvarea. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 au fost f\u0103cute \u015fi erori, solu\u0163iile uneori au fost trunchiate sau incomplete, dar \u00een ansamblu construc\u0163ia s-a realizat, chiar dac\u0103 \u00een general climatul a fost departe de a fi favorabil. Marile puteri, exprim\u00e2ndu-\u015fi firesc propriile interese, au manifestat deseori re\u0163ineri, au pus obstacole sau chiar s-au \u00eempotrivit mersului \u00eenainte al acestui marginal popor romanic. Dar, \u00een limitele istorice existente, constituirea Rom\u00e2niei a continuat \u015fi un merit deosebit a revenit \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 \u015fi ac\u0163iunilor de politic\u0103 extern\u0103, bine g\u00e2ndite \u015fi \u00eenf\u0103ptuite cu mult curaj uneori, dar \u015fi cu m\u0103sur\u0103, \u00een aceast\u0103 t\u00e2n\u0103ra Rom\u00e2nie constituit\u0103 \u00een 1859.
\nModernizarea, v\u0103zut\u0103 ca un obiectiv de baz\u0103 pentru ca t\u00e2n\u0103rul stat na\u0163ional \u015fi modern s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi afirme locul \u00eentr-o epoc\u0103 care dusese treptat, \u00eencep\u00e2nd\u00a0 din ultimele decenii ale veacului al XVIII-lea, la o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u0163isare a continentului, avea s\u0103 fie \u015fi pentru rom\u00e2ni unul dintre sensurile noii lor evolu\u0163ii. Prin regimul Regulamentului organic s-a inaugurat ritmul alert al moderniz\u0103rii. Paradoxul a constat \u00een faptul c\u0103 procesul a fost ini\u0163iat sub egida Rusiei \u0163ariste, cu limitele inerente unui astfel de patronaj, dar \u015fi\u00a0 purt\u00e2nd marca unui iluminist \u00eent\u00e2rziat, slujitor al marelui imperiu, dar \u015fi sincer modernizator. Lui Kiselev \u00eei dator\u0103m mult \u015fi el a fost ne\u00eendoielnic unul dintre pu\u0163inii str\u0103ini care au \u00een\u0163eles \u015fi sprijinit rezolvarea problemelor \u00eenceputurilor moderniz\u0103rii celor dou\u0103 principate.
\nOricum, de\u015fi a fost men\u0163inut\u0103 puterea politic\u0103 \u00een m\u00e2inile boierimii \u015fi \u00een special a celei mari, s-a desf\u0103\u015furat atunci modernizarea, \u00een multe privin\u0163e, \u00een ansamblul societ\u0103\u0163ii din cele dou\u0103 \u0163\u0103ri. De altfel, \u015fi \u00een r\u00e2ndul clasei dominante, cu o experien\u0163\u0103 bogat\u0103 dob\u00e2ndit\u0103 \u00een cursul veacurilor, s-a dezvoltat un curent \u00eennoitor \u015fi fireasca tendin\u0163\u0103 de a se ajunge la o eliberare a \u0163\u0103rii care o putea avantaja \u00een primul r\u00e2nd. \u00cen aceste condi\u0163ii, reg\u0103sim \u00een perioada regulamentar\u0103 \u00eenceputurile \u00eemp\u0103r\u0163irii celor trei puteri, cele ale unei adun\u0103ri legislative moderne, cele ale unei justi\u0163ii cu instan\u0163e similare statelor \u00eenaintate, dar de asemenea via\u0163a cotidian\u0103, costumele la nivelul claselor dominante, mobilierul, poart\u0103 pecetea noilor timpuri \u015fi se \u00eencadreaz\u0103 treptat celor din Europa luminat\u0103.
\nBoierimea a intrat intr-un proces de \u201einfla\u0163ie\u201c, care s-a desf\u0103\u015furat \u00een paralel cu dezvoltarea mai intens\u0103 a p\u0103turilor mijlocii, \u00een condi\u0163iile libert\u0103\u0163ii economice redob\u00e2ndite. A avut loc \u015fi o treptat\u0103 amalgamare \u00eentre boierime, mai ales cea mic\u0103 \u015fi burghezia \u00een dezvoltare. Problema \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 nu \u015fi-a g\u0103sit \u00eens\u0103 o rezolvare, dar o ameliorare a avut loc \u00eentr-o privin\u0163\u0103 prin o mai bun\u0103 reglementare a fiscalit\u0103\u0163ii, de\u015fi deschiderea grani\u0163elor pentru un liber export cerealier a dus \u015fi la o intensificare a muncii pretinse s\u0103tenilor, put\u00e2ndu-se chiar vorbi de o a doua iob\u0103gie. Important a mai fost \u00eens\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 \u0163\u0103r\u0103nime s-a \u00eencadrat treptat mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale, lucru mult stimulat de evenimentele anului 1821 \u015fi totodat\u0103 s-a ar\u0103tat capabil\u0103 de a-\u015fi exprima pozi\u0163iile at\u00e2t de limpede \u00een 1848.
\nIdeea unific\u0103rii av\u00e2nd la baz\u0103 o unitate de limb\u0103, de obiceiuri \u015fi tradi\u0163ii, \u015fi-a f\u0103cut loc, impun\u00e2ndu-se ca obiectiv dominant \u015fi\u00a0 \u00eembr\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd \u00eenainte de toate spa\u0163iul celor dou\u0103 principate vasale Imperiului otoman, dar cuprinz\u00e2nd \u015fi provinciile rom\u00e2ne\u015fti\u00a0 aservite imperiilor cre\u015ftine \u00eenvecinate. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 a fost vorba de un proces progresiv, \u00eencadrat de altfel mi\u015fc\u0103rii generale a popoarelor din zon\u0103, manifestat ini\u0163ial la nivelul claselor posedante, dar care\u00a0 a cuprins treptat \u00eentreaga na\u0163iune. Cuprinderea ideii \u00een Regulamentul organic este semnificativ\u0103 dezv\u0103luind fiin\u0163area ei ca idee-for\u0163\u0103 a epocii. \u00cen cursul secolului al XIX-lea ea se va consolida, impun\u00e2ndu-se, pentru ca la \u00eenceputul celei de-a doua jum\u0103t\u0103\u0163i a veacului s\u0103 se ajung\u0103 la constituirea statului na\u0163ional prin Unirea din 1859. Totodat\u0103, s-a deschis \u015fi drumul c\u0103tre o de\u0103v\u00e2r\u015fire a unit\u0103\u0163ii statale ce fusese realizat\u0103 \u015fi peste \u015fase decenii aceast\u0103 n\u0103zuin\u0163\u0103 avea s\u0103 fie \u00eenf\u0103ptuit\u0103.
\nProcesul de modernizare, la r\u00e2ndul s\u0103u, s-a accentuat \u015fi s-a realizat prin etape succesive \u00eentr-un proces laborios, la mijlocul secolului al XIX-lea, accentuat mai ales sub impactul revolu\u0163iei din 1848.\u00a0 A fost vorba de o str\u0103duin\u0163\u0103 \u00eencununat\u0103 de succes, dar fire\u015fte tributul unui decalaj amenin\u0163\u00e2nd necontenit, odat\u0103 cu progresul umanit\u0103\u0163ii, s\u0103 se accentueze, a fost foarte greu ca acesta s\u0103 fie limitat \u015fi cu at\u00e2t mai mult s\u0103 fie \u00eenl\u0103turat. El avea s\u0103 fie, cu toate acestea \u00een multe privin\u0163e \u00eenl\u0103turat, dar f\u0103r\u0103 a se ajunge la o dorit\u0103 \u015fi visat\u0103 egalizare. Se impune \u00eens\u0103 s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de evolu\u0163iile care au avut loc, de eforturi \u015fi de reu\u015fite, nu doar s\u0103 se vedetizeze e\u015fecurile sau tristele \u00eent\u00e2rzieri.
\nCea de-a doua jum\u0103tate a secolului al XIX-lea a \u00eenregistrat muta\u0163ii remarcabile, uneori chiar surprinz\u0103toare. \u00cen\u00a0 neputin\u0163a noastr\u0103 de ast\u0103zi de a \u00eenzestra \u0163ara cu indispensabilele autostr\u0103zi ar trebui s\u0103 cunoa\u015ftem \u015fi s\u0103 trecem \u00een revist\u0103 succesiunea reformelor care au avut loc cu peste un veac \u00een urm\u0103, \u00eentr-o \u00eenl\u0103n\u0163uire logic\u0103 \u015fi \u00eentr-un ritm pe care l-am putea invidia, de\u015fi mijloacele tehnice erau cu mult mai restr\u00e2nse!
\nImportant este felul \u00een care s-au realizat reformele modernizatoare. \u00cen bun\u0103 m\u0103sur\u0103 au fost imitate \u015fi deci importate din exterior, dar esen\u0163ial – \u015fi ast\u0103zi edificator! \u2013 este modalitatea\u00a0 \u00een care acest lucru s-a f\u0103cut.\u00a0 N-a fost vorba de o imita\u0163ie servil\u0103, ci de reconstruc\u0163ii adaptate \u0163\u0103rii a reformelor necesare \u015fi benefice oric\u0103rei societ\u0103\u0163i moderne. Nu s-a imitat \u00eenaintea unei judec\u0103\u0163i pricepute a lucrului \u00een sine, cu preocuparea ne\u00eencetat\u0103 ca reforma \u00een cauz\u0103 s\u0103 aib\u0103 totdeauna \u00een vedere realit\u0103\u0163ile \u015fi necesit\u0103\u0163ile de la noi. A fost vorba de o \u00eenl\u0103n\u0163uire de \u00eennoiri, bine g\u00e2ndite, care au consolidat edificiul Rom\u00e2niei moderne. De asemenea, ne\u00eencetat a fost \u0163inut seama ast\u0103zi at\u00e2t de ironizatul interes na\u0163ional.
\n\u00centr-un r\u0103stimp scurt \u2013 din punctul de vedere al evolu\u0163iei istorice \u2013 s-a format o elit\u0103 conduc\u0103toare modern\u0103, au ap\u0103rut cadrele celor care au concretizat \u00eentregul proces de reform\u0103. Ele proveneau ini\u0163ial mai ales din r\u00e2ndurile boierimii de diferite trepte, dar acestora li s-au ad\u0103ugat reprezentan\u0163i ai p\u0103turilor mijlocii \u015fi \u00eempreun\u0103 au realizat o oper\u0103 de construc\u0163ie, de care \u00een parte mai beneficiem \u015fi ast\u0103zi. Pornind de la un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de baz\u0103 din \u0163ar\u0103, un \u015fir de tineri a luat calea Occidentului urm\u00e2nd \u00een universit\u0103\u0163i ale vremii, dar, cu rare excep\u0163ii, to\u0163i s-au \u00eentors dup\u0103 anii de studii \u00een \u0163ar\u0103, slujind-o \u015fi mul\u0163i dintre ei afirm\u00e2ndu-se. \u00cen\u00a0 ansamblu, ei s-au ar\u0103tat corespunz\u0103tori sarcinei istorice ce le revenea, de a reforma Rom\u00e2nia cea nou\u0103 \u015fi de a contribui la \u00eencadrarea ei european\u0103 \u00eentre statele continentului. I-a mai unit o real\u0103 dragoste de \u0163ar\u0103, o dorin\u0163\u0103 ardent\u0103 de a se \u00eencadra unei mi\u015fc\u0103ri generale menite s\u0103 a\u015feze Rom\u00e2nia\u00a0 \u00eentre statele lumii \u00eentr-o situa\u0163ie onorabil\u0103. Lor le dator\u0103m \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 construirea edificiului de baz\u0103 al \u0163\u0103rii. Ace\u015fti constructori ai Rom\u00e2niei moderne merit\u0103 a fi considerate modele prin comportamentul lor. Cu excep\u0163ii cunoscute \u015fi denun\u0163ate \u00een epoc\u0103, au fost feri\u0163i de morbul corup\u0163iei, starea lor material\u0103 s-a datorat exclusiv muncii efective sau unor mo\u015fteniri\u00a0 \u015fi\u00a0 nu unor afaceri ilicite colaterale sau altor c\u0103i necurate.
\n\u00cen \u00eent\u00e2rzierile \u015fi neputin\u0163ele noastre\u00a0 ar mai trebui s\u0103 z\u0103bovim pentru a cunoa\u015fte ritmul \u015fi calitatea \u00eennoirilor, care atunci, \u00een cursul c\u00e2torva decenii, c\u00e2nd \u00een fruntea \u0163\u0103rii s-au g\u0103sit domnitorul Cuza \u015fi domnitorul \u015fi pe urm\u0103 regele Carol I, au contribuit la un progres de necontestat al celor de atunci, dar ai c\u0103rui mo\u015ftenitori suntem noi, cei de ast\u0103zi. Re\u0163eaua de c\u0103i ferate, podul de la Cernavod\u0103, edificiile succesive ridicate mai ales \u00een Capitala \u0163\u0103rii, devenit\u0103 \u201emic Paris\u201c, necontenita adaptare \u015fi integrare \u00een\u00a0 multe privin\u0163e la realit\u0103\u0163ile europene erau constatate de c\u0103l\u0103tori \u015fi vizitatori str\u0103ini, care au dat astfel un certificat al locului pe care ajunsese s\u0103-l ocupe Rom\u00e2nia, care, \u00een acea vreme, datorit\u0103 \u00een special bog\u0103\u0163iei ei \u00een gr\u00e2ne \u015fi petrolului, se \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa ca un stat prosper, \u00een ascensiune.
\n\u00cen 1877 statutul de neat\u00e2rnare a fost dob\u00e2ndit. A fost un nou pas \u00eenainte, mai mult dec\u00e2t necesar, deoarece dincolo de independen\u0163\u0103 \u00eenf\u0103ptuirile oricarui popor sunt limitate \u015fi incomplete. Au fost f\u0103cute jertfe de s\u00e2nge \u015fi na\u0163iunea \u015fi-a demonstrat din nou atunci capacit\u0103\u0163ile \u015fi puterea de d\u0103ruire. Congresul de la Berlin avea s\u0103 confirme acest statut al \u0163\u0103rii \u015fi aceast\u0103 nou\u0103 Rom\u00e2nie \u015fi-a dob\u00e2ndit dreptul legal al unui nou stat neat\u00e2rnat \u00een lume.
\nUn loc important a revenit \u015fi culturii, respectat\u0103 \u015fi sprijinit\u0103 \u00een dezvoltarea ei de clasa politic\u0103 a vremii. Prin o seam\u0103 de personalit\u0103\u0163i, pe multe planuri, cultura \u00eenainta\u015filor no\u015ftri se \u00eencadra \u00een lumea \u015ftiin\u0163elor \u015fi artelor \u015fi eviden\u0163ia \u015fi pe acest plan\u00a0 Rom\u00e2nia. Academia Rom\u00e2n\u0103 se afirma ca una din\u00a0 enit\u0103\u0163ile academice mondiale, iar cele dou\u0103 Universit\u0103\u0163i de la Ia\u015fi \u015fi Bucure\u015fti ajunseser\u0103 s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 \u00een mare parte intelectualitatea modern\u0103 a \u0163\u0103rii.
\n\u201eProba de foc\u201c a trecut-o aceast\u0103 Rom\u00e2nie \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, c\u00e2nd pierderile umane \u015fi materiale, ocupa\u0163ia str\u0103in\u0103 \u015fi suferin\u0163ele\u00a0 au fost cople\u015fitoare, dar \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi puterea de d\u0103ruire \u015fi de rezisten\u0163\u0103 a na\u0163iunii. \u0162ara a dovedit c\u0103 ajunsese la o maturizare. De\u015fi aflat\u0103 \u00een condi\u0163ii vitrege, izolat\u0103 de alia\u0163ii s\u0103i, Rom\u00e2nia a reu\u015fit s\u0103 reziste, s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103\u00a0 \u00eenfr\u00e2ngerea \u015fi s\u0103 se ajung\u0103 la momentul de mul\u0163i visat al des\u0103v\u00e2r\u015firii unit\u0103\u0163ii statale, \u00een mod miraculos la R\u0103s\u0103rit \u015fi la Apus.
\nLa mai pu\u0163in de un veac de la revolu\u0163ia lui Tudor \u015fi de la zilele \u00eenceputului de \u00eennoire regulamentar, bilan\u0163ul dezv\u0103luie ceea ce se putuse \u00eenf\u0103ptui, \u00eenfr\u00e2ng\u00e2ndu-se obstacole \u015fi piedici, f\u0103c\u00e2ndu-se jertfe nenum\u0103rate. O \u0163ar\u0103 nou\u0103 se constituise \u015fi-\u015fi demonstrase legitimitatea existen\u0163ei sale istorice. Aceast\u0103 \u201epreistorie\u201c a vremurilor noastre n-ar trebui l\u0103sat\u0103 uit\u0103rii, ci p\u0103strat\u0103 \u00een memoria noastr\u0103 colectiv\u0103 a tuturor ca o pild\u0103 ne\u00eencetat \u00eencurajatoare, ca un ne\u00eencetat \u00eendemn.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cencep\u00e2nd din primele decenii ale veacului al XIX-lea, cu r\u0103d\u0103cini care se pierd \u00een negura istoriei, s-a f\u0103urit entitatea statal\u0103 c\u0103reia i s-a dat denumirea de Rom\u00e2nia, \u00eentr-un proces istoric din cele mai complicate. A fost vorba de constituirea statal\u0103 na\u0163ional\u0103 a singurului popor romanic din Europa de Sud-Est, care s-a integrat unei mi\u015fc\u0103ri generale… Cite\u0219te mai mult »Devenirea Rom\u00e2niei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-24528","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1183,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24528","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24528"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24528\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24529,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24528\/revisions\/24529"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24528"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24528"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24528"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}