\u00cen 1934, la trei ani de la moartea \u201ecelui mai mare folclorist al Ardealului\u201c, cum \u00eel considera Ion Mu\u015flea pe Ion Pop Reteganul, N. Iorga scria: \u201eE o uimire ce a str\u00e2ns \u00eentr-o via\u0163\u0103 destul de scurt\u0103 \u015fi plin\u0103 de greut\u0103\u0163i. Bro\u015furile lui de literatur\u0103 a poporului \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o minim\u0103 parte din tot ce avea \u00een lada de acas\u0103: manuscrise multe, care con\u0163in vreo 4000 de pagini poporale\u201c. Bibliografia lui Ion Pop Reteganul alc\u0103tuit\u0103 de Laura Goia \u015fi ap\u0103rut\u0103 de cur\u00e2nd, confirm\u0103 aprecierea lui N.Iorga, eviden\u0163iind mul\u0163imea de manuscrise depozitate la Muzeul Na\u0163ional \u201eIon Pop Reteganul\u201c din Reteag, la Biblioteca Astra din Sibiu \u015fi la Biblioteca Academiei.
\nProfesorul \u015fi folcloristul Liviu P\u0103iu\u015f, cercet\u0103tor pasionat \u015fi harnic al tradi\u0163iilor folclorice some\u015fene, tr\u0103itor la Rodna s-a angajat de c\u00e2\u0163iva ani buni s\u0103 editeze aceast\u0103 p\u0103dure a manuscriselor Reteganului \u015fi din puzderia de bro\u015furele tip\u0103rite \u015fi greu de g\u0103sit ast\u0103zi. Este un lucru vrednic de laud\u0103 \u015fi-mi amintesc c\u0103 regretatul Cornel Regman obi\u015fnuia s\u0103 \u00eentrebe pe profesorii de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 la examenele de grad despre tradi\u0163iile istorice \u015fi literare ale locului (sau \u0163inutului) unde \u00ee\u015fi desf\u0103\u015furau activitatea didactic\u0103. La o asemenea \u201epresupus\u0103 \u00eent\u00e2lnire\u201c cu Regman, profesorul din Radna s-ar fi bucurat de cuvinte de laud\u0103, pentru c\u0103 a scris despre personalit\u0103\u0163ile rodnene: Florian Porcius, Florian Mure\u015fianu, Gherasim Domide, Gavril Tripon \u015f.a., iar de perioada rodnean\u0103 (1887-1892) din activitatea d\u0103sc\u0103leasc\u0103 a lui Ion Pop Reteganul s-a ocupat \u00een am\u0103nunt, oferind contribu\u0163ii biografice documentare sau edit\u00e2nd scrierile sale. \u00cen 2003, a alc\u0103tuit \u015fi prefa\u0163at o frumoas\u0103 edi\u0163ie a Proverbelor ardelene\u015fti cu desene de Florian Mure\u015fianu, iar de cur\u00e2nd la Editura \u015ecoala Ardelean\u0103, a tip\u0103rit o ampl\u0103 culegere de folclor publicat \u015fi inedit de pe Some\u015f, cu titlul Some\u015f, Some\u015f, ap\u0103 lin\u0103, apari\u0163ie editorial\u0103 important\u0103 pentru c\u0103 se tip\u0103resc pagini mai pu\u0163in cunoscute sau necunoscute din scrisul folcloristului: poezii \u015fi pove\u015fti. Pe l\u00e2ng\u0103 manuscrise, de unde se reproduc cele mai multe poezii -, edi\u0163ia reproduce \u015fi pagini din bro\u015fura Trandafiri \u015fi viorele (Gherla, 1884), Chiuituri de care strig\u0103 feciorii \u00een joc: poezii poporale (Gherla,1887) \u015fi bine\u00een\u0163eles Pove\u015fti ardelene\u015fti, cea mai cunoscut\u0103 \u015fi cea mai reeditat\u0103 oper\u0103 a lui Ion Pop Reteganul, cu men\u0163iunea c\u0103 autorul edi\u0163iei selecteaz\u0103 pove\u015ftile culese din spa\u0163iul folcloric some\u015fean (Unele apar cu titlu u\u015for schimbat \u2013 Micu Gr\u0103m\u0103dicu \u2013 \u00een edi\u0163iile de p\u00e2n\u0103 acum Voinicu Gr\u0103m\u0103ticu, sau Istea\u0163a din seam\u0103 afar\u0103 \u2013 \u00een alte edi\u0163ii Istea\u0163\u0103 \u015fi pace. Pove\u015ftile ardelene\u015fti culese (sau scrise\/transcrise) de Ion Pop Reteganul din \u0163inutul some\u015fean trateaz\u0103 c\u00e2teva motive folclorice: motivul incestului (cu varianta blestem de mam\u0103), motiv prelucrat \u015fi de George Co\u015fbuc; de altminteri autorul Firelor de tort poate fi raportat la culegerea folcloric\u0103 a lui Ion Pop Reteganul \u015fi prin balada Cr\u0103iasa z\u00e2nelor care are aceea\u015fi schem\u0103 epic\u0103 cu povestea omonim\u0103 \u015fi idila Pe l\u00e2ng\u0103 boi, cu sugestii preluate din doina: \u201eB\u0103diuc\u0103 ca patru boi\/ C\u00e2nd treci sara pe la noi\/ Pune clopotul la boi\/ \u015ei-\u0163i f\u0103 pleasna de m\u0103tas\u0103\/ S\u0103 te-aud, bade, din cas\u0103.\u201c\/
\nRemarc\u00e2nd caracterul realist al pove\u015ftilor ardelene\u015fti, Liviu P\u0103iu\u015f, subliniaz\u0103 unitatea stilistic\u0103 a pove\u015ftilor \u015fi povestirilor. Ca \u00een cazul lui Creang\u0103, unor\u00a0 pove\u015fti, dac\u0103 li se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u00eenveli\u015ful miraculos-fantastic par \u201epovestiri din via\u0163a \u0163\u0103ranilor\u201c scrise \u00eentr-un fermec\u0103tor grai ardelenesc. Nu are dreptate Ovidiu B\u00e2rlea, care face aprecieri prea drastice asupra limbii \u015fi stilului din pove\u015ftile \u015fi povestirilor folcloristului din Reteag, \u00een dezacord cu majoritatea exege\u0163ilor: \u201eP\u0103rerea \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de mul\u0163i, c\u0103 Ion Pop Reteganul ar reproduce cu fidelitate basmul popular din Transilvania e cu totul nefondat\u0103\u201c \u2013 Cu fidelitate se reproduc poeziile \u015fi pove\u015ftile populare numai prin mijloacele noi \u015fi moderne de \u00eenregistrare; dar de la Alecsandri p\u00e2n\u0103 la folclori\u015ftii de la \u00eenceputul secolului XX s-au bucurat de aprecieri cei care au intuit spiritul popular \u015fi l-au \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00eentr-o limb\u0103 autentic\u0103, popular\u0103.
\nPoeziile de o mare diversitate ne dau o idee despre bog\u0103\u0163ia manuscriselor de care vorbea
\nN. Iorga \u015fi este \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat\u0103 de bibliografia scrierilor sale. Pe l\u00e2ng\u0103 balade (c\u00e2ntece b\u0103tr\u00e2ne\u015fti) se reproduc ora\u0163ii de nunt\u0103, ver\u015furi la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, colinde etc.; Ca \u015fi \u00een cazul pove\u015ftilor se remarc\u0103 frecven\u0163a unor motive folclorice \u00een balade\u00a0 (blestem de mam\u0103, f\u00e2nt\u00e2na corbului, logodnicii neferici\u0163i), iar prin ora\u0163iile de nunt\u0103, versuri la \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri, compuse \u015fi rostite\/c\u00e2ntate de dieci la prohod, prin colinde se relev\u0103 etnologul Ion Pop Reteganul. \u2013 \u00cen privin\u0163a ora\u0163iilor de nunt\u0103 folcloristul din Reteag va fi continuat de unul din exege\u0163ii s\u0103i, Ion Apostol Popescu, (Ora\u0163ii de nunt\u0103. Col\u0103c\u0103rii, c\u00e2ntece \u015fi strig\u0103turi culese de pe Valea Some\u015fului. Ilustra\u0163ii de C\u0103lin Popescu \u015fi Marian Mustea, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1979), \u015fi, men\u0163in\u00e2ndu-ne tot \u00een spa\u0163iul folcloristic some\u015fean, de Liviu P\u0103iu\u015f \u00eensu\u015fi. Piesele culese prilejuiesc c\u00e2teva considera\u0163ii folclorice interesante: de exemplu colinda \u00cengerul a alergat, un \u201eecou\u201c al c\u00e2nt\u0103rii biserice\u015fti \u00cengerul a strigat, arat\u0103 c\u0103 \u00een veacul al XIX-lea se colinda \u015fi de Pa\u015fti. Este apoi un merit al lui Ion Pop Reteganul c\u0103 a cules pentru prima dat\u0103 variante ale\u00a0 baladei Miori\u0163a din zona folcloric\u0103 a Some\u015fului. \u00cenainte de a fi balade aceste piese folclorice au fost colinde, \u00eent\u00e2ietate demonstrat\u0103 de folcloristul Adrian Fochi. Eu \u00eensumi ascultam \u00een copil\u0103rie sau c\u00e2ntam un fragment de colind\u0103 mioritic\u0103 \u00eenv\u0103\u0163at de la bunica, ce \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa testamentul liric al ciobanului: \u201eOile cele seine,\/ M\u00e2ndru m-or c\u00e2nta pe mine;\/ Oile cele b\u0103l\u0103i\/ M\u00e2ndru m-or c\u00e2nta pe v\u0103i;\/ Oile cele cornute\/ M\u00e2ndru m-or c\u00e2nta pe munte.\/
\nLa meritele de p\u00e2n\u0103 acum ale folcloristului Liviu P\u0103iu\u015f se adaug\u0103 acum \u015fi acesta al \u00eenceputului de editare a manuscriselor folclorice ale lui Ion Pop Reteganul \u015fi de reeditare selectiv\u0103 a unor pagini din c\u0103rticelele care se g\u0103seau la \u00eenceputul secolului XX aproape \u00een fiecare cas\u0103 din satele transilvane.<\/p>\n
<\/p>\n
* Ion Pop Reteganul, Some\u015f, Some\u015f, ap\u0103 lin\u0103. Folclor publicat \u015fi inedit de pe Some\u015f. Antologie \u015fi studiu introductiv deLiviu P\u0103iu\u015f, Editura \u015ecoala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 2015<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen 1934, la trei ani de la moartea \u201ecelui mai mare folclorist al Ardealului\u201c, cum \u00eel considera Ion Mu\u015flea pe Ion Pop Reteganul, N. Iorga scria: \u201eE o uimire ce a str\u00e2ns \u00eentr-o via\u0163\u0103 destul de scurt\u0103 \u015fi plin\u0103 de greut\u0103\u0163i. Bro\u015furile lui de literatur\u0103 a poporului \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 o minim\u0103 parte din tot ce avea… Cite\u0219te mai mult »Din nou despre reeditarea lui Ion Pop Reteganul*<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-24483","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":853,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24483","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24483"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24483\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24485,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24483\/revisions\/24485"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24483"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24483"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24483"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}