{"id":24429,"date":"2015-09-17T21:50:07","date_gmt":"2015-09-17T19:50:07","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24429"},"modified":"2015-09-17T21:50:07","modified_gmt":"2015-09-17T19:50:07","slug":"ruga-pentru-parinti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ruga-pentru-parinti\/","title":{"rendered":"Ruga pentru p\u0103rin\u0163i"},"content":{"rendered":"

Dan Stanca, Ghetsimani \u201951<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 223 + 73 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Sub acest titlu sunt reunite un roman ce trateaz\u0103 epuizarea emo\u0163ional\u0103 \u015fi un interviu <\/strong><\/em>
\nacordat jurnalistului Constantin Pi\u015ftea. Voi omite dialogul \u00een comentariile mele. Mi se pare c\u0103 decizia de a escorta povestea propriu-zis\u0103 dezvolt\u0103 conota\u0163ii defensive. Dan Stanca nu are nevoie nici s\u0103 se <\/strong><\/em>justifice, nici s\u0103 se promoveze. Scrisul lui cumuleaz\u0103 calit\u0103\u0163ile prolificit\u0103\u0163ii \u015fi tr\u0103deaz\u0103 riscurile rul\u0103rii acelora\u015fi teme.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Dac\u0103 exist\u0103 reticen\u0163e, ele se manifest\u0103 \u00een rela\u0163ie cu \u201eopera\u201c scriitorului, nu neap\u0103rat \u00een privin\u0163a volumelor luate individual. Apoi, m\u0103 \u00eendoiesc de folosirea potrivit\u0103 \u015fi de buna receptare critic\u0103 a termenilor de \u201ecredin\u0163\u0103\u201c\/ \u201ereligie\u201c c\u00e2nd ne referim la Dan Stanca. Am senza\u0163ia c\u0103 autorul isp\u0103\u015fe\u015fte din pricina unei confuzii. Trece drept o fire bisericoas\u0103, drept un cre\u015ftin practicant. O minim\u0103 baz\u0103 teologic\u0103 infirm\u0103 imediat astfel de prejudec\u0103\u0163i care instituie tabuuri. Subsemnatul nu a g\u0103sit \u00een nicio carte semnat\u0103 de Dan Stanca inten\u0163ia\/ ideea m\u0103rturisirii lui Hristos.
\nLiteratura lui este de factur\u0103 mistic\u0103. De aici rezult\u0103 dificultatea \u00een a discerne \u00eentre chinurile personajelor \u015fi povara auctorial\u0103. Misticii \u2013 Arghezi, de pild\u0103 \u2013 ard etapele. Car\u0103 mai mult dec\u00e2t pot duce. Dorin\u0163a lor este s\u0103 leviteze \u00eenainte de a dob\u00e2ndi stabilitate afectiv\u0103 \u015fi cognitiv\u0103. Meritul acestei atitudini, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u015fi \u00een recentul roman Ghetsimani \u201951, const\u0103 \u00een faptul c\u0103 protagoni\u015ftii nu cunosc calea de mijloc, definit\u0103 ca ispit\u0103 demonic\u0103. Spiritul lor se afl\u0103 ori \u00een combustie, ori \u00een criogenie. Ne amintim, \u00een acest sens, de romanul Cei calzi \u015fi cei reci, al c\u0103rui titlu, inspirat de Apocalipsa Sf\u00e2ntului Ioan Teologul, trimite la cre\u015ftinii din Laodiceea, demasca\u0163i pentru temperatura lor c\u0103l\u00e2ie, precum cea a apei \u00een care \u0163\u00e2ncii sunt sc\u0103lda\u0163i. Este excesiv s\u0103 b\u0103nuim c\u0103 o referin\u0163\u0103 biblic\u0103 implic\u0103 \u015fi convingeri personale. Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 a fost \u00eentrebuin\u0163at\u0103, de cel pu\u0163in 1500 de ani, \u00een scopuri livre\u015fti.
\n\u00cen America e noapte<\/strong>
\n\u00cen Ghetsimani \u201951, Dan Stanca utilizeaz\u0103 discursul infraliterar grefat pe canavaua macroistoric\u0103. Romanul cuprinde, \u00een filigran, o disput\u0103 \u00eentre fic\u0163iune \u015fi realitate. Numai c\u0103 nu asist\u0103m la confruntarea \u00eentre dou\u0103 extreme. Prozatorul introduce un parametru nesupus logicii binare: adev\u0103rat vs fals\/ 1 vs 0. Minunea este ca starea vremii. Dac\u0103 locuitorii de la ecuator nu vor vedea niciodat\u0103 z\u0103pada, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 form\u0103 de precipita\u0163ie nu exist\u0103. Simplific\u00e2nd \u015fi mai tare, situa\u0163ia seam\u0103n\u0103 cu succesiunea \u00eentre zi \u015fi noapte, care determin\u0103 \u00eemp\u0103r\u0163irea planetei \u00een fuse orare. Totu\u015fi, prozatorul nu se mul\u0163ume\u015fte s\u0103 invoce \u00eembr\u0103\u0163i\u015farea miracolului de c\u0103tre privitor \u015fi de c\u0103tre discipolii lui. R\u0103m\u00e2n\u00e2nd la acest nivel, Ghetsimani \u201951 ar fi ilustrat o tez\u0103 eliadesc\u0103: prezen\u0163a sacrului \u00een modernitate. Or, \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea demonstrativ\u0103 a epifaniilor sl\u0103be\u015fte at\u00e2t credin\u0163a, c\u00e2t \u015fi literatura.
\nDan Stanca are, \u00een Ghetsimani \u201951, intui\u0163ia c\u0103 nu v\u0103zul este sim\u0163ul care define\u015fte \u015fi testeaz\u0103 supranaturalul, ci auzul. \u00cen aceast\u0103 distinc\u0163ie st\u0103 puterea c\u0103r\u0163ii. \u00centrebarea nerostit\u0103 ar fi de la cine vin minunile? Cu alte cuvinte: de cine sunt \u00eendemnate personajele s\u0103 accepte presupusele fenomene paranormale? Este lucrare divin\u0103 sau lucr\u0103tur\u0103 satanic\u0103? Un r\u0103spuns \u00een doi peri l-ar oferi Arghezi: \u201e\u00cemi caut leacul\/ \u015fi la Dumnezeu \u015fi la Dracul,\/ Degeaba.\/ V\u0103zduhul m\u0103 ustur\u0103 ca leu\u015fteanul \u015fi ceapa\u201c (Streche). Vocile interioare se amestec\u0103 p\u00e2n\u0103 la uniformizare, pentru ca, imediat ce s-a instalat certitudinea, termometrul s\u0103 indice valori instabile. Dorin\u0163a de a c\u0103uta martori \u015fi de a-i asculta cu speran\u0163a unei confirm\u0103ri paraziteaz\u0103 con\u015ftiin\u0163ele. Efectul tinde c\u0103tre schizofrenie. Totul porne\u015fte de sistemul paternalist de educa\u0163ie. Pe de o parte, st\u0103 The American Dream. Narcisismul \u015fi cinismul, transformate \u00een obiective supreme, las\u0103 un gol, pe care doar faptele senza\u0163ionale \u00eel pot umple. Eroismul devine supleantul pragmatismului. Pe de alt\u0103 parte, se afl\u0103 mentalitatea tradi\u0163ional\u0103, \u00eengrijit\u0103 de cre\u015ftinismul Europei Central-R\u0103s\u0103ritene (Polonia, Ungaria, Rom\u00e2nia). Acolo, \u00eenainte de \u00eenfruntarea cu pericolul iminent, lumea \u00ee\u015fi aminte\u015fte brusc de cele sfinte, ca \u015fi cum ar fi aproape s\u0103 scape prin porti\u0163a salvatoare. \u00cens\u0103 Hristos st\u0103 la u\u015fa fiec\u0103ruia \u015fi bate, ca s\u0103 fie primit cu bra\u0163ele deschise. Cartea lui Dan Stanca pune sub lup\u0103 o serie de suprainterpret\u0103ri ale cre\u015ftinismului, unele av\u00e2nd tangen\u0163e cu mistica fascist\u0103 \u015fi comunist\u0103.
\nJefrrey Jow \u2013 cet\u0103\u0163ean (nicidecum persoan\u0103\/ individ) american \u2013 este scriitor, jurnalist \u015fi fotograf. Tr\u0103ie\u015fte \u00een Canada, \u00eentre\u0163inut de fratele mai mic (Steven), separ\u00e2ndu-se formal de so\u0163ie. Merge la job de amorul artei. Spre deosebire de compatrio\u0163i are sentimentul gratuit\u0103\u0163ii. Practic, este un pierde-var\u0103. \u00cencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi salveze mariajul cu Sandra, revine la New York \u00eenainte de nine eleven \u015fi \u00eencepe s\u0103 coas\u0103 planuri. Pe 11 septembrie 2001, \u00een ziua tragediei, b\u0103rbatul \u00ee\u015fi propune, for the sake of old times, s\u0103-\u015fi bea cafelu\u0163a la etajul 106 al unuia dintre Turnurile Gemene. Ceva \u00eel \u00eendeamn\u0103 s\u0103 evite tabietul. WTC este lovit de avioane, iar el, ca un profesionist des\u0103v\u00e2r\u015fit, scoate aparatul foto (de\u015fi naratorul nu men\u0163ioneaz\u0103 acest detaliu) \u015fi surprinde isteria, adic\u0103 istoria. Acum se treze\u015fte din vraja sistemului. Privitor ca la teatru, Jeffrey Jow observ\u0103 at\u00e2t fardurile prezentului, c\u00e2t \u015fi trucurile viitorului. Gazetar, adic\u0103 sincer \u00een opinia lui naiv\u0103, so\u0163ul \u00eeng\u00e2ndurat se treze\u015fte martorul unui eveniment abominabil pentru umanitate, dar grandios pentru propagand\u0103.
\nAmericanul, fizicianul \u015fi preotul<\/strong>
\nAccept\u00e2nd c\u0103 nu e \u00een stare s\u0103 controleze imaginile, el \u00eencalc\u0103 regulile sociale \u2013 despre mil\u0103 \u015fi recuno\u015ftin\u0163\u0103 \u2013 ap\u0103s\u00e2nd butonul camerei ca \u015fi cum ar decupa teritoriul cu gloan\u0163e: \u201eNemaig\u0103sind alt\u0103 solu\u0163ie, unii s-au \u00eencumetat s\u0103 coboare de-a lungul corni\u015felor verticale ondulate care separau \u015firurile de ferestre. Scena e neverosimil\u0103 \u015fi chiar nu-\u0163i venea s\u0103 crezi c\u0103 oameni care la via\u0163a lor nu fuseser\u0103 \u00een stare s\u0103 sare un gard sau s\u0103 se ca\u0163ere \u00eentr-un copac vor reu\u015fi s\u0103 coboare sute de metri pe o suprafa\u0163\u0103 lucioas\u0103, av\u00e2nd dedesubt h\u0103ul \u015fi \u00eenfrico\u015fa\u0163i de perspectiva pr\u0103bu\u015firii. Unul dintre neferici\u0163i s-a men\u0163inut vreo dou\u0103 niveluri, dup\u0103 care a c\u0103zut \u00een gol. Aparatul meu de fotografiat a clipit atunci satisf\u0103cut \u015fi a captat nenorocirea. Am f\u0103cut mai multe poze ca s\u0103 am de unde alege. Sprinten, am ie\u015fit din imobil, iar apoi tot ca un gur\u0103-casc\u0103 am r\u0103mas \u00een strad\u0103 privind spectacolul cutremur\u0103tor\u201c (p. 9). Sunt, \u00een citatul precedent, mostre ale e\u015fecului statal. \u00cen loc s\u0103 capteze atitudinea administra\u0163iei \u2013 singura important\u0103 \u00een spa\u0163iul public \u2013 Jeffrey Jow deconspir\u0103 natura fantezist\u0103 a C\u0103pitanului America. Supersoldatul \u00eei nimicea pe fasci\u015fti, nefiind preg\u0103tit pentru alt tip de amenin\u0163are. Acuzat de rasism \u015fi de lips\u0103 de principialitate, jurnalistul se treze\u015fte ostracizat, pentru c\u0103 nu subordonase realitatea presei. Fragmentul extras din roman se num\u0103r\u0103 printre pu\u0163inele realmente bine redactate. \u00cen rest, estetica este greu sesizabil\u0103, iar medita\u0163iile ajung tautologii.
\n\u00cent\u00e2lnindu-se \u00een Canada cu Steven, fizician de talie interna\u0163ional\u0103, Jeffrey Jow \u00eel cunoa\u015fte pe colegul rom\u00e2n al fratelui s\u0103u, Gabriel Urseanu. Tributar ospitalit\u0103\u0163ii servile, acesta din urm\u0103 \u00eei lanseaz\u0103 celui prigonit invita\u0163ia s\u0103-l viziteze, chem\u00e2ndu-l, involuntar, s\u0103 retr\u0103iasc\u0103 via\u0163a tat\u0103lui, Franciszek Gajowniczek, originar din Polonia. Jeffrey Jow nu se \u00eentoarce la r\u0103d\u0103cini, a\u015fa cum am anticipa. Protagonista nu este familia, ci relatarea \u00eens\u0103\u015fi, adus\u0103 la grad de sistem, a\u015fa cum sus\u0163ine Magda Urseanu, medic psihiatru, mama lui Gabriel: \u201eS\u0103 \u015ftii c\u0103 e\u015fti povestit, c\u0103 apar\u0163ii unei pove\u015fti complicate, labirintice, c\u0103 nimic din ce \u0163i se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nu este rodul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, aceasta te ajut\u0103 enorm, aproape c\u0103-\u0163i vine s\u0103 crezi c\u0103 nu tr\u0103ie\u015fti de poman\u0103\u201c (p. 40). Franciszek Gajowniczek \u00eei l\u0103sase mo\u015ftenire fiului s\u0103 completeze povestea intern\u0103rii \u00een lag\u0103rul de la Auschwitz, de unde fusese salvat de la moarte \u2013 ca Iisus Hristos de Baraba \u2013 de c\u0103tre c\u0103lug\u0103rul franciscan Maximilian Kolbe. Totu\u015fi, nici monahul catolic nu ocup\u0103 pozi\u0163ia central\u0103 \u00een romanul detectivist, de\u015fi pe seama lui circula zvonul c\u0103, \u00een duminica premerg\u0103toare lui 1 septembrie 1939, c\u00e2nd Germania \u015fi U.R.S.S. au invadat Polonia, ridicase catedrala de la sol \u00een timpul ceremoniei ostiei. Probabil c\u0103 aceast\u0103 \u00een\u0103l\u0163are este a\u015fezat\u0103 \u00een contrapunct cu men\u0163iunile referitoare la bisericile ortodoxe din Bucure\u015fti, mutate pe ro\u0163i \u00een spatele blocurilor din ordinul lui Nicolae Ceau\u015fescu. Supravie\u0163uitorii liturghiei lui Maximilian Kolbe fuseser\u0103 dou\u0103 surori \u015fi teologul nehirotonit Michal Kaminsky, emigrat \u00een Rom\u00e2nia. Se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Olga, activist\u0103 cultural\u0103 devotat\u0103 Anei Pauker, \u015fi pentru c\u0103 fiecare ilustra, \u00een sfera lui, fanatismul. Fiul lor, Teodor, le mo\u015ftene\u015fte traumele: vina, ru\u015finea, panica, distorsionarea realit\u0103\u0163ii, mania persecu\u0163iei \u015fi incapacitatea de a forma leg\u0103turi interpersonale s\u0103n\u0103toase. \u00cen toate \u00eencurc\u0103turile, pe care Jeffrey Jow le \u00eencadreaz\u0103 \u00een ordinea prestabilit\u0103, apare un alt habotnic, preotul ortodox Emilian Pena, obsedat de ritmicitatea Bisericii Catolice de a canoniza sfin\u0163i. Excesul de zel \u00een a propune nume noi \u00een calendar, \u00een absen\u0163a unei judec\u0103\u0163i limpezi, \u00eel cost\u0103 parohia. La final, jurnalistul american revine acas\u0103 \u015fi, divor\u0163at, se g\u00e2nde\u015fte c\u0103 va avea copii totu\u015fi, c\u0103rora le va transmite misiunea de a completa arborele genealogic.
\nCeea ce deranjeaz\u0103 \u00een Ghetsimani \u201951 nu este supranaturalul, ci asisten\u0163a masiv\u0103, inadecvat\u0103, \u00een care se reg\u0103se\u015fte\u00a0 Gheorghiu-Dej. B\u0103nuiesc \u015fi c\u0103 Dan Stanca a pornit de la premisa c\u0103 un ateu \u2013 aflat totdeauna \u00een fierbere \u2013 are \u015fanse mai ridicate de a primi \u015fi a accepta o revela\u0163ie. \u00cen rest, dac\u0103 Maximilian Kolbe \u015fi Michal Kaminky nu ar fi r\u0103mas dou\u0103 stafii, romanul avea o cot\u0103 cert\u0103. Altminteri, Ghetsimani \u201951 este un proiect captivant.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dan Stanca, Ghetsimani \u201951, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 223 + 73 p.   Sub acest titlu sunt reunite un roman ce trateaz\u0103 epuizarea emo\u0163ional\u0103 \u015fi un interviu acordat jurnalistului Constantin Pi\u015ftea. Voi omite dialogul \u00een comentariile mele. Mi se pare c\u0103 decizia de a escorta povestea propriu-zis\u0103 dezvolt\u0103 conota\u0163ii defensive. Dan Stanca nu are… Cite\u0219te mai mult »Ruga pentru p\u0103rin\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[10608,15088],"class_list":["post-24429","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dan-stanca","tag-ghetsimani-51"],"views":1379,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24429","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24429"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24429\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24430,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24429\/revisions\/24430"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24429"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24429"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24429"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}