O ru\u015fine na\u0163ional\u0103: morm\u00e2ntul lui Octavian Goga dat unor particulari<\/p>\n
Cea mai frumoas\u0103 cas\u0103 memorial\u0103 a unui scriitor rom\u00e2n, castelul de la Ciucea, unde \u00ee\u015fi doarme somnul de veci poetul Octavian Goga, este pe cale de a deveni un bun particular. Urma\u015fi din a doua \u015fi a treia genera\u0163ie a doamnei Veturia Goga, so\u0163ia poetului, au crezut de cuviin\u0163\u0103 c\u0103 pot ofensa memoria celui mai de seam\u0103 lupt\u0103tor pentru unitatea na\u0163ional\u0103 a rom\u00e2nilor transilv\u0103neni cu Patria Mam\u0103, \u00eenscen\u00e2nd un proces de cerere de \u201eanulare absolut\u0103\u201c a actului de dona\u0163ie semnat de Veturia Goga cu Sfatul Popular al Jude\u0163ului Cluj \u00een 1966. Aici nu e vorba numai de valori materiale, ci chiar de morm\u00e2ntul poetului, pentru ad\u0103postirea c\u0103ruia Doamna Goga a ridicat un Mausoleu cu valoare de simbol na\u0163ional. Ziarele ne-au adus \u015ftirea potrivit c\u0103reia Curtea de Apel din Bucure\u015fti, unde se judec\u0103 procesul, ar fi dat o sentin\u0163\u0103 de lovire de nulitate absolut\u0103 a actului de dona\u0163ie al Doamnei Veturia Goga c\u0103tre Consiliul Jude\u0163ean din Cluj-Napoca \u015fi de punere \u00een posesie a acestor patru Mure\u015feni. Legea 10\/2001 pe baza c\u0103reia se judec\u0103 procesul poart\u0103 explica\u0163ia \u201eprivind regimul juridic al unor imobile preluate \u00een mod abuziv \u00een perioada 6 martie 1945 \u2013 22 decembrie 1989\u201c, e \u00eenc\u0103lcat\u0103 la modul grosolan, deoarece n-a avut loc nici o preluare \u201eabuziv\u0103\u201c a domeniului, ci printr-un act de dona\u0163ie olograf \u015fi autentic, dup\u0103 toate normele prev\u0103zute de lege din acel moment. Dona\u0163ia reflect\u0103 \u00eentru totul dorin\u0163\u0103 expres\u0103 a poetului O. Goga, transmis\u0103 testamentar, ca proprietatea sa, care ad\u0103poste\u015fte \u015fi osemintele sale \u00eentr-un impozant Mausoleu, s\u0103 fie oferit\u0103 spre administra\u0163ie unei institu\u0163ii de cultur\u0103 a statului rom\u00e2n, astfel ca biblioteca adunat\u0103 de el \u015fi bunurile artistice s\u0103 reprezinte un loc de medita\u0163ie, reflec\u0163ie \u015fi \u00eenc\u00e2ntare spiritual\u0103 pentru oricine trece pragul acestei propriet\u0103\u0163i. De aceea el a prev\u0103zut ansamblul cu o bisericu\u0163\u0103 din lemn \u015fi cu o m\u0103n\u0103stire, astfel ca pelerinii care vin s\u0103 viziteze l\u0103ca\u015ful de la Ciucea, unde a petrecut o parte din via\u0163a sa \u015fi de unde a ac\u0163ionat acest important om de stat \u015fi de mare bog\u0103\u0163ie sufleteasc\u0103, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 clipe de \u00een\u0103l\u0163are \u015fi fortificare sufleteasc\u0103. Or, ceea ce se poate imputa \u00een primul r\u00e2nd peten\u0163ilor acestui act de o cras\u0103 materialitate este lipsa dimensiunii spirituale, lipsa oric\u0103ror trimiteri la valoarea de patrimoniu \u015fi la valoarea de simbol na\u0163ional al acestui impozant complex muzeistic. \u00cen al doilea r\u00e2nd, sus\u0163in\u0103torii juridici ai cauzei \u00een chestiune au supradimensionat aspectul privind a\u015fa-zisele constr\u00e2ngeri pe care regimul comunist le-ar fi exercitat asupra Veturiei Goga, zugr\u0103vind pe mai multe pagini intruziunile statului totalitarist \u00een existen\u0163a \u201ecastelanei\u201c de la Ciucea, pe baza unui \u00eentreg scenariu, care ar sta mai bine unui romancier de fic\u0163iune dec\u00e2t unui ap\u0103r\u0103tor al drept\u0103\u0163ii. Cele mai multe \u201eepisoade\u201c sunt pur \u015fi simplu inventate sau plasate \u00een etapa \u00een care Doamna Ministru Goga a fost \u00eentr-adev\u0103r cercetat\u0103 de autorit\u0103\u0163i pentru subminarea statului. Dar acest act de h\u0103r\u0163uire juridic\u0103, care a avut loc imediat dup\u0103 23 august 1944, s-a \u00eencheiat cu achitarea deplin\u0103 a Veturiei Goga \u015fi punerea ei \u00een toate drepturile, dup\u0103 ce a demonstrat cu martori c\u0103 a sc\u0103pat de la necaz mai multe persoane urm\u0103rite de horthy\u015fti, c\u0103 a favorizat evrei \u00eencol\u0163i\u0163i de poli\u0163ie \u015fi c\u0103, \u00een general, activitatea sa a fost una de ajutorare a celor suferinzi \u015fi lipsi\u0163i de mijoace de trai. Aceste fapte, care dovedesc omenia unei mari so\u0163ii de scriitor, sunt trecute cu vederea \u00een mod inten\u0163ionat de sus\u0163in\u0103torii retroced\u0103rii, deoarece le-ar strica scenariul fantezist al imaginii unei Veturia Goga urm\u0103rit\u0103 \u015fi vexat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile comuniste. \u00cen realitate, contrar celor afirmate \u00een lungile \u015fi \u00eentortocheatele pledoarii care doresc s\u0103 arunce \u00een derizoriu activitatea ei din ace\u015fti ani, Doamna Ministru, cum i se spunea, era respectat\u0103 \u015fi abordat\u0103 cu clemen\u0163\u0103 \u015fi deferen\u0163a protocolar\u0103 cerut\u0103 de c\u0103tre oameni ca Petru Groza, Maurer, Daicoviciu, sau de al\u0163i emisari ai Partidului Comunist care tratau cu ea cu \u00eentreaga stim\u0103 \u015fi cu respectul necesar unei femei care a reprezentat ceva \u00een canto-ul de oper\u0103 transilv\u0103nean de la \u00eenceputul secolului al XX-lea, dar \u015fi ca purt\u0103toarea de cuv\u00e2nt a mesajului unuia dintre marii poe\u0163i ai \u0163\u0103rii, al c\u0103rui cult real era extrem de viu \u00een inimile tuturor rom\u00e2nilor. Era vorba de perpetuarea cu d\u00e2rzenie, curaj \u015fi devo\u0163iune a memoriei unui mare poet \u015fi om politic, de dragostea cu care era \u00eenconjurat de un \u00eentreg popor, pe care l-a slujit cu credin\u0163\u0103. Acei oameni, c\u00e2t erau ei de comuni\u015fti, mai aveau respect \u015fi deferen\u0163\u0103 pentru valorile noastre na\u0163ionale, iar ea, Doamna Goga, departe de a fi o victim\u0103 a acestora, a fost o r\u0103sf\u0103\u0163at\u0103 a lor. Aceasta pentru c\u0103 str\u0103in\u0103tatea, prin vocea exilului rom\u00e2nesc, veghea la integritatea mo\u015ftenirii de la Ciucea, iar autorit\u0103\u0163ile comuniste nu doreau s\u0103 ri\u015fte un scandal \u00een plus. E de amintit c\u0103 ea a fost vizitat\u0103 la Ciucea \u00een mai multe r\u00e2nduri de so\u0163ia fiului lui Richard Wagner, c\u0103 imaginea ei de mare c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103, reprezentat\u0103 unic\u0103 la Bayreuth a Rom\u00e2niei, a r\u0103mas \u00eenscris\u0103 \u00een palmaresul rom\u00e2nesc european. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 acum, c\u00e2nd e vorba c\u0103 beneficiem de toate libert\u0103\u0163ile democratice de tip european, c\u0103 marele poet de alt\u0103dat\u0103, \u00eendr\u0103git ca nimeni altul pe toate plaiurile rom\u00e2ne\u015fti, e tratat f\u0103r\u0103 nici un fel de respect de c\u0103tre factorii peten\u0163i, uit\u00e2ndu-se c\u0103 sunt \u00eenc\u0103lcate mai multe legi ale Patrimoniului Na\u0163ional, Legea Muzeelor neav\u00e2nd pentru d\u00e2n\u015fii nici o relevan\u0163\u0103, nici formule ca \u201estatul protejeaz\u0103, garanteaz\u0103 \u015fi asigur\u0103 func\u0163ionarea \u00een bune condi\u0163iuni a muzeelor consacrate valorilor na\u0163ionale\u201c (Legea 311 din 2003), iar l\u0103s\u0103m\u00e2ntul patrimonial al marelui poet O. Goga, destinat de acesta s\u0103 fie una din m\u00e2ndriile re\u0163elei de case memoriale rom\u00e2ne\u015fti, e tratat ca un fel de han pirateresc la care au acces to\u0163i cei care nu iubesc sistemul na\u0163ional de valori constituit. E la mod\u0103 desfiin\u0163area, macularea \u015fi denigrarea a tot ceea ce a func\u0163ionat bine \u015fi demn \u00een regimul trecut, e la mod\u0103 ponegrirea cu orice pre\u0163 a mo\u015ftenirii culturale trainice \u015fi reprezentative pentru neam, \u015fi dac\u0103 p\u0103durile ne sunt jefuite, dac\u0103 r\u00e2urile ne sunt secate, dac\u0103 p\u0103m\u00e2ntul ne este v\u00e2ndut f\u0103r\u0103 cru\u0163are, dac\u0103 sistemul \u015fp\u0103gar se \u00eentinde ca o molim\u0103 de sus \u00een jos \u015fi de jos \u00een sus, pr\u0103duindu-se banii \u0163\u0103rii cu o lips\u0103 general\u0103 de supraveghere, de ce nu ne-am vinde la bucat\u0103 sau en gros \u015fi marile locuri memoriale cu valoare de simbol. Acest loc de sfin\u0163enie \u015fi de aducere aminte, acest reper de mare valoare al istoriei noastre nu poate fi tratat ca un fel de mo\u015ftenire simpl\u0103 de familie, ca un l\u0103s\u0103m\u00e2nt oarecare, uitat la u\u015fa cortului de un popor prea s\u0103rac \u015fi prea amenin\u0163at de grijile traiului zilnic ca s\u0103 poat\u0103 fi atent la toate fraudele \u201esub\u0163iri\u201c care se \u0163es \u00een jurul mormintelor str\u0103bunilor s\u0103i. A l\u0103sa aceast\u0103 zestre spiritual\u0103 la mila unor oarecari nepo\u0163i ai so\u0163iei marelui poet, indivizi lipsi\u0163i de orice sentiment de m\u00e2ndrie \u015fi demnitate na\u0163ional\u0103, incapabili de a pune pe picioare un minim sistem managerial, lipsi\u0163i de cuno\u015ftin\u0163e elementare de cultur\u0103, m\u00e2na\u0163i visceral de dorin\u0163a de \u00eembog\u0103\u0163ire, indivizi rapaci \u015fi simpli scormonitori prin visteriile de seam\u0103 ale trecutului, sco\u015fi la lumin\u0103 din pe\u015fterile ancestrale ale instinctului tranzac\u0163ional, mi se pare un act oneros care semnific\u0103 odat\u0103 \u00een plus, dac\u0103 era nevoie, sistemul clientelar \u015fi p\u0103gubos \u015fi condamnabil, instituit ca o mentalitate general\u0103 alienant\u0103, f\u0103r\u0103 ca s\u0103 fie comb\u0103tut cum se cuvine de opinia public\u0103 \u015fi de elitele rom\u00e2ne\u015fti dormit\u00e2nde, absente din \u201eturnul de veghe\u201c ale responsabilit\u0103\u0163ii lor sociale. Oamenii de litere, academicienii, creatorii de orice tip sunt chema\u0163i s\u0103 vegheze permanent nu numai la promovarea noului \u00een spa\u0163iul lor de interes, ci \u015fi la p\u0103strarea \u00een cele mai bune condi\u0163ii a ceea ce au produs cei dinaintea noastr\u0103, lucru pe care trebuie s\u0103-l fac\u0103 cu responsabilitate \u015fi curaj. Privitor la soarta Muzeului de la Ciucea s-au exprimat public at\u00e2t conducerea Asocia\u0163iei Scriitorilor din Cluj, c\u00e2t \u015fi conducerea Asocia\u0163iei Rom\u00e2ne de Istorie a Presei \u015fi conducerea Desp\u0103r\u0163\u0103m\u00e2ntului Cluj al Astrei, condamn\u00e2nd metodele prin care se produc aceste adev\u0103rate rapturi culturale, prin care sunt desfiin\u0163ate tradi\u0163ii \u015fi institu\u0163ii \u00eencet\u0103\u0163enite, spre a l\u0103sa enorme goluri func\u0163ionale, adev\u0103rate \u201eg\u0103uri negre\u201c \u00een patrimoniul na\u0163ional. Este \u015fi cazul procesului de fa\u0163\u0103 prin care scrisul militant rom\u00e2nesc prime\u015fte una din marile lovituri istorice, i-a\u015f zice, ca aspira\u0163ia de o via\u0163\u0103 a unui mare scriitor s\u0103 fie pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 \u015fi tratat\u0103 ca la o tarab\u0103 negustoreasc\u0103, \u015fi oarecum \u00eentr-un secret condamnabil, f\u0103r\u0103 ca reprezentan\u0163i de seam\u0103 ai scrisului rom\u00e2nesc s\u0103 fie chema\u0163i s\u0103-\u015fi spun\u0103 cuv\u00e2ntul, astfel ca mo\u015ftenirea lui O. Goga s\u0103 ajung\u0103 pe m\u00e2inile unor str\u0103ini, care n-au nici \u00een clin, nici \u00een m\u00e2nec\u0103 cu ceea ce a adunat \u015fi construit el pentru a-i perpetua eternitatea. Credem c\u0103 exist\u0103 o limit\u0103 a decen\u0163ei \u015fi a comportamentului juridic prin care oameni de talia peniten\u0163ilor din procesul acesta s\u0103 nu fie ajuta\u0163i pe fa\u0163\u0103 prin pletorice \u015fi labirintice declara\u0163ii nesus\u0163inute de documente care urm\u0103resc crearea unei imagini false despre inten\u0163ionalitatea Doamnei Goga de a respecta promisiunea f\u0103cut\u0103 so\u0163ului s\u0103u, \u015fi a nu o \u00eenlocui cu tot felul de supozi\u0163ii \u015fi denatur\u0103ri inten\u0163ionate. Ni se pare c\u00e2t se poate de firesc ca respectul pentru adev\u0103r \u015fi pentru afirma\u0163ia sprijinit\u0103 documentar s\u0103 fie o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 a actului de justi\u0163ie. Dar cum poate fi folosit\u0103 ca argument de baz\u0103 depozi\u0163ia uneia din peti\u0163ionare, care vine din tab\u0103ra opus\u0103 \u015fi care \u00een mod cert n-a fost tolerat\u0103 de Veturia Goga \u00een intimitatea sa, \u00een timp ce depozi\u0163ia unui martor al ap\u0103r\u0103rii este interpretat\u0103 tenden\u0163ios \u015fi de fiecare dat\u0103 gre\u015fit de c\u0103tre cel care \u00eentocme\u015fte actul a\u015fa-zis \u201ereparator\u201c? Pentru el, ideea pe care dore\u015fte s-o transmit\u0103 completului de judecat\u0103 revine tot la al treilea aliniat, \u00een mod obsesiv \u015fi persuasiv, de\u015fi afirma\u0163ia nu e sus\u0163inut\u0103 documentar, dar cu simplul scop retoric de a crea o stare de spirit \u015fi de tensiune psihologic\u0103 menit\u0103 a-i fi de folos? Acest procedeu sare \u00een ochi \u00een toat\u0103 construc\u0163ia secenariului ap\u0103r\u0103torilor peti\u0163ionarilor, reprezent\u00e2nd o form\u0103 discutabil\u0103 \u015fi susceptibil\u0103 de manipulare, lucru u\u015for demonstrabil la o simpl\u0103 lectur\u0103. \u00cen aceast\u0103 lume a unei tranzi\u0163ii prelungite, lovite de o materialitate cras\u0103, nici o lic\u0103rire de spiritualitate nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se strecoare printre r\u00e2ndurile ap\u0103s\u0103toare, colc\u0103ind de cifre \u015fi socoteli privind doar calitatea evaluatoare a bunurilor, de parc\u0103 umanitatea rom\u00e2neasc\u0103 de care vorbea Eminescu, Creang\u0103, Sadoveanu, Eliade, Noica etc. reprezint\u0103 o simpl\u0103 inven\u0163ie \u015fi o g\u0103selni\u0163\u0103 specioas\u0103, de moment, \u015fi nu o tradi\u0163ie a respectului cre\u015ftinesc pentru cei care ne-au ar\u0103tat drumul s\u0103 ie\u015fim din asuprire \u015fi s\u0103 g\u0103sim c\u00e2t de c\u00e2t acel liman visat de neamul acesta pios, r\u0103bd\u0103tor \u015fi u\u015for de spoliat de afaceri\u015fti iscusi\u0163i \u015fi de aventurieri de tot felul. Sfatul pe care, probabil, l-au primit ace\u015fti scobor\u00e2tori din s\u0103m\u00e2n\u0163a de mare devo\u0163iune a Doamnei Veturia Goga, \u00een goan\u0103 s\u0103 pun\u0103 m\u00e2na pe toate averile lui O. Goga (casele din Bucure\u015fti, de la Mamaia \u015fi de la Predeal au fost un simplu mizilic care nu le-a ajuns!), f\u0103r\u0103 s\u0103 considere c\u0103 de fapt ramura poetului de la Ciucea ar fi trebuit s\u0103 beneficieze m\u0103car de o parte din ea (cine a \u00eentrebat-o pe Doamna Ilinca Tomoroveanu ceva?!), numai pentru c\u0103, ironia sor\u0163ii!, so\u0163ia care i-a supravie\u0163uit a ajuns unic\u0103 legatar\u0103 testamentar\u0103. Rolul acestei so\u0163ii devotate, \u00een ciuda tuturor aparen\u0163elor \u015fi a calomniilor, a fost acela de a respecta dorin\u0163a poetului, iar peste acea dorin\u0163\u0103 credem c\u0103 nu se poate trece, \u00een ciuda jongleriilor cu alineatele unei legi discutabile sau cu fantezia juridic\u0103 a unor oameni care nici m\u0103car nu cunosc dimensiunea r\u0103ului pe care-l propag\u0103 \u00een s\u00e2nul societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti. Dona\u0163ia Doamnei Goga, f\u0103cut\u0103 statului rom\u00e2n, a reprezentat un act de danie de bun\u0103-credin\u0163\u0103, care nu poate fi pus la \u00eendoial\u0103, \u015fi el este sus\u0163inut de o legisla\u0163ie autentic\u0103, a\u015fa cum o recunoa\u015fte sentin\u0163a Tribunalul de fond, care, cu judicioas\u0103 chibzuin\u0163\u0103, a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 statului rom\u00e2n. Argumentele cu care s-a sus\u0163inut apelul sunt, dup\u0103 opinia noastr\u0103, care nu suntem juri\u015fti, dar \u00een\u0163elegem bine semnnifica\u0163ia unei argument\u0103ri, factice \u015fi prefabricate prin persuasiune \u015fi distragerea aten\u0163iei de la chestiunea de baz\u0103, prin inducerea ideii de persecu\u0163ie a Doamnei Goga de c\u0103tre comuni\u015fti, c\u00e2nd realitatea e tocmai contrar\u0103: ea a fost \u0163inut\u0103 la mare stim\u0103 de c\u0103tre ace\u015ftia, aprob\u00e2ndu-i p\u00e2n\u0103 \u015fi un import de mozaic din Italia. A pune \u00een m\u00e2ini str\u0103ine \u015fi rapace \u015fi meschine locul de veci al so\u0163ului s\u0103u este o lovitur\u0103 pe care bunul-sim\u0163 al acestui popor cu greu o poate suporta. \u00cen tradi\u0163ia de omenie \u015fi respect a acestui popor, ceva fortuit \u015fi impus cu sila seam\u0103n\u0103 foarte bine cu pl\u00e2nsul milenar al acestui popor asuprit, a\u015fa cum ni l-a prezentat Goga \u00een poezia sa. \u00cen ceea ce ne prive\u015fte, ca unul care am studiat \u00een am\u0103nun\u0163ime via\u0163a \u015fi opera lui O. Goga \u015fi am scris o carte despre acesta, n-am g\u0103sit nic\u0103ieri acele motive confec\u0163ionate de recuren\u0163i de a preface pe proprietarii domeniului de la Ciucea \u00een fiin\u0163e autarhice, care \u00ee\u015fi doreau domeniul doar pentru propria lor pl\u0103cere. Tot ceea ce au \u00eentreprins ace\u015fti purt\u0103tori de ideal rom\u00e2nesc se referea strict la leg\u0103turile lor cu fiin\u0163a intim\u0103 a transilv\u0103neanului, a rom\u00e2nului \u00een general, de a colabora organic la taina primenirii \u015fi re\u00eenvierii spirituale. Dimpotriv\u0103, putem aduce zeci de argumente \u00een favoarea ac\u0163iunii deliberate a poetului de a construi la Ciucea un monument funerar care s\u0103 aduc\u0103 aminte rom\u00e2nilor de via\u0163a sa de lupt\u0103tor na\u0163ional, trecut\u0103 prin temni\u0163ele opresiunii maghiare, soldat\u0103 chiar, din 1914, cu p\u0103r\u0103sirea provinciei natale \u015fi cu aruncarea \u00een spa\u0163iul public a acelor C\u00e2ntece f\u0103r\u0103 \u0163ar\u0103 \u015fi Strig\u0103te \u00een pustiu, care s\u0103 arate rom\u00e2nilor drumul de urmat. A ignora fondul de patrimoniu al Complexului Memorial de la Ciucea \u00eenseamn\u0103 a \u015fterge cu buretele mari perioade de istorie na\u0163ional\u0103, a pune \u00een parantez\u0103 cu rea credin\u0163\u0103 sensul \u015fi destinul unui popor. N-am v\u0103zut nic\u0103ieri \u00een actele depuse la dosar de c\u0103tre peniten\u0163i o singur\u0103 remarc\u0103 privitoare la simbolistica Muzeului de la Ciucea, la valoarea de patrimoniu a mo\u015ftenirii spirituale a lui Goga, care trebuie s\u0103 primeze \u00een fa\u0163a oric\u0103rui act de revendicare material\u0103. A aplica mecanic \u015fi f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt legi prost alc\u0103tuite, pe care legiuitorul le-a f\u0103cut \u00een prip\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 preciz\u0103ri metodologice \u015fi prevederi speciale la excep\u0163ionalitate \u00een cazuri de interes na\u0163ional, e o ac\u0163iune aidoma celei de a ridica nori de praf \u00een de\u015fert doar pentru a obtura buna vizibilitate a orizontului spa\u0163ial. \u00cen angrenajul cultural rom\u00e2nesc, Muzeul de la Ciucea figureaz\u0103 pe primele locuri ca form\u0103 educativ\u0103 \u015fi de pedagogie na\u0163ional\u0103, prin care miile \u015fi milioanele de oameni ai \u0163\u0103rii iau act de trecut \u015fi de semnifica\u0163iile lui majore. A ignora rolul educativ al Muzeului pe harta \u0163\u0103rii, a trata actul retroced\u0103rii lui c\u0103tre particulari ca o solu\u0163ie de viitor ni se pare un fel de blestem al accidentalului \u015fi al informului contra armoniosului \u015fi durabilului, un fel de imixtiune a r\u0103ului \u00een substan\u0163a de energie \u015fi vitalitate a organismului social, lucrul cel mai r\u0103u ce se poate \u00eent\u00e2mpla unui neam trecut prin at\u00e2tea \u00eencerc\u0103ri pilduitoare. Ast\u0103zi, c\u00e2nd vedem c\u0103 neamul d\u0103 zi de zi dovezi de sl\u0103biciune incalculabile, c\u00e2nd atacul programat la tot ceea ce e valoare \u015fi tradi\u0163ie e la ordinea zilei, anularea simbolisticii na\u0163ionale a Mausoleului de la Ciucea este un act de miopie \u015fi ignobie politic\u0103. Ne-a mai r\u0103mas pu\u0163in timp p\u00e2n\u0103 la memorabila dat\u0103 de 1 Decembrie 2018, c\u00e2nd se vor \u00eemplini o sut\u0103 de ani de la Marea Unire, c\u00e2nd noi, transilv\u0103nenii, ne vom prezenta \u00een fa\u0163a adun\u0103rii cu p\u0103duri t\u0103iate, p\u0103m\u00e2nturi v\u00e2ndute, terenuri \u015fi imobile pierdute, cu o patrie ciop\u00e2r\u0163it\u0103 cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 de politicieni care au votat s\u0103r\u0103cirea \u015fi devalizarea \u0163\u0103rii. Acesta s\u0103 fie oare bilan\u0163ul celor o sut\u0103 de ani de autonomie \u015fi independen\u0163\u0103, de conducere proprie? Pare s\u0103 fie mai degrab\u0103 un act de pur\u0103 incon\u015ftien\u0163\u0103 \u015fi de frivolitate, pe care institu\u0163ii ca Academia Rom\u00e2n\u0103, Uniunea Scriitorilor \u015fi Ministerul Culturii nu o pot accepta dec\u00e2t ca pe un act de recunoa\u015ftere a neputin\u0163ei \u015fi a nimicniciei idealurilor pentru care au fost create, acelea de a veghea la conservarea \u015fi slujirea marilor valori na\u0163ionale ale \u0163\u0103rii. Dac\u0103 pentru avoca\u0163ii retroced\u0103rii valoarea patrimoniului na\u0163ional devastat nu constituie dec\u00e2t o form\u0103 de simpl\u0103 afacere de ordin material, nu putem r\u0103m\u00e2ne impasibili la acest act de ignorare vizibil\u0103 a rostului ad\u00e2nc pedagogic al acestui a\u015fez\u0103m\u00e2nt de cultur\u0103, mai ales c\u0103 \u00een tot rechizitoriul nu descoperim nici cea mai m\u0103runt\u0103 trimitere la destinul viitor al acestui patrimoniu, la modul \u00een care acesta ar putea fi tranzac\u0163ionat pe viitor, \u015fi la cum se arunc\u0103 \u00een derizoriu \u015fi spirit comercial orice idee major\u0103 de slujire a unei na\u0163ii. Este cu at\u00e2t mai de ne\u00een\u0163eles cu c\u00e2t zeci de contradic\u0163ii apar \u015fi sunt itinerate cu un spirit dezinvolt \u015fi impasibil \u00een interiorul acestor acte de contestare, mai mult speculative \u015fi f\u0103r\u0103 baz\u0103 documentar\u0103 dec\u00e2t ca expresii autentice ale actului normal de justi\u0163ie. Tot mai des d\u0103m peste sentin\u0163e care vin s\u0103 s\u0103r\u0103ceasc\u0103 averea \u015fi zestrea material\u0103 a poporului nostru, inculc\u00e2nd \u00een popor ideea c\u0103 ne afl\u0103m \u00een fa\u0163a unui sistem de fraudare la scar\u0103 industrial\u0103 a banului public, la care particip\u0103 cei mai importan\u0163i oameni politici ai \u0163\u0103rii. Pe c\u00e2teva dintre acestea le vom trece succint \u00een revist\u0103.
\n1. Natura unei propriet\u0103\u0163i nu poate fi discutat\u0103 dac\u0103 nu se face m\u0103car o sumar\u0103 trimitere la originea dob\u00e2ndirii ei. Or, aici trebuie s\u0103 \u00eenveder\u0103m urm\u0103toarele: proprietatea de la Ciucea a fost cump\u0103rat\u0103 de O. Goga din banii s\u0103i, \u00eenainte de a fi fost c\u0103s\u0103torit cu Veturia Mure\u015fean.
\n2. La moartea sa poetul a l\u0103sat un testament \u00een care \u00ee\u015fi ar\u0103ta dorin\u0163a ca proprietatea sa s\u0103 ajung\u0103 \u00een m\u00e2inile statului rom\u00e2n sau ale unei institu\u0163ii de prestigiu a acestuia.
\n3. Exist\u0103 dovezi sigure c\u0103 aceast\u0103 inten\u0163ie s-a str\u0103duit s-o pun\u0103 \u00een aplicare so\u0163ia sa Veturia, prin faptul c\u0103: a) mai \u00eent\u00e2i a fost adresat\u0103 o scrisoare de inten\u0163ie Mitropoliei Clujului, arhiva de la Ciucea p\u0103str\u00e2nd scrisoarea de accept a mitropolitului N. Colan \u00een acest sens; 2) ulterior au existat tratative cu Uniunea Scriitorilor, cu care a existat \u015fi un contract \u00een vederea folosirii spa\u0163iului complexului de c\u0103tre scriitori; 3) exist\u0103 acte doveditoare c\u0103 s-au dus tratative \u015fi cu Academia Rom\u00e2n\u0103. Toate aceste \u00eencerc\u0103ri, petrecute \u00een intervalul 1947-1966, sunt ignorate total (sau bagatelizate) de pretenden\u0163i, inculc\u00e2nd completului de judecat\u0103 o imagine fals\u0103 asupra pertract\u0103rilor cu statul duse de Veturia Goga.
\n4. La moartea poetului disputa de succesiune a fost l\u0103murit\u0103 cu urma\u015fii familiei Goga; nic\u0103ieri nu apar \u00een discu\u0163ie cei ai familiei Mure\u015feanu.
\n5. La moartea Veturiei Goga, fratele s\u0103u Mure\u015fanu Pompiliu Radu nu \u015fi-a declarat calitatea de succesor, ca atare Legea 10 \u015fi urm. nu a fost respectat\u0103, conform c\u0103reia dup\u0103 6 luni reclaman\u0163ii \u015fi-au pierdut calitatea de succesori.
\n6. Actul de dona\u0163ie f\u0103cut statului rom\u00e2n de c\u0103tre Veturia Goga a fost ini\u0163iativa ei proprie \u015fi nu a intervenit \u00een urma nici unor \u201epresiuni psihice\u201c \u015fi constr\u00e2ngeri de orice fel, negocierile cu autorit\u0103\u0163ile av\u00e2nd loc \u00een condi\u0163iile cele mai amiabile cu putin\u0163\u0103.
\n7. Toate acuzele aduse de statul comunist \u00een 1945-46 au fost retrase, Veturia Goga dovedind c\u0103 \u00een timpul r\u0103zboiului a ajutat o serie de familii evreie\u015fti de la deportare, c\u0103 a facilitat de asemenea mai multe persoane s\u0103 se refugieze din calea regimului horthyst \u015fi c\u0103 a \u00eentreprins acte de caritate demn\u0103 de o Doamn\u0103 Ministru. Or, este absolut de ne\u00een\u0163eles \u015fi nu are nici o ra\u0163iune, dec\u00e2t aceea de cras\u0103 ignoran\u0163\u0103, faptul de a nu respecta dorin\u0163a ultim\u0103 a poetului \u201ep\u0103timirii noastre\u201c \u015fi pe aceea a so\u0163iei sale, numit\u0103 \u00een epoc\u0103 Privighetoarea Ardealului, singura rom\u00e2nc\u0103 invitat\u0103 la festivalul Wagner de la Bayreuth, dorin\u0163a de a pune domeniul lor la dispozi\u0163ia statului rom\u00e2n. To\u0163i cei care ne bucur\u0103m ast\u0103zi de democra\u0163ia european\u0103 nu putem \u00een\u0163elege cum o destina\u0163ie de cultur\u0103 de asemenea importan\u0163\u0103 s\u0103 fie retrocedat\u0103 cu at\u00e2ta larghe\u0163e unor str\u0103ini, al c\u0103ror scop material este invederat.
\n8. Semnifica\u0163ia principal\u0103 a complexului muzeistic de la Ciucea este aceea de morm\u00e2nt, de cimitir al osemintelor lui Goga, de Templu \u00eenchinat memoriei unuia dintre marii b\u0103rba\u0163i ai acestui neam, uneia dintre valorile poetice na\u0163ionale, \u015fi aceast\u0103 semnifica\u0163ie trebuie pus\u0103 pe primul plan \u00een judecarea oric\u0103rei cereri de revendicare. Aceast\u0103 semnifica\u0163ie esen\u0163ial\u0103 anuleaz\u0103 orice rela\u0163ionare a ei cu Legea 10.
\n9. Actul de dona\u0163ie perfect valabil al Veturiei Goga de a dona proprietatea de la Ciucea statului \u00een 1966 a fost urmat \u015fi de redactarea unui testament \u00een acest sens, care \u00eent\u0103re\u015fte voin\u0163a ei legitim\u0103 \u015fi liber consim\u0163it\u0103, cu inten\u0163ia clar\u0103 de a gratifica, necondi\u0163ionat\u0103 nici m\u0103car de tip\u0103rirea operelor poetului, puse \u00een circula\u0163ie \u00eenc\u0103 din 1957, inten\u0163ie ce nu poate fi contestat\u0103 dec\u00e2t prin exagerare abuziv\u0103. Actul \u00een sine a avut \u015fi o serie de urm\u0103ri benefice, precum \u00eenzestrarea cl\u0103dirilor cu \u00eenc\u0103lzire central\u0103, construirea unui Teatru de var\u0103, repara\u0163ii de \u00eentre\u0163inere \u015fi conservare, introducerea luminii electrice, transformarea Veturiei \u00een directoare, dar \u015fi concursuri de poezie \u015fi festivaluri na\u0163ionale.
\nNi se pare c\u0103 dorin\u0163a intim\u0103 \u015fi cea mai scump\u0103 a celor doi testamentari nu a fost analizat\u0103 \u00een toat\u0103 complexitatea ei de c\u0103tre solu\u0163iile date \u00een apel, morm\u00e2ntul marelui f\u0103uritor de \u0163ar\u0103 care a fost O. Goga neput\u00e2nd fi tratat\u0103 f\u0103r\u0103 o raportare la sensul primordial pe care-l are complexul de la Ciucea. Pentru aceast\u0103 nedreptate el se va \u00eentoarce f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate \u00een morm\u00e2nt cu sc\u00e2rb\u0103 pentru genera\u0163iile de ast\u0103zi, care au permis \u201eru\u015finea\u201c aceasta, care seam\u0103n\u0103 cu o batjocur\u0103 nemai\u00eent\u00e2lnit\u0103. Dac\u0103 Goga ar tr\u0103i, el ar trece prin parlamentul \u0163\u0103rii o lege unic\u0103 privind aceast\u0103 proprietate, la fel cum a f\u0103cut-o \u00een 1922, c\u00e2nd a fost vorba ca statul rom\u00e2n s\u0103 exproprieze p\u0103m\u00e2ntul tat\u0103lui poetului Ady Endre, prietenul s\u0103u, acela care i-a luat ap\u0103rarea atunci c\u00e2nd a fost aruncat \u00een temni\u0163\u0103.
\nDup\u0103 cum se \u015ftie, domeniul de la Ciucea, unde \u00een prezent se afl\u0103 amplasat Muzeul Memorial \u201eOctavian Goga\u201c, a fost proprietatea tat\u0103lui so\u0163iei poetului maghiar Ady Endre, respectiv Boncza Miklos, unde se afla o mic\u0103 construc\u0163ie, unde se putea locui, de\u015fi se afla \u00eentr-o stare degradat\u0103. Dup\u0103 c\u0103s\u0103torie, poetul Ady a locuit pentru pu\u0163in\u0103 vreme aici, apoi, din 1917, fiind tot mai bolnav, a locuit \u00een exclusivitate la Budapesta, unde l-a urmat \u015fi so\u0163ia sa Berta Boncza. \u00cen cele din urm\u0103 s-a stins din via\u0163\u0103, fiind bolnav iremediabil. R\u0103mas\u0103 singur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 mijloace de trai, \u00een 1919, \u00een urma R\u0103zboiului Prim Mondial, so\u0163ia s-a aflat \u00eentr-o mare str\u00e2mtoare b\u0103neasc\u0103 \u015fi i-a propus poetului nostru, cunoscut pentru bunele sale rela\u0163ii de prietenie cu Ady, s\u0103 cumpere proprietatea, cer\u00e2nd o sum\u0103 destul de important\u0103, de care Goga nu dispunea. Fosta sa so\u0163ie, Hortensia Cosma-Goga, i-a procurat banii necesari, 2.800.000 de lei, \u015fi, prin intermediul B\u0103ncii Agricole, i-a oferit v\u0103duvei Ady. \u00centrebat de prieteni \u015fi cunoscu\u0163i dac\u0103 acea \u201eruin\u0103\u201c merita at\u00e2ta b\u0103net, Goga le-a r\u0103spuns. \u201ecu o v\u0103duv\u0103 aflat\u0103 \u00een dificultate nu te po\u0163i t\u00e2rgui\u201c.
\nGenerozitatea dovedit\u0103 de poet pe tot parcursul sejurului s\u0103u la Ciucea, inten\u0163ia lui nobil\u0103 de a l\u0103sa domeniul de la Ciucea poporului rom\u00e2n nu poate fi bagatelizat\u0103 \u015fi nici tratat\u0103 superior prin simple chichi\u0163e avoc\u0103\u0163e\u015fti. Locul unde el \u00ee\u015fi doarme somnul de veci trebuie s\u0103-\u015fi recapete m\u0103re\u0163ia \u015fi rolul s\u0103u fundamental, a\u015fa cum o g\u0103sim fixat\u0103 \u015fi \u00een prefa\u0163a albumului Goga la Ciucea din 1985: \u201e\u00cent\u00e2mplarea a or\u00e2nduit \u00een a\u015fa fel lucrurile \u00eenc\u00e2t eternizarea lui Goga la Ciucea s\u0103 capete semnifica\u0163ii simbolice pentru Transilvania. Nu \u015ftim dac\u0103 v\u00e2rful pe care st\u0103 semnul locului de veci al poetului este cel mai \u00eenalt, desigur nu este cel mai \u00eenalt dintre culmile Patriei, dar este at\u00e2t de \u00eenalt \u015fi de bine ales \u00eenc\u00e2t \u015ftii deodat\u0103 c\u0103 Poetul vede de acolo toat\u0103 \u0162ara \u015fi mul\u0163ume\u015fte c\u0103 nici dup\u0103 moarte n-a \u00eencetat s\u0103 se identifice cu ea. Povestea castelului nu se \u00eencheie cu Mausoleul, \u015fi nu se \u00eencheie nici cu noile dimensiuni culturale pe care le-a c\u0103p\u0103tat Castelul de la Ciucea transformat \u00een muzeu, fiindc\u0103 nu e o poveste de moarte, ci de nemurire. Cine merge noaptea pe drumul de la Cluj-Napoca la Oradea \u015fi se opre\u015fte la Ciucea, acolo unde apele Cri\u015fului se despart \u00een trei bra\u0163e supuse parc\u0103 unui magnetism izvor\u00e2nd de sub st\u00e2nca dealului care le absoarbe \u00een dreptul casei lui Goga, va vedea ferestrele luminate \u015fi, v\u0103z\u00e2nd, va afla c\u0103 poetul tr\u0103ie\u015fte \u015fi lucreaz\u0103 \u00een camera sa de la parter sau caut\u0103 o carte \u00een biblioteca de la etaj. Te po\u0163i opri deci sub poarta castelului s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti c\u00e2t de adev\u0103rat\u0103 e aceast\u0103 impresie a ferestrelor luminate, dac\u0103 cumva Poetul e \u00eenl\u0103untru \u015fi se mi\u015fc\u0103. \u015ei parc\u0103 vezi umbra lui trec\u00e2nd prin fa\u0163a perdelei \u015fi iar\u0103\u015fi trec\u00e2nd prin fa\u0163a ferestrei luminate\u201c.
\nPrin acest proces de v\u0103dit\u0103 insolen\u0163\u0103 civic\u0103, \u201epovestea de moarte\u201c a lui O. Goga este repus\u0103 pe tapet, iar \u201enemurirea\u201c lui \u2013 maculat\u0103.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
O ru\u015fine na\u0163ional\u0103: morm\u00e2ntul lui Octavian Goga dat unor particulari Cea mai frumoas\u0103 cas\u0103 memorial\u0103 a unui scriitor rom\u00e2n, castelul de la Ciucea, unde \u00ee\u015fi doarme somnul de veci poetul Octavian Goga, este pe cale de a deveni un bun particular. Urma\u015fi din a doua \u015fi a treia genera\u0163ie a doamnei Veturia Goga, so\u0163ia poetului,… Cite\u0219te mai mult »Avatarurile Castelului de la Ciucea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[],"class_list":["post-24504","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei"],"views":2047,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24504"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24504\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24506,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24504\/revisions\/24506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}