Nu \u015ftie c\u0103 atunci c\u00e2nd pleci din \u0163ara ta, mai ales \u00een condi\u0163ii de for\u0163\u0103 major\u0103, fiin\u0163a ta s-a rupt ca dup\u0103 o interven\u0163ie chirurgical\u0103. O parte din biografia ta a r\u0103mas pe loc \u015fi aceast\u0103 parte piedut\u0103 te doare toat\u0103 via\u0163a, a\u015fa cum te doare nervul unui picior amputat. Te-ai salvat, \u0163i i-ai salvat poate \u015fi pe cei mai apropia\u0163i. \u00cencepi o alt\u0103 via\u0163\u0103, rupt\u0103 de anii de dinainte, care, \u00eens\u0103, f\u0103ceau parte din aceea\u015fi biografie, acum reluat\u0103 de la un punct anume al ei. Restul r\u0103m\u00e2ne necunoscut celor prin preajma c\u0103rora te aduce soarta, printre care e\u015fti tu, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fii tu de fapt. Tr\u0103ie\u015fti printre ei. Munce\u015fti. \u00ce\u0163i faci cas\u0103, poate chiar familie nou\u0103. Dar… \u0163i-e dor de anii t\u0103i tineri, de cei ce te-au cunoscut atunci, de strada pe care ai locuit copil, de \u015fcoala la care ai \u00eenv\u0103\u0163at, de prietenii tinere\u0163ii, de mirosul pomilor \u00eenflori\u0163i prim\u0103vara, de pisica vecinilor.
\nUn non-migrant crede c\u0103 cei pleca\u0163i pe mare din Siria, din Irak, din Afganistan \u015fi sc\u0103pa\u0163i din naufragii sunt bucuro\u015fi c\u0103 au ajuns pe malul european \u015fi stau pe plajele Mediteranei \u00een corturi. Da, au sc\u0103pat de moarte, au sc\u0103pat de \u00eenec, au ajuns \u00een Europa a\u015fa cum \u015fi-au dorit, dar sufletul lor e \u00een Siria, \u00een Irak, \u00een Afganistan. Un non-migrant crede c\u0103 dac\u0103 ei pot s\u0103 dovedeasc\u0103 cu acte cine sunt \u015fi de unde au venit, leg\u0103tura lor cu acele locuri s-a pierdut pentru totdeauna. C\u0103 ei, deci, pot fi repartiza\u0163i prin toate \u0163\u0103rile europene, vor, nu vor \u015fi ca atare vor apar\u0163ine acelor \u0163\u0103ri europene. Vor deveni europeni, greci, italieni, unguri, cehi sau croa\u0163i. F\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, deci, ace\u015fti non-migran\u0163i care fac legile, c\u0103 ei vor aduce prin \u0163\u0103rile astea o parte din Siria, din Irak \u015fi din Afganistan, fiindc\u0103 ei \u00ee\u015fi t\u00e2r\u0103sc dup\u0103 ei durerea piciorului amputat.
\nS\u0103racii \u015fi boga\u0163ii. Cei primi\u0163i \u00een Germania sau cei azv\u00e2rli\u0163i te miri unde, prin \u0163\u0103ri care nu \u00ee\u015fi suport\u0103 propriile lor minorit\u0103\u0163i, n\u0103scute \u015fi tr\u0103ite pe acela\u015fi p\u0103m\u00e2nt, dar\u0103mite pe unii despre care nu \u015ftiu aproape nimic sau \u015ftiu ceea ce li se v\u00e2ntur\u0103 pe la nas de posturile de televiziune, canale perfec\u0163ionate \u00een manevr\u0103 \u015fi manipulare.
\nAm tr\u0103it ani printre emigran\u0163i \u00een Europa cea mult primitoare. Ru\u015fii erau ru\u015fi, indonezienii indonezieni, grecii, nimic altceva dec\u00e2t greci. Cele dou\u0103 modele de integrare, cel american \u015fi cel european, au dat am\u00e2ndou\u0103 gre\u015f. Melting pot-ul de peste ocean, at\u00e2t de ridicat \u00een sl\u0103vi, poate fi c\u00e2nt\u0103rit azi cu ochiul liber, c\u00e2nd aproape c\u0103 nu exist\u0103 zi de la Dumnezeu \u00een care s\u0103 nu asist\u0103m la revolta, dac\u0103 nu chiar la \u00eempu\u015fcarea cuiva dintr-o comunitate afro-american\u0103. Acest model a fost numit de sociologi integrare cu p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii. Modelul european s-a numit asimilare. Adic\u0103 nu mai e\u015fti ce-ai fost, e\u015fti ce vrem noi. Cei care \u00ee\u0163i oferim un acoperi\u015f, un document de identitate, un loc de munc\u0103. Cei care, dup\u0103 ce te-am primit, facem pe plan politic ce vrem prin lume, trimitem \u00een locurile de unde ai reu\u015fit s\u0103 scapi avioane, bombard\u0103m, cucerim \u0163\u0103rile depopulate prin venirea voastr\u0103 pe br\u00e2nci printre noi. V-am primit, deci lu\u0103m decizii asupra… p\u0103r\u0163ii aceleia din via\u0163a care v-a fost anulat\u0103. F\u0103r\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 pe voi v\u0103 doare nervul piciorului amputat. F\u0103r\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 voi tr\u0103i\u0163i toat\u0103 via\u0163a cu grija celor pe care i-a\u0163i l\u0103sat pe locurile voastre, oriunde a\u0163i fi prin lume.
\nR\u0103m\u00e2n ca paralizat\u0103 la hot\u0103r\u00e2rea pripit\u0103 a domnului Hollande (\u015fi b\u0103nuiesc c\u0103 nu reac\u0163ioneaz\u0103 de capul lui). Adic\u0103 cei veni\u0163i \u00een Europa fac \u00eenc\u0103 drumul pe jos, convoi de sclavi din r\u0103zboaie pierdute \u015fi noi, cei care \u00eei primim cu bra\u0163ele deschise, trimitem avioane de recunoa\u015ftere. Ca s\u0103 le bombard\u0103m casele, deja \u00een ruin\u0103, ca s\u0103 le bombard\u0103m b\u0103tr\u00e2nii \u015fi membrii de familie care n-au avut banii sau puterea s-o porneasc\u0103 la drum, s\u0103 le \u015ftergem de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului str\u0103zile, s\u0103 le distrugem pu\u0163inul care le-a mai r\u0103mas, amintirea drumului spre \u015fcoal\u0103, al cafenelei la care se \u00eent\u00e2lneau cu prietenii, s\u0103 le interzicem pentru totdeauna s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la mirosul pomilor din cartierul lor prim\u0103vara, s\u0103 \u015ftie c\u0103 niciodat\u0103 nu mai au de ce s\u0103 le fie dor, nici m\u0103car de… pisica vecinului. Cum \u00ee\u015fi \u00eenchipuie Europa c\u0103 va putea tr\u0103i de acum \u00eenainte al\u0103turi de durerea lor f\u0103r\u0103 s-o bage \u00een seam\u0103?
\nScriu aceste r\u00e2nduri din Grecia. \u015fi pot spune cu o oarecare u\u015furare c\u0103… halal de noi, suntem s\u0103raci. Puhoaiele din \u0163\u0103rile care se depopuleaz\u0103 (\u00een ce scop?) vor veni, dar ni se vor da bani, spune domnul Junker, s\u0103 le facem v\u00e2nt mai departe. Un num\u0103r considerabil, potrivit cotelor de solidaritate, se vor a\u015feza \u015fi printre noi. Ceea ce nu e nici o dram\u0103. Suntem obi\u015fnui\u0163i cu Orientul, tr\u0103im pe un teritoriu care sute de ani n-a fost delimitat de grani\u0163e, plus c\u0103 grecul, prin natura lui, este filotim. Doar c\u0103 momentul este total neprielnic. Mai avem c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 la alegeri. Partidul de extrem\u0103 dreapt\u0103 prime\u015fte pe tav\u0103 un plocon de o valoare nea\u015fteptat\u0103. Europa ne-a impus doar acum o lun\u0103 ni\u015fte m\u0103suri de austeritate c\u0103rora este imposibil s\u0103 le facem fa\u0163\u0103. Ne zbatem \u00een repro\u015furi aduse fostului partid de guvern\u0103m\u00e2nt, de\u015fi to\u0163i la acel moment \u015ftiam c\u0103 nu exist\u0103 o alt\u0103 cale, ne zbatem \u00een \u00eenvinuiri, apar pe scena noastr\u0103 politic\u0103 fel de fel de trep\u0103du\u015fi, \u015fapte la leu, care se propun s\u0103 salveze ei \u0163ara de la o datorie de… 320 de miliarde. Fiindc\u0103, s-a spus, noi am \u00eengreunat bugetul Uniunii Europene prin datoria noastr\u0103. Uite \u00eens\u0103 c\u0103, a\u015fa cum apare leb\u0103da neagr\u0103 \u00een povestea celebr\u0103 \u015fi \u00eentoarce pe dos toat\u0103 presupusa desf\u0103\u015furare a show-ului, vin acum refugia\u0163ii. \u015fi se dovede\u015fte c\u0103 Europa poate scoate din pung\u0103 banii de lipsa c\u0103rora pl\u00e2ngea cu suspine \u015fi devenise neiert\u0103toare.
\nUnde sunt banii? Asta este \u00eentrebarea pe care nu contenesc s\u0103 mi-o pun. De unde sunt banii cu care au reu\u015fit refugia\u0163ii, milionul din ultimele luni, s\u0103-\u015fi pl\u0103teasc\u0103 drumul. Pune\u0163i de fiecare cap doar o sut\u0103 de euro, de\u015fi to\u0163i vorbesc nu de sute, ci de mii, cu care i-au pl\u0103tit pe \u201etrafican\u0163i\u201c. Cine sunt deci trafican\u0163ii, c\u0103 n-am v\u0103zut dec\u00e2t vreo c\u00e2\u0163iva neispr\u0103vi\u0163i de turci, bulgari \u015fi rom\u00e2ni, \u015foferi de furgonete? A\u015ftia s\u0103 fi adus milionul pe continentul European? \u015fi dac\u0103 nu ei, atunci cine? \u015fi unde e AVEREA pe care au colectat-o ei de la aceste suflete de n\u0103p\u0103stui\u0163i?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu \u015ftie c\u0103 atunci c\u00e2nd pleci din \u0163ara ta, mai ales \u00een condi\u0163ii de for\u0163\u0103 major\u0103, fiin\u0163a ta s-a rupt ca dup\u0103 o interven\u0163ie chirurgical\u0103. O parte din biografia ta a r\u0103mas pe loc \u015fi aceast\u0103 parte piedut\u0103 te doare toat\u0103 via\u0163a, a\u015fa cum te doare nervul unui picior amputat. Te-ai salvat, \u0163i i-ai salvat… Cite\u0219te mai mult »Ce nu \u015ftie un non-migrant<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6210,15108],"class_list":["post-24454","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-emigranti","tag-non-migrant"],"views":1706,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24454"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24455,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24454\/revisions\/24455"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}