{"id":24445,"date":"2015-09-17T22:04:20","date_gmt":"2015-09-17T20:04:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24445"},"modified":"2015-09-17T22:04:20","modified_gmt":"2015-09-17T20:04:20","slug":"meceff-europa-centrala-si-marele-razboi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/meceff-europa-centrala-si-marele-razboi\/","title":{"rendered":"MECEFF, Europa Central\u0103 \u015fi Marele R\u0103zboi"},"content":{"rendered":"

Ca \u015fi \u00een anii trecu\u0163i, cea de-a cincea edi\u0163ie a festivalului MECEFF \u201e7+1\u201c a \u00eensumat \u015fapte filme \u00een competi\u0163ia de lungmetraj, reprezentante ale \u0163\u0103rilor din Europa Central\u0103: Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia. \u0162ara invitat\u0103 din acest an a fost Fran\u0163a, prezent\u0103 \u00een festival cu cinci filme, structurate \u00een jurul aceleia\u015fi teme a unei sec\u0163iuni paralele: Mari filme despre Marele R\u0103zboi \u2013 un lot impresionant, de aproximativ dou\u0103zeci \u015fi cinci de filme despre Primul R\u0103zboi Mondial, ce nu s-a sfiit s\u0103 scoat\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 c\u00e2teva capodopere incontestabile, mai mult sau mai pu\u0163in cunoscute.
\nRegizorul rom\u00e2n celebrat \u00een edi\u0163ia din acest an a fost Mircea Veroiu, \u00een cadrul unui medalion alc\u0103tuit din cinci filme: \"cinema\"<\/a> \u015fi S\u0103 mori r\u0103nit din dragoste de via\u0163\u0103. Desigur, manifest\u0103rile cultural-tematice nu au lipsit, fiind reprezentate de colocvii \u015fi expozi\u0163ii de fotografie \u015fi afi\u015fe privind Primul R\u0103zboi Mondial, cum nu a lipsit nici anul acesta selec\u0163ia pre\u015fedintelui festivalului, Radu Gabrea \u2013 filme clasice \u00een limba idi\u015f, recent restaurate, menite s\u0103 readuc\u0103 \u00een discu\u0163ie cinematografia, cultura \u015fi arta idi\u015f.
\nMarginaliza\u0163i, r\u0103zvr\u0103ti\u0163i \u015fi Q.E.D.<\/strong>
\nSlovacia a fost reprezentat\u0103 printr-un documentar (altminteri, singurul din competi\u0163ie), To\u0163i copiii mei \/ All My Children. Filmul eviden\u0163iaz\u0103 eforturile extraordinare ale unui preot \u00een demersul s\u0103u de a ajuta romi nevoia\u015fi, stabili\u0163i la margine de ora\u015f \u015fi de societate, lupta lor zilnic\u0103 pentru un trai care numai decent nu se poate numi, pove\u015fti personale, drame \u015fi resemn\u0103ri. Documentarul lui Ladislav Kabos are, e drept, un mesaj social puternic (condi\u0163iile \u00een care tr\u0103ie\u015fte aceast\u0103 comunitate, probleme de tot felul pe care imigran\u0163ii romi le \u00eent\u00e2mpin\u0103, implicit perpetua lor lupt\u0103 pentru supravie\u0163uire, nu pot dec\u00e2t s\u0103 impresioneze), \u00eens\u0103 filmul nu muste\u015fte de o abordare original\u0103 \u00een c\u00e2mpul documentarului de acest tip. \u00cen plus, regizorul este de multe ori distras de la obiective ce par bine stabilite. El mar\u015feaz\u0103 excesiv pe o poveste \u00een contrapunct cu ceea ce ar fi trebuit s\u0103 fie adev\u0103rata sa prioritate (conform titlului filmului, cel pu\u0163in). O reprezentare mai bun\u0103 a preotului \u015fi a motiva\u0163iilor ce stau \u00een spatele \u00eentregilor sale inten\u0163ii \u00een acest demers cel pu\u0163in admirabil nu ar fi stricat.
\nUn alt film din competi\u0163ie care a avut puncte \u00een comun cu To\u0163i copiii mei a fost cehescul O via\u0163\u0103 mai bun\u0103 \/ The Way Out. Problemele \u00eent\u00e2mpinate de romi \u00eentru integrare social\u0103 sunt mutate, de ast\u00e3 dat\u0103, \u00een Boemia de Nord. Povestea unei tinere mame, \u00een r\u0103zboiul ei cu diferite obstacole \u015fi cu o societate ostil\u0103, are o stilistic\u0103 interesant\u0103. \u00cencepe ca un documentar observa\u0163ional, continu\u0103 \u015fi sf\u00e2r\u015fe\u015fte ca o docu-fic\u0163iune nu tocmai optimist\u0103. Interesant de remarcat mai este \u015fi universalitatea pove\u015ftii. Dificult\u0103\u0163ile tinerei mame ar putea foarte bine s\u0103 fie ale unei femei afro-americane din ghetourile oric\u0103rui ora\u015f din SUA. \u00cen plus, \u00een ciuda linearit\u0103\u0163ii \u015fi a pedalelor dramaturgice ap\u0103sate \u00een momente oarecum previzibile, precum \u015fi a felului \u00een care scenariul pare s\u0103-\u015fi piard\u0103 suflul pe alocuri, filmul este admirabil de obiectiv.
\nDespre Q.E.D. (Quod erat demonstrandum), filmul rom\u00e2nesc din competi\u0163ie, s-a scris mult \u015fi laudativ. \u015ei pe bun\u0103 dreptate. \u00cen ceea ce m\u0103 prive\u015fte, Q.E.D. nu numai c\u0103 rezist\u0103 revizion\u0103rilor, dar cre\u015fte repede \u015fi frumos, prin aplicarea unui cinema inteligent ce se \u00eenchide printr-o delicioas\u0103 poant\u0103 conjunctural\u0103, al c\u0103rei subiect \u00eel face personajul Alexandru Spridon, excelent interpretat de Florin Piersic Jr. Nici c\u0103 mai conteaz\u0103 scenografia u\u015for ostentativ\u0103 \u015fi distribuirea lui Virgil Og\u0103\u015fanu \u00eentr-unul dintre rolurile importante!
\nWestern ca la carte, ambi\u0163ii <\/strong>profesionale, profesori <\/strong>de german\u0103 \u015fi Cel mai bun film<\/strong>
\nPropunerea Austriei \u00een competi\u0163ia MECEFF \u201e7+1\u201c, Valea \u00eentunericului \/ The Dark Valley (c\u00e2\u015ftig\u0103tor al Premiului Publicului), nu reinventeaz\u0103 nici pe departe westernul recent (pentru asta exist\u0103, de pild\u0103, Slow West), \u00eens\u0103 este o apreciabil\u0103 prezen\u0163\u0103 \u00een spa\u0163iul produc\u0163iilor europene de acest gen. \u00cen c\u00e2teva cuvinte, str\u0103inul t\u0103cut cu un grad de toleran\u0163\u0103 ridicat (un glacial Sam Riley, a c\u0103rui expresivitate aminte\u015fte de Alain Delon \u00een Le Samoura\u00ef de Jean-Pierre Melville), d\u0103 spectatorului ceea ce a\u015fteapt\u0103 \u00eendelung: o baie de s\u00e2nge (aici \u00een slow motion) \u015fi trimiteri sporadice c\u0103tre Unforgiven \u015fi The Outlaw Josey Wales. Un revenge western, executat, \u00een plus, ca la carte \u015fi \u00een compartimentele tehnice: regie \u015fi sunet.
\n\u00cenceputurile carierei reputatului chirurg Zbigniew Religa cap\u0103t\u0103 nuan\u0163ele unei biografii de tip hollywoodian \u00een Dumnezeii \/ Gods, propunerea Poloniei pentru competi\u0163ie. Filme despre conflictele dintre genera\u0163iile de doctori s-au mai f\u0103cut, la fel \u015fi despre temerile lor, frustr\u0103ri, e\u015fecuri \u2013 \u00een fine, despre \u00eenceputurile unui doctor sau om de \u015ftiin\u0163\u0103 genial, care are de \u00eenfruntat tot soiul de probleme p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care cunoa\u015fte recunoa\u015fterea \u015fi aprecierea. Dar filmul are o anumit\u0103 energie regizoral\u0103 pe alocuri (c\u00e2\u015ftig\u0103tor al Premiului pentru regie), o interpretare deosebit\u0103 a actorului Tomasz Kot (Premiu pentru interpretare) \u015fi constituie un bun loc de \u00eent\u00e2lnire a filmului lui Alexandru Tatos Mere ro\u015fii cu serialul TV The Knick.
\nFilmul sloven din sec\u0163iunea competitiv\u0103, Du\u015fmanul de clas\u0103 \/ Class Enemy, despre diferen\u0163ele uria\u015fe dintre elevii unui liceu \u015fi profesorul lor de german\u0103, care degenereaz\u0103 dup\u0103 sinuciderea unei colege, este lipsit de orice subtilitate dramaturgic\u0103, odat\u0103 ce regizorul \u00eencepe s\u0103 sublinieze gros contrastele dintre elevi \u015fi profesor. Este aproape sup\u0103r\u0103toare inten\u0163ia filmului de a g\u0103si o cale \u00een care adev\u0103rul s\u0103 aib\u0103 mai mult dec\u00e2t o fa\u0163\u0103, \u00eentr-o demonstra\u0163ie lipsit\u0103 de energie \u015fi, par\u0163ial, de scop.
\nPremiul pentru Cel mai bun film \u015fi Cea mai bun\u0103 imagine au mers la filmul unguresc Ora\u015ful c\u00e2inilor \/ White God, o adev\u0103rat\u0103 capodoper\u0103, unde filmul-metafor\u0103 intersecteaz\u0103 cinema-ul extrem \u015fi avertismentul social.
\nTrei filme remarcabile <\/strong>
\ndespre Marele R\u0103zboi<\/strong>
\nExtraordinarul \u00cen zori \/ Morgenrot, produc\u0163ie german\u0103 din 1933, \u00een care un comandant de submarin \u015fi oamenii s\u0103i pleac\u0103 din or\u0103\u015felul natal \u00eentr-o misiune de patrulare, unde \u00eent\u00e2lnesc un adversar pe m\u0103sur\u0103: un cruci\u015f\u0103tor blindat britanic. Filmat cu o energie uluitoare, \u00een spa\u0163ii str\u00e2mte \u015fi largi, doz\u00e2nd inteligent momentele \u00een care tensiunea atinge cote \u00eenalte, \u00cen zori mai are \u015fi scene de lupt\u0103 pe ap\u0103 at\u00e2t de spectaculoase \u015fi de elaborate, \u00eenc\u00e2t poate concura cu u\u015furin\u0163\u0103 cu orice film de r\u0103zboi realizat ast\u0103zi.
\nUn alt film remarcabil, britanicul Pentru \u0163ar\u0103 \u015fi rege \/ King & Country (1964), adaptare a unei piese de teatru, spune povestea unui soldat acuzat c\u0103 ar fi dezertat \u00een plin\u0103 lupt\u0103. Ofi\u0163erul \u00eens\u0103rcinat s\u0103-l apere \u00een fa\u0163a Cur\u0163ii Mar\u0163iale descoper\u0103 c\u0103 adev\u0103rul poate fi \u00eenc\u00e2lcit. La fel \u015fi spectatorul, \u00een acest studiu intim, at\u00e2t de personaj, c\u00e2t \u015fi regizoral, \u00een care felia de realitate a r\u0103zboiului prefigurat\u0103 de film devine, treptat \u015fi inteligent, tragic\u0103, nu doar dramatic\u0103.
\nMarele film despre Marele R\u0103zboi al lui Jean Renoir, Iluzia cea mare \/ La Grande illusion, demonstreaz\u0103 c\u0103 rezist\u0103 timpului, \u00een ciuda unor interpret\u0103ri actorice\u015fti excesiv de teatrale \u015fi a unui umor mai mult sau mai pu\u0163in voluntar. Filmul despre care Hemingway spunea c\u0103 l-ar lua cu el pe o insul\u0103 pustie este acea capodoper\u0103 pe care ajungi s-o iube\u015fti doar dup\u0103 repetate revizion\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ca \u015fi \u00een anii trecu\u0163i, cea de-a cincea edi\u0163ie a festivalului MECEFF \u201e7+1\u201c a \u00eensumat \u015fapte filme \u00een competi\u0163ia de lungmetraj, reprezentante ale \u0163\u0103rilor din Europa Central\u0103: Austria, Cehia, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria \u015fi Rom\u00e2nia. \u0162ara invitat\u0103 din acest an a fost Fran\u0163a, prezent\u0103 \u00een festival cu cinci filme, structurate \u00een jurul aceleia\u015fi teme a… Cite\u0219te mai mult »MECEFF, Europa Central\u0103 \u015fi Marele R\u0103zboi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[15102,15101,5511,15100,15103],"class_list":["post-24445","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-dincolo-de-pod","tag-hyperion","tag-mircea-veroiu","tag-sapte-zile","tag-semnul-sarpelui"],"views":1624,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24445"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24447,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24445\/revisions\/24447"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}