Despre o literatur\u0103 erotic\u0103 propriu-zis\u0103 n-a putut fi vorba de-a lungul perioadei comuniste, cu toate c\u0103 romanele lui Zaharia Stancu ori Marin Preda cuprindeau pasaje explicite; unele e de mirare c\u0103 au ap\u0103rut chiar cu autori bine pozi\u0163iona\u0163i precum ace\u015ftia (de pild\u0103 scena masturb\u0103rii colective din Delirul). \u00cen cinematografie era de neconceput o sexualitate de tipul aceleia din cinematografia cehoslovac\u0103 (v. Trenuri bine p\u0103zite). Chestiunea dac\u0103 Mihai Viteazul trebuia ar\u0103tat \u00een scene erotice \u00een filmul lui Sergiu Nicolaescu fusese rezolvat\u0103 de \u00eensu\u015fi secretarul general al PCR, Nicolae Ceau\u015fescu: \u201e \u00abPoate Mihai Viteazul s\u0103 iubeasc\u0103 sau nu?\u00bb, a \u00eentrebat Nicolaescu (\u2026). \u00abEu sunt de acord c\u0103 \u015fi Mihai Viteazul a f\u0103cut dragoste, dar trebuie s\u0103 \u015ftim ce s\u0103 red\u0103m, tovar\u0103\u015fi!\u00bb a r\u0103spuns Ceau\u015fescu. \u00abS\u0103 red\u0103m \u015fi dragostea lui, dar dac\u0103 aceasta a avut rolul dominant \u00een activitatea lui. Dac\u0103 aceasta este numai ceva l\u0103turalnic, atunci s-o trat\u0103m l\u0103turalnic.\u00bb\u201c (Lavinia Betea, Dialog despre dragoste \u00eentre Sergiu Nicolaescu \u015fi Nicolae Ceau\u015fescu, \u00een Adev\u0103rul, 17 martie 2013). Un roman relativ benign (cel pu\u0163in \u00een raport cu standardele occidentale), Sf\u00e2r\u015fitul bahic de Petru Popescu (1973), fusese acuzat de critici precum Valeriu Cristea \u015fi Sorin Titel de o \u201epornografie\u201c de tip interbelic.
\nDup\u0103 1989 traducerile de tip Sandra Brown, pe o formul\u0103 mix\u00e2nd proza de tip romance cu inserturi explicite, inund\u0103 pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103; una dintre consecin\u0163e este legenda urban\u0103 c\u0103 romanele Sandrei Brown ar fi scrise de un grup de scriitori rom\u00e2ni. \u00cen acela\u015fi timp pia\u0163a revuistic\u0103 se sincronizeaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i prin reviste pre-tabloide precum Infractorul, apoi prin francize ca Playboy \u015fi Hustler, cuprinz\u00e2nd \u015fi proze erotice autohtone. O replic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 autohtonizat\u0103 \u015fi cu o doz\u0103 mult suplimentat\u0103 de satir\u0103 este revista lui Mircea Dinescu Plai cu boi, la care esei\u015fti \u00een vog\u0103 precum H.-R. Patapievici public\u0103 proze privind autoformarea erotic\u0103.
\n\u00cen 2006, Editura Trei produce primul eveniment autohton semnificativ \u00een materie de subgen, clonarea bestsellerului interna\u0163ional Aventurile intime ale unei prostituate de lux londoneze (ap\u0103rut sub pseudonimul Belle de Jour) prin Aventurile intime ale unei prostituate de lux bucure\u015ftene, publicat sub pseudonimul Belle de Nuit (2006). C\u0103utarea identit\u0103\u0163ii autorului (sunt vehiculate zeci de nume din lumea literar\u0103) devine pentru o vreme un subiect monden. Tot Editura Trei produce, sub coordonarea editorului Magda M\u0103rculescu, volumul colectiv Pove\u015fti erotice rom\u00e2ne\u015fti (2007), la care colaboreaz\u0103 autori din genera\u0163iile mature (\u015etefan Agopian), intermediare (Radu Aldulescu) sau tinere (Ionu\u0163 Chiva).
\nDar o literatur\u0103 erotic\u0103 propriu-zis\u0103, \u00een sensul occidental al conceptului, nu avem \u00eenc\u0103. Motivele principale sunt \u00een num\u0103r de trei.
\n1. Toat\u0103 cenzura care \u00een interbelic (nu doar \u00een cel rom\u00e2nesc) f\u0103cea periculoas\u0103 \u00eentr-un mod agreabil tip\u0103rirea unor \u00eendr\u0103zneli decoltate (v. Aderca, Eliade \u015f.a.) s-a voalat cu totul dup\u0103 1989.
\n2. Genera\u0163ia dou\u0103miist\u0103 \u015fi post-dou\u0103miist\u0103 a introdus masiv sexul \u00een literatur\u0103. De la poezia fetelor p\u00e2n\u0103 la romanele Solda\u0163ii. Poveste din Ferentari al lui Adrian Schiop \u015fi Cimitirul de Adrian Tele\u015fpan, sexualitatea a fost \u00een acela\u015fi timp suprautilizat\u0103 \u015fi deconstruit\u0103, demascat\u0103fie prin exagerare, fie prin reducerea la mecanic\u0103 \u015fi traum\u0103. Avem jurnale de sex, dar nu literatur\u0103 erotic\u0103.
\n3. Nu avem, pentru a compensa punctul 2, ceea ce \u00een Occidentul bine mobilat cu literatur\u0103 de consum se nume\u015fte romance \u2013 acesta e principalul subgen din care provine literatura erotic\u0103. Adic\u0103 o avem doar \u00een traduceri; \u015fi se pare c\u0103 deocamdat\u0103 e de ajuns.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Despre o literatur\u0103 erotic\u0103 propriu-zis\u0103 n-a putut fi vorba de-a lungul perioadei comuniste, cu toate c\u0103 romanele lui Zaharia Stancu ori Marin Preda cuprindeau pasaje explicite; unele e de mirare c\u0103 au ap\u0103rut chiar cu autori bine pozi\u0163iona\u0163i precum ace\u015ftia (de pild\u0103 scena masturb\u0103rii colective din Delirul). \u00cen cinematografie era de neconceput o sexualitate de… Cite\u0219te mai mult »Ce literatur\u0103 erotic\u0103 avem<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24490","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1895,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24490","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24490"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24490\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24491,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24490\/revisions\/24491"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24490"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24490"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24490"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}