{"id":2449,"date":"2010-04-29T12:25:36","date_gmt":"2010-04-29T10:25:36","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2449"},"modified":"2010-04-29T12:26:14","modified_gmt":"2010-04-29T10:26:14","slug":"doua-figuri-ale-anticomunismului-polonez-anna-walentynowicz-si-ryszard-kaczorowski","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-figuri-ale-anticomunismului-polonez-anna-walentynowicz-si-ryszard-kaczorowski\/","title":{"rendered":"Doua figuri ale anticomunismului polonez: Anna Walentynowicz si Ryszard Kaczorowski"},"content":{"rendered":"<p><em><strong> <\/strong><\/em><\/p>\n<p><em><strong>\u00cen spatiul rom\u00e2nesc comunismul ram\u00e2ne, dupa 1989 desigur, o sursa inepuizabila de tensiune. St\u00e2rneste nemultumiri si valuri de indignare (atunci c\u00e2nd, spre exemplu, Marius Oprea este \u00eenlaturat de la conducerea unui institut de investigare a crimelor comunismului), \u00eentretine o ura mocnita (vezi seria de articole initiata de Adrian Majuru \u00een \u201eCotidianul\u201c, de unde aflam, daca mai era nevoie, etapele parcurse \u00een tar\u00e2mul jurnalistic de vajnicii anticomunisti postcomunisti, dar fruntasi colaboratori \u00een comunism la\u2026 \u201eConvingeri comuniste\u201c), furnizeaza teme de campanie electorala (ca la trecutele prezidentiale, \u00eembibate de un discurs funebru, ce avertiza asupra asa-zisei instalari confortabile \u2013 a c\u00e2ta oara? \u2013 a comunistilor la putere). <\/strong><\/em><br \/>\n<strong>\u201eSmintita\u201c de la Gdansk<\/strong><br \/>\nTonurile sunt mereu aceleasi: gri cu nuante revansarde. \u00cen timp ce noi ne continuam nestingheriti drumul pe linia ridicolului\u00a0 si grotescului, polonezii \u00eesi mai pl\u00e2ng \u00eenca mortii din accidentul aviatic de la Katyn. Printre acestia, doua figuri ilustre ale rezistentei poloneze \u00een fata comunismului (\u00een timp ce la noi a fost preferata calea mult mai comoda a anticomunismului postcomunist, extrem de facila si aducatoare de foloase, \u00een Polonia lucrurile au stat cumva pe dos): Anna Walentynowicz si Ryszard Kaczorowski; \u201eThe Guardian\u201c, prin vocile lui Michael Simmons si Michan Olizar, le dedica fiecaruia un necrolog, pios omagiu adus unor luptatori pe baricadele libertatii. R\u00e2ndurile care urmeaza sunt o spicuire din amintitele necrologuri.<br \/>\nO fotografie a lui Jean Luis Atlan ne-o \u00eenfatiseaza pe Anna Walentynowicz \u00een mijlocul muncitorilor protestatari de la santierele navale din Gdansk. Era primavara lui 1980, iar alaturi de Anna (ce se adresa multimii folosindu-se de o portavoce), st\u00e2nd cu m\u00e2inile \u00een sold, se afla Lech Walesa. Nascuta la 13 august 1929, decedata \u00een recentul accident aviatic, Anna a fost una dintre figurile luminoase al Solidaritatii poloneze. Recalcitranta si neobosita activista pentru cauza sindicalistilor (\u00een tot rastimpul vietii s-a imaginat ca o sindicalista libera de orice constr\u00e2ngere), ramasa orfana din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Anna a fost pentru un timp membra a partidului comunist (dupa ce s-a angajat la santierele navale de la Gdansk, imediat dupa sf\u00e2rsitul razboiului). A fost un muncitor model si un comunist devotat cauzei, numai ca dupa un timp \u00eendoielile si-au facut loc \u00een convingerile ei comuniste.<br \/>\nAsa se face ca, \u00een scurta vreme, deziluzionata si ne\u00eencrezatoare \u00een retorica dictaturii comuniste, a \u00eenceput o activitate clandestina: distribuia ziarul reactionar \u201eRobotnik Wybrzeza\u201c. Dupa 1970 s-a alaturat sindicalistilor independenti, neascunz\u00e2ndu-si opiniile politice. Autoritatile comuniste au trecut-o \u00een categoria persoanelor care si-au pierdut mintile, Anna Walentynowicz fiind \u201esmintita\u201c de serviciu din r\u00e2ndurile sindicalistilor. Imensul scandal st\u00e2rnit odata cu decizia autoritatilor de a o exclude de la santierele navale, cu manifestatiile celebre, ce au cuprins \u00eentreaga zona portuara de la Marea Baltica \u00een semn de solidaritate cu Anna (un milion de muncitori au protestat \u00een august 1980 vizavi de eliminarea ei fortata), a \u00eensemnat \u00eenceputul sf\u00e2rsitului pentru comunismul polonez.<br \/>\nS-a pensionat \u00een 1991, iar \u00een 2000 a refuzat propunerea de a deveni cetatean de onoare al orasului Gdansk, nerefuz\u00e2nd \u00een schimb, \u00een 2005, la Washington, medalia oferita de Fundatia Memoriala a Victimelor Comunismului. Anna Walentynowicz a aparut \u00eentr-o serie de documentare, juc\u00e2nd ea \u00eensasi \u00een filmul din 1981 al lui Andrzej Wajda, \u201eOmul de fier\u201c.<br \/>\n<strong>Ultimul presedinte \u00een exil<\/strong><br \/>\nUn alt personaj exemplar, disparut \u00een accidentul aviatic, e Ryszard Kaczorowski. Av\u00e2nd venerabila v\u00e2rsta de 90 de ani, acesta a fost ultimul presedinte \u00een exil al Poloniei (\u00een intervalul 1989-1990). Fiul unui lucrator la caile ferate, nascut \u00een estul Poloniei, la Bialystok, a urmat cursurile unei scoli comerciale, lucr\u00e2nd apoi ca negustor de vinuri. Dupa pactul Ribbentrop-Molotov si apoi, dupa ocuparea orasului natal de catre trupele lui Stalin, a intrat \u00een r\u00e2ndurile partizanilor, ca membru al unei grupari de rezistenta. Activitatea sa anti-sovietica i-a fost atent supravegheata, asa \u00eenc\u00e2t NKVD-ul i-a aplicat o sentinta pe masura activismului sau \u00eentr-ale rezistentei: condamnarea la moarte.<br \/>\nUlterior, sentinta s-a mai \u201e\u00eembl\u00e2nzit\u201c, doar 10 ani de munca grea la Kol\u00eema \u00een Siberia. Numai ca Ryszard nu a avut ghinionul sa guste din teribilul Gulag rusesc siberian. Dupa descoperirea, \u00een 1943, de catre germani a miilor de ofiteri polonezi executati la Katyn, Ryszard Kaczorowski si guvernul \u00een exil au cerut investigarea acestor crime macabre de catre Crucea Rosie.<br \/>\nFidel guvernului \u00een exil (sub comanda lui Wladyslaw Anders, trupele poloneze, aflate \u00een subordinea celor britanice, s-au distins \u00een luptele din campania italiana, insuficient \u00eensa pentru a fi invitate la parada militara din mai 1946 de la Londra), Kaczorowski a fost un simbol al rezistentei poloneze \u00een fata sistemului comunist. S-a \u00eentors \u00een Polonia \u00een 1990, pe 22 decembrie, dupa 50 de ani petrecuti \u00een Marea Britanie, \u00een rastimpul celor 20 de ani scursi de atunci vizit\u00e2nd deseori patria mama. La aniversarea a 90 de ani de viata (\u00een noiembrie 2009), presedintele Lech Kaczynski a spus despre acesta ca va ram\u00e2ne \u00een memoria colectiva ca un simbol al libertatii poloneze.<br \/>\nViata acestor figuri exemplare ale istoriei recente poloneze s-a \u00eencheiat tragic \u00een apropiere de Katyn, drama poloneza de acum 70 de ani repet\u00e2ndu-se \u00een zilele din urma.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen spatiul rom\u00e2nesc comunismul ram\u00e2ne, dupa 1989 desigur, o sursa inepuizabila de tensiune. St\u00e2rneste nemultumiri si valuri de indignare (atunci c\u00e2nd, spre exemplu, Marius Oprea este \u00eenlaturat de la conducerea unui institut de investigare a crimelor comunismului), \u00eentretine o ura mocnita (vezi seria de articole initiata de Adrian Majuru \u00een \u201eCotidianul\u201c, de unde aflam, daca&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-figuri-ale-anticomunismului-polonez-anna-walentynowicz-si-ryszard-kaczorowski\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Doua figuri ale anticomunismului polonez: Anna Walentynowicz si Ryszard Kaczorowski<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[1980,1982,1979,1983,1981,1984],"class_list":["post-2449","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-cotidianul","tag-accidentul-aviatic-de-la-katyn","tag-adrian-majuru","tag-anna-walentynowicz","tag-convingeri-comuniste","tag-ryszard-kaczorowski"],"views":1816,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2449"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2449\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}