{"id":24496,"date":"2015-10-05T21:42:44","date_gmt":"2015-10-05T19:42:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24496"},"modified":"2015-10-05T21:42:44","modified_gmt":"2015-10-05T19:42:44","slug":"de-ce-nu-plec-din-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ce-nu-plec-din-romania\/","title":{"rendered":"De ce nu plec din Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"<p>Multe \u015fi intense au fost g\u00e2ndurile mele de plecare. Ca fiecare rom\u00e2n am fost \u015fi eu b\u00e2ntuit de problema<br \/>\nfundamental\u0103 a r\u0103m\u00e2nerii \u015fi am derivat \u015fi eu substantivul rom\u00e2n de la verbul a r\u0103m\u00e2ne. Cu toate astea nu am plecat. A\u015fadar, nu am s\u0103 insist asupra motivelor de a pleca, le-am dezb\u0103tut pe larg \u00een alte texte. Aici vreau s\u0103 \u00eencerc un r\u0103spuns la \u00eentrebarea: de ce, av\u00e2nd toate motivele s\u0103 plec, nu am plecat; de ce, av\u00e2nd toate motivele de a nu r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi am r\u0103mas.<br \/>\nNu cred c\u0103 m-au oprit nici c\u00e2ntecul greierului, nici mirosul f\u00e2nului proasp\u0103t cosit; nici s\u0103rm\u0103lu\u0163ele \u015fi m\u0103m\u0103ligu\u0163a, nici micii \u015fi nici berea; nici faptul c\u0103 totul aici este luat \u00e0 la l\u00e9g\u00e8re, nici simpla obi\u015fnuin\u0163\u0103 care face suportabil\u0103 cea mai grea condi\u0163ie; nici g\u00e2ndul de a contribui la progresul \u015fi bun\u0103starea \u0163\u0103rii, nici solidaritatea cu cona\u0163ionalii. \u00cen nici un caz nu m-au oprit corup\u0163ia, \u015fpaga, \u015fper\u0163ul \u2013 la ordinea zilei \u00een Rom\u00e2nia, ca \u00een orice \u0163ar\u0103 subdezvoltat\u0103 \u2013 de care nu am \u201ebeneficiat\u201c dec\u00e2t \u00een calitate de victim\u0103 a lor. C\u00e2t despre m\u00e2rl\u0103nia, b\u0103d\u0103r\u0103nia, grosol\u0103nia a c\u0103ror nesanc\u0163ionare face din Rom\u00e2nia un paradis fiscal al nesim\u0163irii, nefiind \u201ef\u0103cut\u201c pentru nici una dintre ele, nu am putut profita de oportunit\u0103\u0163ile oferite de acest mediu.<br \/>\nSunt nevoit s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc mai mult la o motiva\u0163ie negativ\u0103 dec\u00e2t la una pozitiv\u0103. A\u015fadar, la ceea ce m-a f\u0103cut s\u0103 nu plec, \u00een loc de ceea ce m-a determinat s\u0103 r\u0103m\u00e2n. Iar ceea ce m-a f\u0103cut s\u0103 nu plec este imaginea imigrantului, \u00een spe\u0163\u0103 a imigrantului rom\u00e2n.<br \/>\nCine vrea s\u0103 plece, indiferent unde, trebuie s\u0103 aib\u0103 clar \u00een minte nu at\u00e2t geografia \u0163\u0103rii \u015fi harta speran\u0163elor \u015fi \u015fanselor oferite de acel loc, c\u00e2t portretul a ceea ce urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103, adic\u0103 portretul imigrantului. Iar acest portret se poate alc\u0103tui citind forumuri de imigran\u0163i, bloguri, ziare \u015fi scriitori din diaspora.<br \/>\nOr, prima tr\u0103s\u0103tur\u0103 de ordin psihic a imigrantului este obsesia etnic\u0103, un exacerbat sentiment de apartenen\u0163\u0103 la ceea ce de fapt a p\u0103r\u0103sit. Nu Rom\u00e2nia, ci str\u0103in\u0103tatea este mediul, ospiciul tuturor rom\u00e2no-monomanilor din lume. Aici oamenii se mai sup\u0103r\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd c\u0103 sunt rom\u00e2ni, dar uit\u0103, revenind la condi\u0163ia mai generoas\u0103 \u015fi mai general\u0103 de om. \u00cen str\u0103in\u0103tate \u00eens\u0103, oriunde s-ar afla, imigrantul rom\u00e2n \u015ftie \u015fi c\u00e2nd doarme c\u0103 este rom\u00e2n. Va s\u0103 zic\u0103, \u00een Rom\u00e2nia, rom\u00e2nul este mai \u00eent\u00e2i om \u015fi abia apoi rom\u00e2n, \u00een afar\u0103, rom\u00e2nul este mai \u00eent\u00e2i rom\u00e2n \u015fi abia dup\u0103 aceea, \u015fi \u00een func\u0163ie de felul \u00een care e privit\u0103 na\u0163ia din care provine, mai mult sau mai pu\u0163in om.<br \/>\nDe acest fapt se leag\u0103 imaginea unei desprinderi e\u015fuate, a unei na\u015fteri pe jum\u0103tate \u2013 \u00een care cordonul ombilical al imigrantului, cel care \u00eel leag\u0103 de placenta rom\u00e2neasc\u0103, extrem de flexibil, se poate \u00eentinde sute \u015fi mii de kilometri, a unui coitus captivus \u00een care \u0163ara \u015fi imigrantul r\u0103m\u00e2n \u00een acela\u015fi timp uni\u0163i \u015fi desp\u0103r\u0163i\u0163i, privind fiecare \u00een p\u0103r\u0163i opuse \u015fi totu\u015fi reuni\u0163i printr-o leg\u0103tur\u0103 lipsit\u0103 de pl\u0103cere, dac\u0103 nu de-a dreptul dureroas\u0103. Sau \u015fi mai r\u0103u evoc\u0103 imaginea unor so\u0163i care, dup\u0103 ce au hot\u0103r\u00e2t s\u0103 \u201ese\u201c divor\u0163eze, continu\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi s\u0103 fac\u0103 dragoste. C\u0103ci m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 nimeni nu-\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte \u0163ara pentru \u201econdi\u0163ii\u201c mai bune de trai, pentru un salariu mai mare, pentru \u201eciviliza\u0163ia\u201c occidental\u0103. Pentru a-\u0163i p\u0103r\u0103si \u0163ara e nevoie de o motiva\u0163ie a rupturii, a desp\u0103r\u0163irii f\u0103r\u0103 rest, a desprinderii definitive. Cine vrea cu adev\u0103rat s\u0103 plece nu se mai uit\u0103 \u00eenapoi, \u00ee\u015fi \u015fterge memoria, devine un alt om. Imigrantul autentic este fie un nascut din nou, fie un renegat. Fiindc\u0103 nu cred c\u0103 a doua variant\u0103 este plauzibil\u0103, \u00eenclin s\u0103 cred c\u0103 majoritatea celor pleca\u0163i, oric\u00e2t de mari ar fi succesele pe care le-ar acumula, sunt ni\u015fte imigran\u0163i rata\u0163i.<br \/>\nObsesia rom\u00e2nit\u0103\u0163ii poate fi pozitiv\u0103 sau negativ\u0103, tot obsesie r\u0103m\u00e2ne. C\u00e2nd e pozitiv\u0103, ia forma augment\u0103rii calit\u0103\u0163ilor ob\u00e2r\u015fiei, a nostalgiei lacrimogene, a urm\u0103ririi televiziunilor rom\u00e2ne\u015fti interna\u0163ionale, a ascult\u0103rii de muzic\u0103 populare\/manele, a coment\u0103rii pasionate pe forumuri politice a evenimentelor \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din \u0163ar\u0103, a particip\u0103rii la vot, a sus\u0163inerii unui partid, a purt\u0103rii de tricouri tricolore. \u015ei mai r\u0103u: a vacan\u0163elor petrecute \u00een Rom\u00e2nia. Nu cred c\u0103 exist\u0103 un mai inept modus vivendi dec\u00e2t acesta: s\u0103 muncesc anul \u00eentreg \u00een (\u015fi pentru) Occident \u015fi s\u0103-mi efectuez concediile \u00een Rom\u00e2nia. \u00cei prefer f\u0103r\u0103 ezitare pe rom\u00e2nii care \u201efie p\u00e2inea c\u00e2t de rea\u201c o m\u0103n\u00e2nc\u0103 \u00een \u0163ara lor, dar pr\u0103jitura o savureaz\u0103, boiere\u015fte, \u00een Occident.<br \/>\nC\u00e2nd e negativ\u0103, obsesia poart\u0103 toate stigmatele \u015fi sintagmele resentimentului, Rom\u00e2nia devine \u0163inta predilect\u0103 a atacurilor pline de otrav\u0103, imigrantul nu \u00eei poate ierta \u0163\u0103rii sale c\u0103 l-a f\u0103cut s\u0103 plece. Categoria aceasta de resentimente face parte din aceea\u015fi familie a repro\u015furilor aduse de cel p\u0103r\u0103sit celui care l-a p\u0103r\u0103sit. \u00cen mod curios, tocmai imigrantul, cel care a plecat \u015fi \u015fi-a l\u0103sat \u00een urm\u0103 \u0163ara, se simte p\u0103r\u0103sit de \u0163ara lui. Se simte dat afar\u0103, \u00eempins, aruncat, scuipat. A\u015fa \u00eenc\u00e2t nu se poate vorbi de o decizie care i-ar apar\u0163ine m\u0103car pe jum\u0103tate, iar de aici o ad\u00e2nc\u0103 \u015fi incurabil\u0103 frustrare. Oric\u00e2t de aseptice ar fi condi\u0163iile de trai din \u0163ara de adop\u0163ie, un imigrant ajunge s\u0103-l invidieze p\u00e2n\u0103 \u015fi pe cel mai s\u0103r\u0103ntoc zdren\u0163\u0103ros din \u0163ara natal\u0103. \u00cen orice caz, e\u015fecul imigr\u0103rii este dovedit prin preocuparea maniacal\u0103 pe care imigran\u0163ii o manifest\u0103 pentru \u0163ara de origine.<br \/>\nC\u00e2t despre refugia\u0163ii gastrici, pe care nu i-am suspus analizei \u00eentruc\u00e2t nu consider c\u0103 r\u0103spund defini\u0163iei imigrantului, voi spune totu\u015fi c\u00e2teva cuvinte. Nu se poate vorbi de o motiva\u0163ie mai jalnic\u0103, mai tic\u0103loas\u0103, mai subuman\u0103 dec\u00e2t s\u0103-\u0163i p\u0103r\u0103se\u015fti \u0163ara (\u015fi de cele mai multe ori familia \u015fi copiii) pentru bani. Nu v\u0103d nici o diferen\u0163\u0103 \u00eentre prostitu\u0163ie \u015fi acest act. Aceste fiin\u0163e ale c\u0103ror picioare se leag\u0103 direct la stomac\u00a0 nu merit\u0103 s\u0103 fie considerate altceva dec\u00e2t ceea ce sunt: ni\u015fte gasteropode. Nu cred o iot\u0103 din sloganurile lor preferate: noi, c\u0103p\u015funarii, contribuim la bun\u0103starea Rom\u00e2niei, la cre\u015fterea PIB-ului, la renumele \u0163\u0103rii \u00een afar\u0103.<br \/>\nUn alt aspect care trebuie amintit: c\u00e2nd vorbim de Rom\u00e2nia majoritatea dintre noi sub\u00een\u0163elegem Bucure\u015fti. Este sechela at\u00e2tor zeci de ani de centralizare, de putere concentrat\u0103 \u00eentr-un singur loc, de paradigm\u0103 centru\/capital\u0103 \u2013 provincie. Bucure\u015ftiul\u00a0 este \u00eens\u0103 un ora\u015f devastat de experimentele politice pe care le-a suportat timp de aproape un secol, la fel de distrug\u0103toare, \u00eentr-un alt sens, precum experimentele nucleare. Bucure\u015ftiul este un Cernob\u00eel suprapopulat: oameni mutan\u0163i, blocuri ce seam\u0103n\u0103 cu bunc\u0103re, un aer ce face foarte probabil\u0103 folosirea \u00een scurt timp a m\u0103\u015ftii de gaze, o \u00eenr\u0103ire fantastic\u0103, un vacarm permanent \u2013 toate astea \u0163in de un scenariu postapocaliptic \u00een ale c\u0103rui personaje se treze\u015fte pe bun\u0103 dreptate imboldul evaziunii ceea ce e totuna cu instinctul de supravie\u0163uire. Or Rom\u00e2nia are \u00eenc\u0103 locuri \u015fi ora\u015fe, \u015fi nu pu\u0163ine, care au sc\u0103pat de asediul ce a compromis pentru totdeauna capitala. Ora\u015fe care s-au dezvoltat normal, cu spa\u0163ii verzi, case frumoase \u015fi oameni normali. Ora\u015fe \u00een care \u00ee\u0163i po\u0163i tr\u0103i cu demnitate via\u0163a \u015fi din care nu ai mai pleca nic\u0103ieri. Nu este exclus ca Occidentul la care viseaz\u0103 rom\u00e2nii s\u0103 se afle chiar \u00een \u0163ara lor, acolo unde nimeni nu se a\u015fteapt\u0103 \u2013 \u00een provincie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Multe \u015fi intense au fost g\u00e2ndurile mele de plecare. Ca fiecare rom\u00e2n am fost \u015fi eu b\u00e2ntuit de problema fundamental\u0103 a r\u0103m\u00e2nerii \u015fi am derivat \u015fi eu substantivul rom\u00e2n de la verbul a r\u0103m\u00e2ne. Cu toate astea nu am plecat. A\u015fadar, nu am s\u0103 insist asupra motivelor de a pleca, le-am dezb\u0103tut pe larg \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ce-nu-plec-din-romania\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">De ce nu plec din Rom\u00e2nia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-24496","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1002,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24496","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24496"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24496\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24497,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24496\/revisions\/24497"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24496"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24496"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24496"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}