{"id":24500,"date":"2015-10-05T21:45:00","date_gmt":"2015-10-05T19:45:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24500"},"modified":"2015-10-05T21:45:00","modified_gmt":"2015-10-05T19:45:00","slug":"papa-ioan-paul-al-ii-lea-ecouri-romaneti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/papa-ioan-paul-al-ii-lea-ecouri-romaneti\/","title":{"rendered":"Papa Ioan Paul al II-lea.  Ecouri rom\u00e2ne[ti"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Nicolae Mare\u015f, <em>Sf\u00e2ntul Ioan Paul Cel Mare<\/em>, Editura Tipo Moldova, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Talentatul \u015fi prestigiosul diplomat \u015fi scriitor Nicolae Mare\u015f parc\u0103 a vrut s\u0103-\u015fi \u00eencununeze multiplele sale eforturi \u015fi volume dedicate polonezului Karol Wojtyla, viitorul Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea, cu acest opus monumental, \u015fi la propriu, \u015fi la figurat. C\u0103ci a\u015fa \u00eemi apar cele 700 de pagini, format mare, \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een 5 p\u0103r\u0163i, cu texte foarte variate \u015fi bine documentate, pres\u0103rate cu fotografii \u015fi alte documente, care ni-l fac mai cunoscut pe \u201eSf\u00e2ntul Ioan Paul Cel Mare\u201d, \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, p\u00e2n\u0103 la canonizarea sa.<br \/>\nO munc\u0103 imens\u0103, admirabil desf\u0103\u015furat\u0103 de colegul Nicolae Mare\u015f pentru realizarea acestei veritabile enciclopedii, alc\u0103tuit\u0103, parc\u0103, nu de un singur om, ci de un \u00eentreg institut de istorie \u015fi teologie.<br \/>\nEmo\u0163ionant\u0103 apare, chiar \u00een deschiderea c\u0103r\u0163ii, fotografia Papei, \u00eenso\u0163it\u0103 de aceste versuri ale poetului care era \u00een toate: \u201eSunt o c\u00e2mpie deschis\u0103, br\u0103zdat\u0103 de-un p\u00e2r\u00e2u lini\u015ftit\/ f\u0103r\u2019 de talaz, care se zbate pe-alb curcubeului arc,\/ sunt un val potolit, ce lumineaz\u0103 p\u00e2n\u0103-n ad\u00e2nc,\/ prin frunze neargintate lumini respir\u00e2nd\u201d.<br \/>\nCuv\u00e2ntul \u00eenainte al \u00cenalt Preasfin\u0163itului Ioan Robu Arhiepiscopul Mitroplit al Arhiepiscopiei Catolice din Bucure\u015fti \u00eencepe cu aceste r\u00e2nduri, la fel de emo\u0163ionante \u015fi de revelatoare: \u201e\u00abG\u00e2ndul se \u00eentoarce mereu, cu vie emo\u0163ie, la vizita pe care, cu voia lui Dumnezeu, am avut ocazia s\u0103 o efectuez zilele trecute \u00een Rom\u00e2nia. A fost vorba de un eveniment cu dimensiune istoric\u0103, fiind prima mea c\u0103l\u0103torie \u00eentr-o \u0163ar\u0103 unde cre\u015ftinii sunt, \u00een majoritatea lor, ortodoc\u015fi.\u00bb A\u015fa \u00ee\u015fi \u00eencepea Papa Paul al II-lea, la c\u00e2teva zile dup\u0103 \u00eentoarcerea din \u0163ara noastr\u0103, cuv\u00e2ntarea \u0163inut\u0103 la audien\u0163a general\u0103 din 12 mai 1999. L-a bucurat mult drumul f\u0103cut \u00een Rom\u00e2nia, amintind, de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se mai \u00eent\u00e2lnea cu rom\u00e2ni, de strig\u0103tul de la Liturghia \u0163inut\u0103 la Podul Izvor: \u00abUnitate! Unitate!\u00bb \u015ei-i r\u00e2deau ochii \u015fi fa\u0163a evoc\u00e2nd vizita \u00een Rom\u00e2nia. Ne-am bucurat de dragostea unui Pap\u0103 care, venind la noi, ne-a onorat \u0163ara \u015fi pe noi to\u0163i, f\u0103r\u0103 deosebire. Tot la 12 mai 1999, spunea: \u00abAm dorit, cu acest pelerinaj, s\u0103 aduc un omagiu poporului rom\u00e2n \u015fi r\u0103d\u0103cinilor sale cre\u015ftine&#8230; \u00cen decursul secolelor, seva r\u0103d\u0103cinilor cre\u015ftine a alimentat \u2013 prin numero\u015fi martiri \u015fi m\u0103rturisitori ai credin\u0163ei \u2013 o nesecat\u0103 ven\u0103 de sfin\u0163enie. \u0162ie, cereasc\u0103 Mam\u0103 a Speran\u0163ei, \u00ee\u0163i \u00eencredin\u0163ez \u00eendeosebi familiile \u015fi tinerii care sunt viitorul iubitului Popor al Rom\u00e2niei!\u201d.<br \/>\nPartea I se deschide cu un amplu capitol, intitulat Despre originile Pontifului \u015fi r\u0103d\u0103cina sa valah\u0103, un cutez\u0103tor \u015fi bine argumentat studiu istoric, menit s\u0103 ateste aceast\u0103 ipotez\u0103. Printre argumentele principale figureaz\u0103 \u015fi Arborele genealogic al Papei Ioan Paul al II-lea.<br \/>\nPartea a II-a se deschide, cum era firesc, cu Copil\u0103ria \u015fi adolescen\u0163a sau cum se \u00eenal\u0163\u0103 un copac, text \u00een\u0163esat de bogate fotografii de familie. Urmeaz\u0103 Ars Longa&#8230; Wojtyla \u2013 Pe scena lumeasc\u0103; Din calea vie\u0163ii; Cariera de piatr\u0103, fabrica de sod\u0103; Karol Wojtyla \u2013 Student \u015fi preot; \u00cen umbra Bazilicii Sf\u00e2ntului Petru, aprofund\u00e2nd doctrinele teologice; M\u0103rturisirea credin\u0163ei, medita\u0163ii lirice. Unele, de acest gen: \u201ePe tine te-ador, copac aspru,\/ c\u0103ci \u00een frunzele c\u0103zute din coroana ta\/ nu g\u0103sesc jalea&#8230;\u201c. Dup\u0103 care: Preot \u015fi c\u0103rturar-teolog; Episcop al Cracoviei \u2013 conferen\u0163iar universitar la Lublin; Contribu\u0163ii Wojtyliene la Vatican II; Arhiepiscop al Cracoviei; Calea Wojtylian\u0103 sau izvoarele \u00eennoirii; Splendoarea adev\u0103rului sau despre morala cre\u015ftin\u0103 azi; M\u0103 \u00eenal\u0163 ca un copac; Cardinal de Cracovia; Karol Wojtyla \u015fi diaspora polonez\u0103; Prin credin\u0163\u0103 filosof- teolog \u00eentru credin\u0163\u0103; \u00cenainte de toate p\u0103stor; Preocup\u0103ri \u015fi ini\u0163iative promovate la sesiunile sinodale ale episcopilor; Pentru un parteneriat \u00eentre Cultur\u0103 \u015fi Biseric\u0103.<br \/>\nAm enumerat toate aceste titluri inspirate, av\u00e2nd textele pres\u0103rate cu versurile traduse de Nicolae Mare\u015f, pentru a observa, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cum au crescut ca un copac miraculos via\u0163a \u015fi faptele neuitatului Pap\u0103 de origin\u0103 polonez\u0103.<br \/>\nPartea a III-a, Providen\u0163a divin\u0103 \u015fi Papa Ioan Paul al II-lea sau despre un atentat e\u015fuat \u015fi \u00eenc\u0103 enigmatic se deschide cu acest fragment din Testamentul Sf\u00e2ntului P\u0103rinte: \u201ePe 13 mai 1981, \u00een ziua atentatului la via\u0163a Papei, \u00een timpul audien\u0163ei din Pia\u0163a Sf. Petru, Providen\u0163a Divin\u0103 \u00een mod miraculos m-a salvat de la moarte. Acela, care este singurul Domn al vie\u0163ii \u015fi al mor\u0163ii, singur mi-a prelungit via\u0163a, ca \u015fi c\u00e2nd mi-a d\u0103ruit-o din nou\u201d.<br \/>\n\u00centrebarea \u201eCine a \u00eenarmat m\u00e2na lui Ali Agea\u201d, atentatorul turc, a r\u0103mas f\u0103r\u0103 un r\u0103spuns clar, de\u015fi b\u0103nuielile duceau spre KGB, fiindc\u0103 \u201ese \u015ftia c\u0103 alegerea unui Pap\u0103 polonez a fost r\u0103u v\u0103zut\u0103 la Kremlin. La fel, nu au fost bine v\u0103zute prima sa vizit\u0103 \u00een patrie \u015fi mai ales apari\u0163ia mi\u015fc\u0103rii Solidaritatea\u201d.<br \/>\n\u0162in s\u0103 adaug aici faptul c\u0103, \u00een vara lui 1984, am fost trimis la Vatican de c\u0103tre ministrul de Externe, \u015etefan Andrei, pentru a transmite Papei, \u00eenainte de a doua sa vizit\u00e3 \u00een Polonia, informa\u0163iile de\u0163inute de Rom\u00e2nia asupra faptului c\u0103 trupele sovietice erau preg\u0103tite s\u0103 intervin\u0103 dac\u0103 Pontiful Romei va \u201er\u0103scoli\u201d din nou poporul polonez, cum se \u00eent\u00e2mplase \u00een prima sa vizit\u0103.<br \/>\nPartea a IV-a, cea mai important\u0103 pentru noi, Receptarea Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia, av\u00e2nd, ca Motto, cuvintele rostite de Pap\u0103, la Bucure\u015fti, \u00een luna mai 1999: \u201e&#8230;fi\u0163i asigura\u0163i c\u0103 Rom\u00e2nia, pe care tradi\u0163ia o nume\u015fte cu frumosul titlu \u00abGr\u0103dina Maicii Domnului\u00bb, este \u00een inima Episcopului Romei, care se roag\u0103 \u00een fiecare zi pentru iubitul popor rom\u00e2n\u201d.<br \/>\nFigureaz\u0103 apoi Sub semnul poeziei sau despre intrarea Pontifului \u00een con\u015ftiin\u0163a rom\u00e2nilor, urm\u00e2nd Karol Wojtyla \u2013 Via\u0163a sc\u0103ldat\u0103 \u00een poezie, cu numeroase extrase din versurile Papei, \u015fi Istoria \u2013 ca stindard, patria \u2013 ca leg\u0103m\u00e2nt, precum \u015fi Nelini\u015ftile Wojtyliene, urmate de Lirica Wojtylian\u0103 \u2013 punte dinspre Bucure\u015fti spre Sf\u00e2ntul Scaun.<br \/>\nAcestea sunt \u00eenso\u0163ite de o fotografie realizat\u0103 dup\u0103 audien\u0163a lui Nicolae Mare\u015f la Pontif, c\u00e2nd i-a fost \u00eenm\u00e2nat\u0103 edi\u0163ia rom\u00e2n\u0103, Poezii alese, ap\u0103rute la Editura \u201eGinta Latin\u0103\u201d. Era, aceast\u0103 carte, una dintre cele multe \u015fi importante pe care colegul nostru le-a t\u0103lm\u0103cit \u00een rom\u00e2ne\u015fte, din opera celor mai mari poe\u0163i contemporani polonezi. \u015ei nu numai!<br \/>\nAlte pagini sunt dedicate temei Ortodoxie-catolicism \u2013 unitate cre\u015ftin\u0103, ca \u015fi Pl\u0103m\u0103dirii conceptului de Pap\u0103 Sf\u00e2nt \u00een Rom\u00e2nia, precum \u015fi alte aspecte legate de formarea adev\u0103ratului cult rom\u00e2nesc al acestei personalit\u0103\u0163i istorice.<br \/>\nPartea a V-a, \u0162\u0103rile de pe mapamond \u015fi num\u0103rul de c\u0103l\u0103torii efectuate, este urmat\u0103 de o ampl\u0103 Bibliografie, precum \u015fi de informa\u0163ii asupra modului \u00een care au fost receptate scrierile Papei Ioan Paul al II-lea \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\n\u00cenchei aceste \u00eensemn\u0103ri fugare cu acela\u015fi sentiment cu care \u00eent\u00e2mpinam \u00een anii trecu\u0163i, alte c\u0103r\u0163i \u2013 dintre cele 50 \u2013 pe care eminentul nostru coleg \u015fi prieten, Nicolae Mare\u015f, ni le-a d\u0103ruit cu o inspira\u0163ie \u015fi d\u0103ruire total\u0103 pentru a cunoa\u015fte mai bine \u015fi a perpetua memoria celui mai str\u0103lucit Pap\u0103 f\u0103uritor de istorie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nicolae Mare\u015f, Sf\u00e2ntul Ioan Paul Cel Mare, Editura Tipo Moldova, 2015 Talentatul \u015fi prestigiosul diplomat \u015fi scriitor Nicolae Mare\u015f parc\u0103 a vrut s\u0103-\u015fi \u00eencununeze multiplele sale eforturi \u015fi volume dedicate polonezului Karol Wojtyla, viitorul Pap\u0103 Ioan Paul al II-lea, cu acest opus monumental, \u015fi la propriu, \u015fi la figurat. C\u0103ci a\u015fa \u00eemi apar cele 700&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/papa-ioan-paul-al-ii-lea-ecouri-romaneti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Papa Ioan Paul al II-lea.  Ecouri rom\u00e2ne[ti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24500","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1022,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24500","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24500"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24500\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24501,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24500\/revisions\/24501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24500"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24500"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24500"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}