{"id":24431,"date":"2015-09-17T21:51:34","date_gmt":"2015-09-17T19:51:34","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24431"},"modified":"2015-09-17T21:51:34","modified_gmt":"2015-09-17T19:51:34","slug":"omiletica-ardeleana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/omiletica-ardeleana\/","title":{"rendered":"Omiletic\u0103 ardelean\u0103"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Ion Buza\u015fi,<em> Din istoria omileticii bl\u0103jene,<\/em> Editura Galaxia Gutenberg, T\u00e2rgu-L\u0103pu\u015f, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Colegul \u015fi prietenul nostru de la Blaj, Ion Buza\u015fi, caut\u0103 \u015fi g\u0103se\u015fte mereu idei noi, le cerceteaz\u0103 \u00een arhive \u015fi biblioteci, le d\u0103 apoi la lumina tiparului \u00eentr-un ritm admirabil. A\u015fa s-a ivit \u015fi aceast\u0103 nou\u0103 antologie, de omilii datorate marilor oratori bl\u0103jeni: Samuil Micu (1745-1806), Petru Maior (1760-1821), Timotei Cipariu (1805-1887), Augustin Bunea (1857-1909), Ion Ag\u00e2rbiceanu (1882-1963), Ioan Miclea (1902-1982), P.S. Ioan Suciu (1907-1953) \u015fi Cardinalul Al. Todea (1912-2002).<br \/>\nAutorul se m\u0103rturise\u015fte: \u201eVolumul este o schi\u0163\u0103, evident lacunar\u0103, de istoria omileticii bl\u0103jene, ce vine s\u0103 argumenteze dimensiunea cre\u015ftin\u0103, adeseori eludat\u0103, a \u015ecolii Ardelene, \u015fi, ca o prelungire a acesteia, a spiritului bl\u0103jean.<br \/>\nReprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene sunt \u00een primul r\u00e2nd \u00abdasc\u0103li ai Blajului\u00bb, pe o durat\u0103 de un sfert de mileniu, de la Samuil Micu la Ioan Miclea.<br \/>\nC\u00e2nd se vorbe\u015fte despre \u015ecoala Ardelean\u0103 se exagereaz\u0103 caracterul ei iluminist, de necontestat, prin omiterea dimensiunii cre\u015ftine a acestei mi\u015fc\u0103ri culturale, care o diferen\u0163iaz\u0103 de iluminismul european, \u00eendeosebi de cel francez, care are un pronun\u0163at caracter na\u0163ionalist, antireligios, anticlerical. Or, reprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene sunt to\u0163i preo\u0163i sau c\u0103lug\u0103ri, iar opera lor cuprinde \u015fi importante scrieri religioase. S\u0103 amintim numai c\u0103 la Blaj, \u00een timp de dou\u0103 secole s-au tradus cinci versiuni ale Bibliei: la 1760-1761 Biblia lui Petru Pavel Aron, la 1795, Biblia lui Samuil Micu (sau Biblia de la Blaj), Biblia lui Timotei Cipariu, Biblia canonicului Victor Smigelschi, Biblia episcopului Ioan B\u0103lan, al Lugojului, ultimele trei r\u0103mase \u00een manuscris. De asemenea, se tip\u0103resc c\u0103r\u0163i liturgice, tratate de teologie, studii \u015fi articole de istoria cre\u015ftinismului. Dimensiunea cre\u015ftin\u0103 a operei lor completeaz\u0103, \u00een mod armonios, activitatea de iluminare a poporului, c\u0103ci opera lor omiletica (predicile) urm\u0103re\u015fte acest scop\u201c.<br \/>\n\u00cen loc de prefa\u0163\u0103, cartea se deschide cu \u201eTrei reguli pentru a predica precum Papa Francisc\u201c, semnate Mary Ann Walsh. Aceste reguli sunt: S\u0103 fii scurt, S\u0103 fii actual, D\u0103 via\u0163\u0103 Scripturilor!<br \/>\nDup\u0103 lectura textelor antologate de Ion Buza\u015fi, mi-am dat seama c\u0103 aceste recomand\u0103ri erau observate avant la lettre de to\u0163i oratorii Bisericii Rom\u00e2ne Unite cu Roma.<br \/>\nDin textele lui Samuil Micu Clain, nepotul episcopului Inochentie, \u00eentemeietorul Blajului, texte care dovedesc fluen\u0163a \u015fi acurate\u0163ea limbii populare folosit\u0103 de oratori (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 el tradusese \u015fi celebra Biblie de la Blaj la 1795), citim, \u00eentr-o \u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 la oameni mor\u0163i, fraze de genul acesta: \u201eDe c\u00e2nd iaste lumea, nu au fost mai mare \u00eemp\u0103r\u0103\u0163ie \u015fi mai tare \u015fi mai bogat\u0103 dec\u00e2t a romanilor, mai marilor no\u015ftri, \u015fi unde iaste acum? Au perit? Unde s\u00e2nt \u00eemp\u0103ra\u0163ii cei putearnici \u015fi viteajii cei vesti\u0163i a \u00eemp\u0103r\u0103\u0163iei ace\u015ftia? To\u0163i s-au stins \u015fi v\u0103rtutea lor au trecut. Nimica alt\u0103 dintru ale lor n-au r\u0103mas, f\u0103r\u0103 numai de\u015fert\u0103ciune, f\u0103r\u0103 numai ceva pomenire, carea doar\u0103 \u015fi aceasta va peri, precum a nenum\u0103ra\u0163i a altora pomenire au perit\u201c.<br \/>\nDe la Petru Maior utiliz\u00e2nd o limb\u0103 mai evoluat\u0103, mai apropiat\u0103 de cea actual\u0103, vizibil\u0103 \u00een Propovedanie la \u00eengrop\u0103ciunea unui cre\u015ftin, am ales urm\u0103torul text: \u201eCi de\u015ftepta\u0163i-v\u0103, cre\u015ftinilor, de\u015ftepta\u0163i-v\u0103! C\u0103 tinerii trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la moarte pentru ca s\u0103 nu fie f\u0103r\u0103 de veste lovi\u0163i de ea; trebuie s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi b\u0103tr\u00e2nii, ca s\u0103 o a\u015ftepte preg\u0103ti\u0163i; drep\u0163ii, pentru ca s\u0103 se \u0163in\u0103 \u00een darul lui Dumnezeu; p\u0103c\u00eeto\u015fii, pentru ca s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 a se spovedi \u015fi astfel vedem c\u0103 nu este nimeni pentru care moartea s\u0103 nu fie un necurmat \u00eendemn \u015fi prea puternic imbold spre lucrarea faptelor bune \u015fi vrednice de m\u00e2ntuire\u201c.<br \/>\nDin Timotei Cipariu sunt selectate mai multe texte, precum La un mo\u015fneag din Predici funebre, Exerci\u0163ii spirituale \u015fi Conferin\u0163e religioase. La un mo\u015fneag \u00eencepe a\u015fa: \u201eLa v\u00e2rsta de aproape 85 de ani acest bun credincios al parohiei noastre pleac\u0103 \u00een morm\u00e2nt.<br \/>\nC\u00e2t amestec de bucurii \u015fi de dureri ascunde \u00een sine aceast\u0103 inim\u0103, ce azi a \u00eencetat s\u0103 bat\u0103!<br \/>\n\u00cens\u0103\u015fi copil\u0103ria lui purta umbra durerii. Pierduse prea devreme pe \u00abtata\u00bb \u015fi buna sa mam\u0103 \u00eei era tot ce avea, ca sprijin, ca iubire, pe acest p\u0103m\u00e2nt al lacrimilor\u201c.<br \/>\nApoi, acest fragment din Cuv\u00e2ntarea rostit\u0103 la \u00eenceputul anului \u015fcolar 1859\/ 1860: \u201eAdev\u0103rat \u2013 iubi\u0163ii mei tineri \u2013 frumoas\u0103 este chemarea voastr\u0103, sf\u00e2nt \u015fi \u00eenalt scopul la care alerga\u0163i. C\u0103ci ce poate fi mai frumos dec\u00e2t adev\u0103rul, virtutea \u015fi temerea de Dumnez\u0103u, pe care voi sunte\u0163i chema\u0163i a le cunoa\u015fte din aceast\u0103 f\u00e2nt\u00e2n\u0103 curat\u0103 a \u015ftiin\u0163elor \u015fi a religiunii. C\u0103ci numai \u015ftiin\u0163ele \u015fi religiunea v\u0103 pot ar\u0103ta adev\u0103rul \u015fi dreptatea, ce nici odinioar\u0103 nu se pot desp\u0103r\u0163i de c\u0103tre olalt\u0103. Iar f\u0103r\u0103 de cuno\u015ftin\u0163a adev\u0103rului, f\u0103r\u0103 dreptate, f\u0103r\u0103 temere de Dumnez\u0103u, omul nu este om, ci numai brut\u0103, ca animalele cele necuv\u00e2nt\u0103toare. F\u0103r\u0103 de lumina adev\u0103rului, lumea nu este dec\u00e2t un staul de fiare s\u0103lbatice, iar f\u0103r\u0103 de frica lui Dumnez\u0103u, lumea ce ar putea fi alta dec\u00e2t un iad, \u015fi omul alta dec\u00e2t un diavol \u00eentunecat?\u201c.<br \/>\nDin Augustin Bunea, considerat cel mai mare orator al Blajului, (fusese primit \u00een Academia Rom\u00e2n\u0103 la propunerea lui Nicolae Iorga) este reprodus Discursul rostit la \u00eenmorm\u00e2ntarea lui George Bari\u0163iu (6 mai 1893, la Sibiu). Apoi, Panegiricul Amintirea lui Cipariu: \u201eCu sfial\u0103 p\u0103\u015fesc iubi\u0163ilor cre\u015ftini pe acest amvon spre a cuv\u00e2nta laudele unuia dintre cei mai ale\u015fi b\u0103rba\u0163i ce providen\u0163a dumnezeiasc\u0103 ni i-a dat \u00een cursul celor o mie opt sute de ani, de c\u00e2nd poporul rom\u00e2nesc tr\u0103ie\u015fte mai numai zile amare \u00een v\u0103ile \u00eenc\u00e2nt\u0103toare ale Carpa\u0163ilor \u015fi pe \u015fesurile m\u0103noase ale Dun\u0103rii. \u015fi cum nu m-a\u015f sfii, c\u00e2nd timpul de lips\u0103 la o preg\u0103tire \u00eendestul\u0103toare mi-a fost r\u0103pit de alte grele lucr\u0103ri ale chem\u0103rii mele \u015fi c\u00e2nd m\u0103 socotesc c\u0103 nici chiar un \u00eendelungat r\u0103gaz, nici ad\u00e2nca cuno\u015ftin\u0163\u0103 a oamenilor \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor din cea de pe urm\u0103 sut\u0103 de ani ce ne desparte de leag\u0103nul lui Timotei Cipariu, nici g\u00e2ndirea cea mai \u00eenalt\u0103, nici inima cea mai cald\u0103, nici gura cea mai frumos gr\u0103itoare nu sunt \u00een stare a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa pe acest mare b\u0103rbat \u00een adev\u0103rata lui m\u0103rire \u015fi str\u0103lucire. Dac\u0103 \u00eens\u0103 m\u0103 \u00eencumet totu\u015fi a spune \u00een fa\u0163a voastr\u0103 c\u00e2teva cuvinte, o fac \u00eendemnat de convingerea c\u0103 este de ajuns s\u0103 rostesc acest nume scump: Timotei Cipariu, pentru ca cel ce l-a purtat s\u0103 se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feze de sine \u00een min\u0163ile noastre a\u015fa de mare \u015fi de str\u0103lucit, \u00eenc\u00e2t limba mea s\u0103 nu poat\u0103 ad\u0103uga nimic la gloria lui nepieritoare\u201c.<br \/>\n\u00centregul text, de 15 pagini, se constituie ca un exemplu peremptoriu al str\u0103lucirii acestui c\u0103rtura \u015fi orator, stins \u00een puterea v\u00e2rstei, la 52 de ani.<br \/>\nDin Ion Ag\u00e2rbiceanu sunt reproduse c\u00e2teva texte, din cele multe: Pilda talan\u0163ilor, Cine este St\u0103p\u00e2nul care \u00eemparte talan\u0163ii?, Felurimea darurilor, Fiecare s\u0103 lucreze cu talan\u0163ii s\u0103i, Pierderea talantului, Talantul ascuns \u00een p\u0103m\u00e2nt, \u00cengrop\u0103m noi rom\u00e2nii talantul?, Pedeapsa slugii ce \u015fi-a ascuns talantul \u015fi R\u0103splata celor harnici. Un buchet extraordinar de texte, din care, din lips\u0103 de spa\u0163iu, nu pot reproduce nimic.<br \/>\nDin Ioan Miclea, filosoful apreciat \u015fi de Lucian Blaga, fostul meu profesor la liceul din Blaj (el mi-a binecuv\u00e2ntat logodna cu regretata mea so\u0163ie) sunt reproduse paginile intitulate Duminica lepro\u015filor, cu acest \u00eenceput: \u201eDac\u0103 ar putea fi fotografiat sufletul lumii noastre, cred c\u0103 privindu-l, ne-am \u00eensp\u0103im\u00e2nta de el, dup\u0103 cum ne cutremur\u0103m ori de c\u00e2te ori ziarele, \u2013 aceste oglinzi \u00een cari se reflect\u0103 col\u0163urile \u00eentunecoase ale societ\u0103\u0163ii \u2013 ne desv\u0103luie sbuciumul \u015fi dec\u0103derea la care suntem martori\u201c.<br \/>\n\u00cen carte sunt dedicate paginile cuvenite Episcopului-martir Ioan Suciu, teolog \u015fi orator f\u0103r\u0103 pereche, ucis la Sighet \u015fi \u00eengropat, f\u0103r\u0103 cruce, \u00een cimitirul s\u0103racilor. Textul s\u0103u este \u00eenchinat Sf\u00e2ntului Vasile cel Mare, cu titlul Energia de care avem nevoie. Amintirii sale i-am \u00eenchinat versurile \u2013 reproduse \u00een antologie \u2013 din care citez: \u201eCu stropi de har \u015fi de lumin\u0103, \/ Chiar tu, murind, ne-ai \u00eenv\u0103\u0163at \/ S\u0103 ne-n\u0103l\u0163\u0103m din praf \u015fi tin\u0103, \/ Din iadul negrului p\u0103cat. \/ Prin tine \u015ftim c\u0103 \u00eenviere \/ Ne-aduce crucea lui Isus, \/ C\u0103 ap\u0103 vom primi, nu fiere, \/ \u00cen ceasul ultim, de apus. \/ De-o fi departe ori aproape, \/ Cu noi de-a pururi s\u0103 r\u0103m\u00e2i \/ Lumin\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 sub pleoape \/ \u015ei, r\u0103s\u0103ritul cel dint\u00e2i&#8230;\u201c.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, de la Cardinalul-patriot Alexandru Todea este reprodus Panegiricul rostit la \u00eenmorm\u00e2ntarea profesorului \u015etefan Manciulea, \u00een 14 iulie 1985, un expozeu amplu, \u00een care istoria Blajului este reflectat\u0103 \u015fi \u00een via\u0163a \u015fi opera celui disp\u0103rut. Adres\u00e2ndu-se acestuia, fostul s\u0103u profesor, \u00eenaltul prelat conchidea: \u201eCu mul\u0163umirile noastre v\u0103 dorim c\u0103l\u0103torie bun\u0103 spre via\u0163a ve\u015fnic\u0103, \u00eencununarea aceea pe care o d\u0103 Isus dup\u0103 vorbele Sf\u00e2ntului Pavel: \u00abCredin\u0163a am p\u0103zit,<br \/>\ncursul am \u00eemplinit, de acum mi s-a g\u0103tit mie coroana gloriei \u015fi nu numai mie ci tuturor celor ce-l iubesc \u015fi cred \u00eentr-\u00e2nsul\u00bb. L-a\u0163i crezut, a\u0163i iubit, a\u0163i n\u0103d\u0103jduit, v-a\u0163i acomodat via\u0163a dup\u0103 Evenghelia lui, acuma vine banchetul ceresc. Amin\u201c.<br \/>\nA\u015fadar, mul\u0163umiri, drag\u0103 Ion Buza\u015fi, pentru noua \u015fi aleasa carte pe care ne-ai d\u0103ruit-o!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Ion Buza\u015fi, Din istoria omileticii bl\u0103jene, Editura Galaxia Gutenberg, T\u00e2rgu-L\u0103pu\u015f, 2015 &nbsp; Colegul \u015fi prietenul nostru de la Blaj, Ion Buza\u015fi, caut\u0103 \u015fi g\u0103se\u015fte mereu idei noi, le cerceteaz\u0103 \u00een arhive \u015fi biblioteci, le d\u0103 apoi la lumina tiparului \u00eentr-un ritm admirabil. A\u015fa s-a ivit \u015fi aceast\u0103 nou\u0103 antologie, de omilii datorate marilor oratori bl\u0103jeni:&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/omiletica-ardeleana\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Omiletic\u0103 ardelean\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[11154],"class_list":["post-24431","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ion-buzasi"],"views":1359,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24431","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24431"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24431\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24432,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24431\/revisions\/24432"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24431"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24431"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24431"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}