{"id":24469,"date":"2015-10-05T21:26:28","date_gmt":"2015-10-05T19:26:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24469"},"modified":"2015-10-05T21:26:28","modified_gmt":"2015-10-05T19:26:28","slug":"noua-sesiune-a-adunarii-generale-a-onu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/noua-sesiune-a-adunarii-generale-a-onu\/","title":{"rendered":"Noua sesiune a Adun\u0103rii Generale a ONU"},"content":{"rendered":"

S-a deschis o nou\u0103 sesiune a Adun\u0103rii generale a ONU. Pe agend\u0103 se afl\u0103 subiecte vechi care, de decenii, nu-\u015fi g\u0103sesc solu\u0163ii, cum este cazul e\u015falon\u0103rii datoriilor statelor, subdezvoltarea, solu\u0163ionarea conflictelor regionale, \u00eentre care se afl\u0103 \u015fi cel care se eternizeaz\u0103, israeliano-palestinian; sau mai noi, impuse de evolu\u0163iile de pe scena interna\u0163ional\u0103: criza ucrainean\u0103 sau cea a imigran\u0163ilor, de exemplu. ONU \u00ee\u015fi pierde din autoritate, ineficacitatea Organiza\u0163iei se datoreaz\u0103 capcanei \u00een care a c\u0103zut adopt\u00e2nd planuri pe care nu le-a putut sus\u0163ine. Votul cantitativ din adun\u0103rile generale, intervenit odat\u0103 cu intrarea \u00een Organiza\u0163ie a zecilor de state independente rezultate din finalizarea procesului de decolonizare, nu a contat \u00een respectarea deciziilor. Drepturile excesive ale membrilor permanen\u0163i ai Consiliului de Securitate fac ca esen\u0163ialul s\u0103 se restr\u00e2ng\u0103 la voin\u0163a marilor puteri. E\u015fecurile ONU sunt o prob\u0103 a diminu\u0103rii recunoa\u015fterii \u015fi respect\u0103rii universalit\u0103\u0163ii sale.
\nDificultatea de a dep\u0103\u015fi <\/strong>
\npropria criz\u0103<\/strong>
\nIe\u015fit\u0103 parc\u0103 din istorie, Organiza\u0163ia \u00ee\u015fi duce din ce \u00een ce mai greu misiunea, cea de a neutraliza conflictele, de a \u00eempiedica r\u0103zboiul \u015fi de a asigura pacea. A pierdut \u00een competi\u0163ia cu ac\u0163iunea paralel\u0103 a marilor puteri de ieri, Statele Unite \u015fi URSS, care au decis \u00eenc\u0103 din vremea R\u0103zboiului Rece s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 \u00een afara ONU. Moscova \u015fi Washingtonul \u015fi-au fixat norme proprii \u00een controlul cursei \u00eenarm\u0103rilor pentru a se asigura c\u0103 o confruntare militar\u0103 direct\u0103 nu va fi posibil\u0103; au eliminat riscul r\u0103zboiului nuclear \u00eencheind acorduri bilaterale pentru limitarea sau reducerea armelor strategice (SALT \u20131972-1979, START I \u2013 1991 \u015fi START II \u2013 1993). \u00cen afara acestor \u00een\u0163elegeri sunt posibile tentative limitate de ie\u015fire din cadru, dar ele nu pot avea o amploare care s\u0103 anuleze angajamentele convenite; p\u0103r\u0163ile la tratate au prev\u0103zut p\u00e2rghii de control \u015fi de constr\u00e2ngere. ONU, de exemplu, ca s\u0103 revin la subiect, nici m\u0103car nu a asigurat decorul negocierilor pentru criza din Ucraina. \u00cen\u0163elegerile sovieto(ruso)-americane, pe care se bazeaz\u0103 echilibrul lumii de azi, rezist\u0103 \u00eenc\u0103, mecanismele care \u00eei asigur\u0103 func\u0163ionalitate r\u0103m\u00e2n cele ale constr\u00e2ngerii \u015fi ale fricii.
\nONU a mai pierdut din importan\u0163\u0103 \u015fi pentru c\u0103 nu a fost \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 se reformeze, de\u015fi reforma sa este cerut\u0103 de decenii bune. Dac\u0103 ar fi fost f\u0103cut\u0103, ar fi putut diminua dictatul membrilor permanen\u0163i ai Consiliului de Securitate. Europa, America Latin\u0103 \u015fi Africa au solicitat reforma acestui atotputernic instrument \u015fi completarea num\u0103rului membrilor permanen\u0163i cu Germania, Brazilia \u015fi Africa de Sud. Nu a fost posibil. Din programul de reforme un singur act s-a produs, \u015fi acela nesemnificativ. La 15 martie 2006 Comisia drepturilor omului s-a transformat \u00een Comitet, urc\u00e2nd o treapt\u0103 pe scara formal\u0103 a organigramei birocratizate excesiv a Organiza\u0163iei. Metamorfozarea Comisiei, creat\u0103 \u00een 1946, a fost de fapt o opera\u0163ie de cosmetizare pentru a face uitat\u0103 extrema sa politizare. \u00cen privin\u0163a eficacit\u0103\u0163ii nu suntem departe de o involu\u0163ie fa\u0163\u0103 de prestigiul pe care Comisia \u015fi-l c\u0103p\u0103tase prin contribu\u0163ia la adoptarea Declara\u0163iei universale a drepturilor omului, din 10 decembrie 1948.
\nO prim\u0103 rezolu\u0163ie<\/strong>
\nLa 15 septembrie Adunarea General\u0103 a adoptat o rezolu\u0163ie privind principiile de gestionare a crizelor financiare \u015fi obliga\u0163ia statelor de a coopera cu creditorii pentru re-e\u015falonarea datoriilor. Votul majoritar favorabil era de a\u015fteptat, 136 pentru, \u00een bun\u0103 parte asigurat de statele cu datorii mari \u015fi vechi. Germania, Canada, Statele Unite, Israelul, Japonia \u015fi Marea Britanie s-au opus. Semnalul pe care acestea \u00eel dau are greutate. Reglementarea datoriilor ar avea o \u015fans\u0103 dac\u0103 ar fi integrat\u0103 \u00een preocup\u0103rile pentru reforma sistemului financiar interna\u0163ional, tot mai mult impus\u0103 de criza general\u0103 declan\u015fat\u0103 \u00een 2008. De asemenea, valul de imigran\u0163i afecteaz\u0103 Occidentul dezvoltat, iar \u00eengr\u0103direa lui, prin determinarea imigran\u0163ilor de a nu-\u015fi mai p\u0103r\u0103si \u0163\u0103rile, presupune o interven\u0163ie masiv\u0103 \u00een favoarea condi\u0163iei de via\u0163\u0103 a popoarelor din zonele defavorizate. Exonerarea de datorii este necesar\u0103, sus\u0163in exper\u0163ii, a\u015fa cum sunt necesare \u015fi adoptarea unor politici realiste, economice \u015fi sociale care s\u0103 permit\u0103 dezvoltarea statelor \u00eendatorate. Totu\u015fi, trebuie spus nu c\u0103 programele au lipsit, ci c\u00e3 au existat caren\u0163e \u00een \u00eendeplinirea lor. ONU a adoptat destule programe, \u00een 1995, la Copenhaga, a organizat chiar un summit mondial pentru dezvoltarea social\u0103, avans\u00e2nd propuneri nobile privind eliminarea s\u0103r\u0103ciei. Ideile \u015fi voin\u0163a politic\u0103 nu au lipsit, dar rezultatele nu au fost pe m\u0103sura acestora.
\nLa sediul ONU <\/strong>
\nflutur\u0103 steagul Palestinei<\/strong>
\nDin septembrie steagul statului Palestina va fi arborat al\u0103turi de ale celor 193 de state membre. Adunarea General\u0103 a aprobat aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 cu un num\u0103r zdrobitor de voturi, inclusiv ale Fran\u0163ei, Chinei \u015fi Rusiei, membre permanente ale Consiliului de Securitate; Israelul \u015fi Statele Unite s-au opus, evident, Germania \u015fi Marea Britanie s-au ab\u0163inut. Palestinienii se bucur\u0103 c\u0103 au mai f\u0103cut un pas pentru recunoa\u015fterea dreptului de a avea statul lor. Numai c\u0103 \u015fi acesta este unul simbolic, ca \u015fi cel dob\u00e2ndit prin rezolu\u0163ia Adun\u0103rii Generale din 29 noiembrie 2012 care recunoa\u015fte Palestinei calitatea de \u201estat observator ne-membru\u201c. Este drept c\u0103, de atunci, statul Palestina a devenit membru al c\u00e2torva agen\u0163ii ale Organiza\u0163iei \u015fi al Cur\u0163ii Penale Interna\u0163ionale. Cu toate acestea, nu suntem siguri c\u0103 se apropie momentul recunoa\u015fterii statului Palestina. Washingtonul va bloca \u00een Consiliul de Securitate orice rezolu\u0163ie care nu convine Israelului. De\u015fi \u00een Congresul american se \u00eenmul\u0163esc nemul\u0163umirile fa\u0163\u0103 de continuarea planului de colonizare \u00een teritoriile palestiniene, Statele Unite r\u0103m\u00e2n, \u00een continuare, garan\u0163ia securit\u0103\u0163ii Israelului. Pu\u0163ini sunt cei ce ar fi dispu\u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol echilibrul fragil realizat \u00een Orientul Apropiat. De\u015fi programul de colonizare este respins p\u00e2n\u0103 \u015fi de americani, atunci c\u00e2nd trebuie blocate negocierile directe de pace \u00eentre israelieni \u015fi palestinieni intervine ceva \u201enou\u201c. O astfel de \u201enoutate veche\u201c o reprezint\u0103 condi\u0163ia pus\u0103 de Tel Aviv pentru ca Israelul s\u0103 fie recunoscut ca \u201estat evreu\u201c. Subtilitatea acestei cereri ascunde inten\u0163ia Tel Aviv-ului de a se asigura c\u0103 palestinienii din Israel vor r\u0103m\u00e2ne cet\u0103\u0163eni de rang secund. De cealalt\u0103 parte, palestinienii radicali, terori\u015ftii de ieri hr\u0103ni\u0163i din ura condi\u0163iei de refugia\u0163i, fac pu\u0163ine concesii \u00een privin\u0163a recunoa\u015fterii legitimit\u0103\u0163ii existen\u0163ei Israelului ca entitate politic\u0103 suveran\u0103. \u00cen jurul acestei dispute s-a \u00eenc\u00e2lcit, \u00eenc\u0103 din 1948, nodul gordian al p\u0103cii \u00een Orientul Apropiat.
\n\u0162ine de paradox faptul c\u0103 \u015fi unii, \u015fi al\u0163ii \u00ee\u015fi fondeaz\u0103 pozi\u0163ia intransigent\u0103 pe ideea nerecunoa\u015fterii dreptului celuilalt de a avea un stat. \u00cen primul r\u00e2nd este \u00eenc\u0103lcat\u0103 rezolu\u0163ia ONU din 1947 privind partajul Palestinei. \u00cen plus, exper\u0163ii afirm\u0103 c\u0103 nu poate fi invocat\u0103 nici o norm\u0103, nici o conven\u0163ie interna\u0163ional\u0103 care, \u00een numele dreptului la protec\u0163ie, s\u0103 interzic\u00e3 dreptul la existen\u0163\u0103 al celuilalt. Negarea reciproc\u0103 se bazeaz\u0103, \u00een cazul Israelului, pe trecutul \u201eterorist\u201c al unor fac\u0163ii palestiniene din exil, iar al palestinienilor pe condi\u0163ia lor de refugia\u0163i imputabil\u0103 Israelului. Suntem \u00een fa\u0163a unei nega\u0163ii inverse. Negarea \u00eens\u0103\u015fi a existen\u0163ei poporului palestinian de c\u0103tre israelieni a fost folosit\u0103 de palestinieni pentru justificarea luptei \u015fi rezisten\u0163ei lor; chiar \u015fi pentru recursul la terorism. Prin recursul la lupt\u0103 sau la represiune, \u201er\u0103spunsul\u201c Israelului a urmat o logic\u0103 apropiat\u0103. Exist\u0103 speciali\u015fti, printre care profesorul Etienne Balibar de la Universitatea Paris X, care au oferit explica\u0163ii pertinente pentru \u00een\u0163elegerea mecanismului continu\u0103rii, chiar al escalad\u0103rii ripostelor. \u201eDe la a doua Intifad\u0103, guvernul \u015fi armata Israelului a distrus sistematic infrastructura \u015fi mijloacele de existen\u0163\u0103 (ale palestinienilor, n.n.), exercit\u00e2nd o teroare mortal\u0103 care vizeaz\u0103 f\u0103r\u0103 distinc\u0163ie combatan\u0163ii \u015fi simplii locuitori, paraliz\u00e2nd administra\u0163ia, acapar\u00e2nd p\u0103m\u00e2nturile \u015fi atomiz\u00e2nd terori\u015ftii. Pierz\u00e2nd timpul cu g\u0103sirea unui \u201einterlocutor valabil\u201c, israelienii au favorizat sistematic divizarea ideologic\u0103 \u015fi lupta clanurilor \u00een societatea palestinienilor… Terorismul (palestinienilor, n.n.) poate fi explicat prin disperare \u015fi neputin\u0163\u0103, din motive ideologice sau prin simetria pe care o induce teroarea de stat… A\u015fa cum recursul la terorism nu anuleaz\u0103 dreptatea cauzei palestinienilor, tot a\u015fa injusti\u0163ia sa politic\u0103 nu pune \u00een cauz\u0103 legitimitatea existen\u0163ei Israelului\u201c. (\u201eUniversalitatea cauzei palestiniene\u201c, Le Monde diplomatique, mai, 2004).
\nDin 2004 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi pu\u0163ine evenimente au darul s\u0103 contrazic\u0103 aceast\u0103 ipotez\u0103. Cauza palestinienilor este sus\u0163inut\u0103 de majoritatea statelor, rezultatele vin greu. Conflictul israelo-palestinian \u00eentre\u0163ine, \u00een raport cu normele juridice interna\u0163ionale \u015fi cu realitatea politic\u0103 din teren, un dezechilibru greu de \u00een\u0163eles, care se accentueaz\u0103 continuu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-a deschis o nou\u0103 sesiune a Adun\u0103rii generale a ONU. Pe agend\u0103 se afl\u0103 subiecte vechi care, de decenii, nu-\u015fi g\u0103sesc solu\u0163ii, cum este cazul e\u015falon\u0103rii datoriilor statelor, subdezvoltarea, solu\u0163ionarea conflictelor regionale, \u00eentre care se afl\u0103 \u015fi cel care se eternizeaz\u0103, israeliano-palestinian; sau mai noi, impuse de evolu\u0163iile de pe scena interna\u0163ional\u0103: criza ucrainean\u0103 sau… Cite\u0219te mai mult »Noua sesiune a Adun\u0103rii Generale a ONU<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-24469","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1363,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24469","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24469"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24469\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24471,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24469\/revisions\/24471"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24469"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24469"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24469"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}