{"id":24417,"date":"2015-09-17T21:38:24","date_gmt":"2015-09-17T19:38:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24417"},"modified":"2015-09-17T21:40:49","modified_gmt":"2015-09-17T19:40:49","slug":"cum-s-a-romanizat-romania-un-scenariu-stiintifico-fantastic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-s-a-romanizat-romania-un-scenariu-stiintifico-fantastic\/","title":{"rendered":"Cum s-a rom\u00e2nizat Rom\u00e2nia, un scenariu \u015ftiin\u0163ifico-fantastic"},"content":{"rendered":"

Lucian Boia, Cum s-a rom\u00e2nizat Rom\u00e2nia<\/em>, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 2015, 139 pagini<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Recitind recent o carte de eseuri a istoricului Lucian Boia, De ce este Rom\u00e2nia altfel? (Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 2012) \u015fi compar\u00e2nd-o cu cea pe care o supunem \u00een r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103 unei analize critice, am constatat c\u0103 ambele \u00eencep pe acela\u015fi ton, cu o afirma\u0163ie\/lamenta\u0163ie despre aparenta unicitate a rom\u00e2nilor \u015fi a Rom\u00e2niei. \u00cen culegerea de eseuri din 2012 autorul scria: \u201e\u0162\u0103rile \u015fi na\u0163iunile sunt diferite. Asem\u0103n\u0103toare \u015fi diferite. Rom\u00e2nia intr\u0103 \u015fi ea, fire\u015fte, \u00een acest joc al asem\u0103n\u0103rilor \u015fi deosebirilor. Nu cumva este totu\u015fi \u015fi mai diferit\u0103? Cu alte cuvinte, nu se situeaz\u0103 oare mai \u00abexcentric\u00bb, sub tot felul de aspecte, \u00een raport cu ceea ce ar fi o medie sau o relativ\u0103 normalitate european\u0103?\u201c (pag. 5).
\nRom\u00e2nia nu s-a rom\u00e2nizat <\/strong>
\naltminteri dec\u00e2t s-au maghiarizat, germanizat, <\/strong>
\npolonizat \u015fi francizat Ungaria, Germania, Polonia, Fran\u0163a \u015f.a.<\/strong>
\n\u00cen volumul din 2015 pe care \u00eel recenz\u0103m, istoricul bucure\u015ftean afirm\u0103: \u201eFiecare popor \u00ee\u015fi are propria experien\u0163\u0103 cu \u00abceilal\u0163i\u00bb. Pu\u0163ine \u00eens\u0103 \u00een asemenea m\u0103sur\u0103 \u015fi cu asemenea intensitate precum rom\u00e2nii. Situat \u00eentr-o regiune \u00abdeschis\u0103\u00bb \u015fi mult\u0103 vreme vag structurat\u0103, actualul spa\u0163iu rom\u00e2nesc a cunoscut o diversitate de domina\u0163ii politice \u015fi de infuzii etnice \u015fi culturale\u201c (pag. 5). De aceea, \u00een opinia noastr\u0103, ambele lucr\u0103ri sunt realizate \u00eentr-o manier\u0103 care poate induce nu doar speciali\u015ftilor, ci \u015fi publicului larg, ideea c\u0103 rom\u00e2nii sunt unici nu doar la modul firesc, a\u015fa cum fiecare na\u0163iune e diferit\u0103 \u00een raport cu vecinii ei, ci sunt mai degrab\u0103 unici \u00een sens negativ, cultiv\u00e2nd mult mai constant, \u00een compara\u0163ie cu alte popoare, tr\u0103s\u0103turi de caracter sau comportamente blamabile. Se pare c\u0103 rom\u00e2nii, \u00een viziunea profesorului Lucian Boia, ar fi mai damnabili dec\u00e2t mul\u0163i al\u0163ii, fiind \u201ecampionii\u201c unor manifest\u0103ri care-i particularizeaz\u0103 nu doar c\u00e2nd vine vorba de trecutul lor, ci \u015fi \u00een prezent. Deoarece competen\u0163ele noastre, ca istoric \u015fi specialist \u00een devenire pe teme de demografie istoric\u0103, sunt limitate la o perioad\u0103 cronologic\u0103 nu foarte larg\u0103, iar tematic interesul nostru profesional se rezum\u0103 la c\u00e2teva domenii ale istoriei moderne \u015fi contemporane, vom l\u0103sa \u00een seama altor colegi s\u0103 analizeze cum se reflect\u0103 trecutul recent \u00een lucrarea domnului Boia \u015fi s\u0103 se pronun\u0163e dac\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, rom\u00e2nii (cei mul\u0163i \u015fi, bine\u00een\u0163eles, elitele lor) sunt cei mai de condamnat \u00eentre popoarele lumii.
\nLa aceast\u0103 subtil\u0103 insinuare a domnului Lucian Boia, cum c\u0103 rom\u00e2nii \u015fi Rom\u00e2nia ar fi \u201eoaia neagr\u0103\u201c a Europei, demonstra\u0163ie pe care autorul o conduce cu abilitate \u015fi, uneori, chiar cu argumente credibile la prima vedere \u00eenspre o conturare a imaginii negative a concet\u0103\u0163enilor no\u015ftri \u015fi a statului rom\u00e2n, ne permitem s\u0103 formul\u0103m \u015fi un alt r\u0103spuns, poate nu ultimul \u00eentr-o paradigm\u0103 discutat\u0103 pe larg acum mai bine de dou\u0103 decenii de Francis Fukuyama. Astfel, credem cu toat\u0103 convingerea \u015fi vom \u00eencerca s\u0103 aducem \u00een sprijinul tezei noastre suficiente dovezi care s\u0103 arate c\u0103 rom\u00e2nii nu au fost nici mai r\u0103i \u015fi nici mai buni, c\u0103 nu sunt mai altfel dec\u00e2t maghiarii, germanii, polonezii, francezii etc., dup\u0103 cum nici Rom\u00e2nia nu s-a rom\u00e2nizat altminteri dec\u00e2t s-au maghiarizat, germanizat, polonizat \u015fi francizat\u00a0 Ungaria, Germania, Polonia, Fran\u0163a \u015f.a.
\nPentru \u00eenceput, vom face c\u00e2teva remarci cu caracter general asupra volumului Cum s-a rom\u00e2nizat Rom\u00e2nia, pentru ca apoi s\u0103 relu\u0103m critic diferite aspecte controversate sau prezentate unilateral, dac\u0103 nu chiar tenden\u0163ios, de c\u0103tre autorul c\u0103r\u0163ii recenzate. Din punct de vedere metodologic, istoricul Lucian Boia apeleaz\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd la comparatism, mai ales atunci c\u00e2nd are la \u00eendem\u00e2n\u0103 exemple de comportamente ale altor popoare ce nu par a fi \u201enocive\u201c din perspectiva \u201ecorectitudinii politice\u201c, corectitudine pe care o \u015fi invoc\u0103 la pagina 8. De fiecare dat\u0103 \u00eens\u0103 c\u00e2nd rom\u00e2nii (individual sau colectiv) au comis fapte mai mult sau pu\u0163in reprobabile, domnul Boia d\u0103 dovad\u0103 de amnezie, l\u0103s\u00e2nd impresia c\u0103 numai rom\u00e2nii au putut fi capabili \u00een istorie de atitudini \u015fi fapte situate la sau dincolo de limita umanit\u0103\u0163ii. Elocvent \u00een acest sens este faptul c\u0103 abia la pagina 40 a c\u0103r\u0163ii (deci dup\u0103 aproape o treime din lucrare) profesorul bucure\u015ftean invoc\u0103 o prim\u0103 compara\u0163ie \u00eentre rom\u00e2ni \u015fi alte na\u0163iuni, \u00een contextul \u00een care trateaz\u0103 politica dus\u0103 de Spiru Haret \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului pentru formarea viitorilor cet\u0103\u0163eni care trebuiau s\u0103 cunoasc\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 dovedeasc\u0103 ata\u015fament fa\u0163\u0103 de \u0163ar\u0103, compar\u00e2nd acest efort cu Kulturkampf-ul ini\u0163iat \u00een cel de-al doilea Reich de cancelarul Bismarck \u00een deceniul opt al secolului al XIX-lea. Apoi, comparativ cu culegerea de eseuri De ce este Rom\u00e2nia altfel?, cartea de fa\u0163\u0103 are un aparat critic aparent \u00eendestul\u0103tor, cu multe pagini \u00een care, la nivelul notelor de subsol, se fac trimiteri la literatur\u0103 de specialitate \u015fi fonduri arhivistice, ceea ce-i confer\u0103 un statut de lucrare \u015ftiin\u0163ific\u0103, nemaifiind doar o sum\u0103 de eseuri, precum alte lucr\u0103ri ale domniei sale.
\n\u00a0Adev\u0103rul istoric este mistificat fie prin necunoa\u015fterea surselor de documentare minimale, fie prin ocultarea izvoarelor<\/strong>
\nVom trece \u00een revist\u0103 \u00een continuare c\u00e2teva dintre afirma\u0163iile \u015fi interpret\u0103rile istoricului Lucian Boia din cartea recenzat\u0103 fa\u0163\u0103 de care ne situ\u0103m pe pozi\u0163ii opuse. Astfel, un prim enun\u0163 pe care dorim a-l amenda este cel conform c\u0103ruia \u201eodat\u0103 cu afirmarea ideologiei na\u0163ionale, scopul rom\u00e2nilor devine acela de a crea un stat rom\u00e2nesc \u015fi de a se \u00abscutura\u00bb, pe c\u00e2t posibil, de str\u0103ini… Dup\u0103 ce se aflaser\u0103 at\u00e2ta vreme sub domina\u0163ia sau sub influen\u0163a altora, rom\u00e2nii sim\u0163eau imboldul de a construi o Rom\u00e2nie care s\u0103 fie efectiv a lor. Din aceast\u0103 tensiune izvor\u0103\u015fte persistentul na\u0163ionalism rom\u00e2nesc, cu latura lui pronun\u0163at \u00abetnicist\u0103\u00bb \u015fi religioas\u0103 (rom\u00e2n cu adev\u0103rat e considerat a fi rom\u00e2nul etnic \u015fi de preferin\u0163\u0103 ortodox)\u201c (pag. 7-8). \u00cen primii ani ai secolului XX, pre\u015fedintele SUA Theodore Roosevelt Jr. i-a avertizat pe cona\u0163ionalii s\u0103i c\u0103 se produce o crim\u0103 \u00eempotriva clasei conduc\u0103toare americane, constituit\u0103 din protestan\u0163i anglo-saxoni. Cre\u015fterea diferen\u0163elor de natalitate \u00eentre negri \u015fi albi, precum \u015fi pericolul galben ce venea din Orient ca urmare a unei imigra\u0163ii constante \u015fi masive de asiatici dup\u0103 1880 amenin\u0163au s\u0103 submineze, \u00een opinia lui, bazele puterii SUA. Pre\u015fedinele i-a implorat pe nativii americani (cei albi, de regul\u0103 protestan\u0163i \u015fi care f\u0103ceau parte din middle class) s\u0103 se mobilizeze demografic, s\u0103 aib\u0103 c\u00e2t mai mul\u0163i copii. Oare nu cumva pre\u015fedintele, care vorbea evident \u00een numele multor cet\u0103\u0163eni, voia \u015fi el un stat numai pentru americani, \u00een \u00een\u0163elesul de americani puri, adic\u0103 albi, de preferin\u0163\u0103 descenden\u0163i ai anglo-saxonilor \u015fi protestan\u0163i din punct de vedere confesional? Dac\u0103 \u00een patria democra\u0163iei cel mai \u00eenalt oficial al SUA se exprima \u00een ace\u015fti termeni, de ce sunt de condamnat rom\u00e2nii c\u0103 voiau o Rom\u00e2nie a lor?
\nVorbind despre rom\u00e2nii transilv\u0103neni care au emigrat \u00een Vechiul Regat \u00eenainte de Unirea din 1918, domnul Boia se afl\u0103 \u00eentr-o mare eroare atunci c\u00e2nd sus\u0163ine c\u0103 \u201eistoricul e astfel lipsit de posibilitatea de a stabili \u2013 altfel dec\u00e2t cu mare aproxima\u0163ie \u2013 num\u0103rul rom\u00e2nilor transilv\u0103neni (deloc mic) care trecuser\u0103 \u00een Rom\u00e2nia\u201c (pag. 15). Dac\u0103 d\u00e2nsul nu cunoa\u015fte sursele statistice privitoare la Transilvania, putea s\u0103 fac\u0103 un efort minim de documentare sau s\u0103 \u00eentrebe un cunosc\u0103tor \u00eentr-ale istoriei Transilvaniei \u015fi ar fi putut afla c\u0103 m\u0103car pentru perioada 1899-1913, adic\u0103 atunci c\u00e2nd a avut loc cel mai masiv proces de emigrare din provincie peste Carpa\u0163i c\u0103tre Rom\u00e2nia sau \u00een alte \u0163\u0103ri, avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 un valoros izvor statistic elaborat de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile maghiare (Magyar Statisztikai K\u00f6zlem\u00e9nyek. \u00daj sorozat, vol. 67, Budapest, 1918). \u00cen acest util volum, la paginile 30-31 g\u0103sim situa\u0163ia emigran\u0163ilor din Transilvania c\u0103tre Rom\u00e2nia, emigran\u0163i care au declarat limba rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 matern\u0103, clasifica\u0163i pe comitate, iar num\u0103rul lor total se ridic\u0103 la circa 170.000 numai pentru intervalul 1899-1913. Prin urmare, iat\u0103 cum, de la bun \u00eenceput, domnul Lucian Boia reu\u015fe\u015fte s\u0103 mistifice adev\u0103rul istoric fie prin necunoa\u015fterea surselor de documentare minimale pentru un aspect sau altul tratat \u00een paginile c\u0103r\u0163ii (chiar dac\u0103 \u00een astfel de numeroase privin\u0163e domnia sa enun\u0163\u0103 sentin\u0163e definitive, ceea ce \u00eel descalific\u0103 \u00eentre speciali\u015fti), fie prin ocultarea izvoarelor de a c\u0103ror existen\u0163\u0103 \u00een istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 sau universal\u0103 ar trebui s\u0103 fie con\u015ftient. Cu acest prilej \u00eei facem cunoscut distinsului istoric bucure\u015ftean faptul c\u0103 volumul men\u0163ionat anterior este disponibil at\u00e2t \u00een bibliotecile clujene, c\u00e2t \u015fi \u00een cele budapestane, \u015fi el este o min\u0103 valoroas\u0103 de date statistice despre fenomenul emigr\u0103rii din Transilvania \u00eentre 1899-1913 (inclusiv num\u0103rul celor care s-au \u00eentors din Vechiul Regat sau din America, nivelul socio-profesional al emigran\u0163ilor, distribu\u0163ia lor pe sexe etc.).
\nEste extrem de grav c\u00e2t de u\u015for se joac\u0103 cu cuvintele \u015fi cu insinu\u0103rile domnul profesor Lucian Boia!
\nVorbind despre compozi\u0163ia etno-confesional\u0103 a Bucure\u015ftiului, domnul Boia se \u201eminuneaz\u0103\u201c de faptul c\u0103, la 1899 \u015fi 1912, rom\u00e2nii reprezentau numai 65,54%, respectiv 70% din popula\u0163ia total\u0103 a capitalei. Sunt accesibile date statistice privind alte capitale europene de la cump\u0103na celor dou\u0103 secole \u015fi ar fi interesant pentru domnia sa s\u0103 ia \u00een considerare astfel de exemple pentru a descoperi c\u0103 \u00een alte ora\u015fe-capital\u0103 din Europa vremii lucrurile st\u0103teau la fel. Dar oare, azi, c\u00e2te procente mai reprezint\u0103 londonezii veritabili din popula\u0163ia total\u0103 a Londrei? Autorul se contrazice pe el \u00eensu\u015fi de la o pagin\u0103 la alta: \u201ePlafonul str\u0103inilor e atins spre 1900, la cap\u0103tul c\u00e2torva decenii de intens\u0103 modernizare a \u0163\u0103rii, \u015fi \u00eendeosebi a segmentului citadin. Nevoia de persoane calificate, \u00een cele mai diverse domenii, \u00eenregistreaz\u0103 un maximum \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, a\u015fa c\u0103 numero\u015fi str\u0103ini \u00ee\u015fi g\u0103sesc un rost \u00een Rom\u00e2nia. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, majoritatea medicilor erau str\u0103ini\u201c (pag. 20-21). Numai c\u0103 la pagina urm\u0103toare, istoricul descoper\u0103 c\u0103 la 1899, din\u00a0 368 medici c\u00e2\u0163i erau \u00eenregistra\u0163i la recens\u0103m\u00e2nt, un num\u0103r de 277 (75,27%) erau rom\u00e2ni!!
\n\u00cen finalul subcapitolului \u201eRom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini\u201c, autorul precizeaz\u0103 c\u0103 \u201ela 1900 Rom\u00e2nia se afla pe locul 2 \u00een Europa \u00een ceea ce prive\u015fte procentul str\u0103inilor stabili\u0163i \u00een \u0163ar\u0103: 79 la 1.000 de locuitori\u201c, la mare distan\u0163\u0103 situ\u00e2ndu-se \u0163\u0103ri precum Danemarca, Belgia, Fran\u0163a, Austria etc. \u201eSe dovede\u015fte astfel marea atractivitate pe care o prezenta Rom\u00e2nia \u00een epoc\u0103\u201c (pag. 23-24). De acord cu profesorul Boia. Rom\u00e2nia, care intrase decisiv dup\u0103 1859 pe drumul moderniz\u0103rii, avea nevoie de for\u0163\u0103 de munc\u0103 \u00eenalt calificat\u0103, de speciali\u015fti \u00een varii domenii. Potrivit \u00eens\u0103 mecanismului \u201epull and push\u201c care regleaz\u0103 fenomenul migratoriu, \u00een categoria \u201epull\u201c trebuia s\u0103 intre mai mult de un singur factor pentru a stimula o a\u015fa emigrare consistent\u0103 spre Rom\u00e2nia: \u015fi nu doar una a speciali\u015ftilor foarte necesari \u00een dezvoltarea \u0163\u0103rii, ci \u015fi o emigrare a unor categorii socio-profesionale cu studii medii sau chiar modeste, ca s\u0103 nu vorbim de oameni simpli care au g\u0103sit un c\u0103min potrivit pe p\u0103m\u00e2ntul \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne. Aici credem c\u0103 se putea invoca tradi\u0163ionala ospitalitate rom\u00e2neasc\u0103, atestat\u0103 cel pu\u0163in \u00een epoca modern\u0103 de foarte mul\u0163i c\u0103l\u0103tori prin spa\u0163iul rom\u00e2nesc. F\u0103r\u0103 toleran\u0163a cu care i-au tratat de cele mai multe ori autorit\u0103\u0163ile, dar \u015fi rom\u00e2nii de r\u00e2nd, pe str\u0103inii imigran\u0163i, f\u0103r\u0103 sentimentul c\u0103 vor tr\u0103i \u00een siguran\u0163\u0103 \u015fi bun\u0103 pace aici, ar mai fi r\u0103mas at\u00e2t de mul\u0163i str\u0103ini \u00een Rom\u00e2nia? Cu siguran\u0163\u0103 nu, iar acest aspect merit\u0103 eviden\u0163iat, chiar dac\u0103 el pare s\u0103-i scape domnului Boia.
\nTrat\u00e2nd problema Dobrogei \u015fi a structurilor demografice din acest \u0163inut la 1878, c\u00e2nd acest teritoriu a revenit \u00een componen\u0163a Rom\u00e2niei, domnul Lucian Boia emite interpret\u0103ri cel pu\u0163in controversate, dac\u0103 nu chiar periculoase, mai ales \u00een contextul contemporan al amenin\u0163\u0103rilor pe care Statul Islamic le face la adresa democra\u0163iilor europene \u015fi nu numai: \u201eDe\u015fi, cum spuneam, cifrele sunt foarte nesigure, se poate considera c\u0103, la 1878, musulmanii, turci \u015fi t\u0103tari, alc\u0103tuiau o majoritate. \u00cen logica de ast\u0103zi, Dobrogea, inclusiv partea din sud care i-a revenit Bulgariei, s-ar fi putut constitui \u00eentr-un stat aparte, cu profil predominant islamic (a\u015fa cum s-au petrecut lucrurile recent \u00een Bosnia \u015fi \u00een Kosovo)\u201c (pag. 26). R\u0103m\u00e2i pur \u015fi simplu perplex \u00een fa\u0163a unui asemenea scenariu care este mai degrab\u0103 de domeniul cliometriei dec\u00e2t al istoriei! Oricum, la o asemenea afirma\u0163ie periculoas\u0103 nu credem c\u0103 vom avea reac\u0163ii \u00een Rom\u00e2nia, \u015fi la fel de pu\u0163in probabil\u0103 e o ripost\u0103 a autorit\u0103\u0163ilor din Bulgaria, tot at\u00e2t de (poten\u0163ial) afectate de acest scenariu elucubrant al istoricului bucure\u015ftean!
\nOare domnul profesor Boia <\/strong>
\nnu cunoa\u015fte istoriografia italian\u0103 sau pe cea german\u0103?<\/strong>
\n\u00cen primul subcapitol al celui de-al doilea capitol, domnul Lucian Boia abordeaz\u0103 problema statului na\u0163ional unitar din perioada interbelic\u0103 \u015fi se \u201eminuneaz\u0103\u201c cum a fost posibil\u0103 \u00eenscrierea sintagmei de stat na\u0163ional unitar \u00een Constitu\u0163ia din 1923, at\u00e2ta vreme c\u00e2t rom\u00e2nii reprezentau numai 71,9% din popula\u0163ia total\u0103 a Rom\u00e2niei (pag. 53)! La acest subcapitol, ca la multe altele unde ar fi putut s\u0103 arate c\u0103 Rom\u00e2nia nu a fost mai altfel dec\u00e2t alte \u0163\u0103ri, ne sim\u0163im obliga\u0163i s\u0103 invoc\u0103m c\u00e2teva exemple din alte state vecine. Astfel, la recens\u0103m\u00e2ntul din 1931, polonezii reprezentau 68,9% din popula\u0163ia Poloniei, cehii \u015fi slovacii erau, la 1930, doar 66,2% din popula\u0163ia total\u0103 a Cehoslovaciei. Desigur, Ungaria prezenta o situa\u0163ie mai omogen\u0103, \u00een condi\u0163iile \u00een care maghiarii constituiau 92,1% din popula\u0163ia total\u0103, asta \u015fi pentru c\u0103 Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 a l\u0103sat acestora aproximativ acel teritoriu ce se suprapunea peste grani\u0163ele blocului etnic din Ungaria propriu-zis\u0103(1). \u00centr-o manier\u0103 subtil\u0103, dar vizibil mali\u0163ioas\u0103, autorul se opre\u015fte asupra modului \u00een care o bun\u0103 parte din istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 a prezentat formarea statului na\u0163ional unitar rom\u00e2n ca pe ceva de la sine \u00een\u0163eles. Ce este gre\u015fit \u00een asta? Oare domnul profesor Boia nu cunoa\u015fte istoriografia italian\u0103 sau pe cea german\u0103? Ne \u00eendoim, fiindc\u0103 domnia sa, preocupat de decenii bune de istoriografia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi universal\u0103, a fost prezent mult\u0103 vreme, \u015fi \u00eenainte de 1989, la manifest\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een afara Rom\u00e2niei, \u015fi a luat contact direct cu istoriografiile occidentale \u00een care se pot identifica pentru scrierile istorice din secolele XIX-XX acelea\u015fi trenduri ca \u015fi la rom\u00e2ni!
\n\u00cencerc\u00e2nd s\u0103 formuleze o sentin\u0163\u0103 nu doar asupra caracteristicilor demografice ale Rom\u00e2niei interbelice, ci \u015fi asupra modului de func\u0163ionare al acesteia, istoricul bucure\u015ftean sus\u0163ine \u00eentr-un mod generalist, simplific\u00e2nd lucrurile nepermis de mult, c\u0103 \u201eRom\u00e2nia Mare preia filozofia centralizatoare a Vechiului Regat; nici vorb\u0103 de acceptarea individualit\u0103\u0163ilor regionale\u201c (pag. 54). Putem fi de acord p\u00e2n\u0103 la un punct cu atare afirma\u0163ie, dar ce ne facem c\u00e2nd \u00een materie de jurispruden\u0163\u0103, bun\u0103oar\u0103, afl\u0103m c\u0103 doar Ion Antonescu a vrut s\u0103 unifice cu adev\u0103rat legisla\u0163ia a ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din Rom\u00e2nia Mare? Codul Civil Austriac a r\u0103mas \u00een vigoare \u00een Transilvania \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1943!!! Codul Civil rom\u00e2nesc a \u00eenceput s\u0103 se aplice \u00een Transilvania abia la data de 15 septembrie 1943, \u00een temeiul Legii nr. 389 din 22 iunie, acela\u015fi an(2). Desigur c\u0103 putem invoca multe alte exemple care vin la extrema cealalt\u0103 a unui centralism sufocant, a c\u0103rui prezen\u0163\u0103 \u00een practica politic\u0103 \u015fi administrativ\u0103 a Rom\u00e2niei re\u00eentregite nu poate fi negat\u0103, fiindc\u0103 \u015fi azi ne lovim adeseori de el. Doar c\u0103 nu e corect numai s\u0103 acuz\u0103m… Autorul admite pe bun\u0103 dreptate c\u0103, \u00een general, peste tot \u00een lume soarta demografic\u0103 a minorit\u0103\u0163ilor are cam acela\u015fi traiect, c\u0103 \u201ena\u0163iunea macin\u0103 minorit\u0103\u0163ile \u015fi tinde spre omogenizare; s\u0103 nu fim ipocri\u0163i \u015fi s\u0103 ne prefacem c\u0103 doar \u00een Rom\u00e2nia lucrurile s-ar petrece altfel\u201c. O carte nu tocmai recent\u0103(3), dar extrem de actual\u0103 prin analizele f\u0103cute \u015fi prin concluziile ei, ne arat\u0103 c\u0103 \u015fi \u00een alte spa\u0163ii europene lucrurile au mers \u00een aceea\u015fi direc\u0163ie, fie c\u0103 este vorba de secolul al XIX-lea, al \u201ena\u0163ionalit\u0103\u0163ilor\u201c, fie c\u0103 este vorba de secolul XX, al \u201eextremelor\u201c.
\nLa finalul aceluia\u015fi subcapitol, istoricul bucure\u015ftean nu rateaz\u0103 ocazia de a arunca s\u0103ge\u0163i\u00a0 spre una dintre sintezele cele mai recente de Istoria Transilvaniei, ap\u0103rute sub egida Centrului de Studii Transilvane din Cluj-Napoca. Realizare de excep\u0163ie, dup\u0103 unele recenzii ap\u0103rute \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, sinteza \u00een 3 volume de Istoria Transilvaniei (tip\u0103rit\u0103 \u00eentre 2003-2008 \u00een limbile rom\u00e2n\u0103 \u015fi englez\u0103) \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 1500 de pagini \u015fi a fost coordonat\u0103 de acad. Ioan-Aurel Pop, Thomas N\u00e4gler \u015fi Magyari Andr\u00e1s, cu un larg colectiv format din speciali\u015fti rom\u00e2ni, maghiari, germani \u015fi evrei. Dup\u0103 \u015ftiin\u0163a noastr\u0103, e vorba de un proiect unic \u00een Rom\u00e2nia, Ungaria, Germania sau Austria. Autorii s-au str\u0103duit s\u0103 reconstituie sine ira et studio istoria acestei p\u0103r\u0163i de \u0163ar\u0103 din antichitate p\u00e2n\u0103 la unirea Transilvaniei cu Rom\u00e2nia. Inten\u0163ia autorilor a fost \u00een primul r\u00e2nd s\u0103 reconstituie evenimentele mai importante ce au marcat trecutul provinciei, ferindu-se de interpret\u0103ri care au suscitat decenii sau chiar secole la r\u00e2nd polemici aprinse \u00eentre istoriografiile rom\u00e2n\u0103, maghiar\u0103 sau german\u0103. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 au f\u0103cut abstrac\u0163ie de existen\u0163a lor, \u00eens\u0103 au c\u0103utat punctele de leg\u0103tur\u0103, elementele comune, ceea ce i-a unit \u00eent\u00e2i \u015fi \u00eent\u00e2i pe locuitorii Transilvaniei, fie ei rom\u00e2ni, maghiari, germani etc. Nu au fost ocolite, fire\u015fte, nici diferen\u0163ele, diferendele \u015fi conflictele, \u00eens\u0103 abordarea lor s-a f\u0103cut f\u0103r\u0103 ostenta\u0163ie, cu \u00een\u0163elegere pentru specificul fiec\u0103ruia, dar \u015fi cu dorin\u0163a de echilibru \u015fi obiectivitate. E adev\u0103rat c\u0103 aceast\u0103 lucrare, precum \u015fi sinteza elaborat\u0103 de subsemnatul \u015fi acad. Ioan-Aurel Pop \u00een anul 2013 se opresc la Unirea din 1918, con\u0163in\u00e2nd doar scurte evalu\u0103ri privind destinul Transilvaniei \u00een cadrul Rom\u00e2niei. Pentru a r\u0103spunde la interoga\u0163ia pus\u0103 de domnul Boia dac\u0103 aceasta a \u00eensemnat pentru Transilvania \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201c, ne \u00eeng\u0103duim s\u0103-i r\u0103spundem istoricului bucure\u015ftean cu o interoga\u0163ie: oare faptul c\u0103 domnia sa a publicat o carte despre germanofilii din Rom\u00e2nia \u00eenainte \u015fi \u00een timpul Marelui R\u0103zboi \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu au existat \u015fi alte tabere? Germanofilii erau cu siguran\u0163\u0103 o minoritate \u00een c\u00e2mpul vie\u0163ii politice \u015fi publice rom\u00e2ne\u015fti, \u00een schimb antantofilii dominau spa\u0163iul public \u015fi au fost majoritari (\u015fi) \u00een vara anului 1916. Probabil c\u0103 domnul Boia lucreaz\u0103 \u015fi la o astfel de carte despre antantofili, dup\u0103 cum \u015fi noi, la Cluj, lucr\u0103m la o extindere a sintezei de istoria Transilvaniei spre perioadele interbelic\u0103 \u015fi postbelic\u0103. C\u00e2ndva, le va veni r\u00e2ndul acestor proiecte individuale \u015fi colective \u015fi ne vom publica fiecare ce avem restant…
\nIstoricul recenzat lanseaz\u0103 alte c\u00e2teva afirma\u0163ii, dac\u0103 nu <\/strong>
\nelucubrante, cel pu\u0163in \u015focante<\/strong>
\nO ampl\u0103 analiz\u0103 a comportamentului integrator al autorit\u0103\u0163ilor fa\u0163\u0103 de minoritari \u015fi a tendin\u0163elor centrifuge ale acestora relev\u0103 complexitatea perioadei interbelice nu doar la noi, ci \u015fi \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Europei. Invoc\u00e2nd imixtiunea statului rom\u00e2n \u00een problemele identitare ale minorit\u0103\u0163ilor \u015fi exemplific\u00e2nd cu \u201eajutorul\u201c dat de acesta germanilor sau evreilor maghiariza\u0163i \u00eenainte de 1918 s\u0103 \u00ee\u015fi redescopere identitatea, domnul Boia ajunge s\u0103-i depl\u00e2ng\u0103 numai pe maghiari, uit\u00e2nd \u00eens\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 cuvinte de compasiune pentru slovacii, \u015fvabii, evreii sau rom\u00e2nii maghiariza\u0163i \u00een secolele urm\u0103toare: \u201e\u00eentr-adev\u0103r, o bun\u0103 parte dintre unguri aveau diverse alte origini, mai apropiate sau mai \u00eendep\u0103rtate, ceea ce nu-i \u00eempiedica \u00eens\u0103 de a fi devenit totu\u015fi unguri; \u00een mod corect, s-ar fi cuvenit ca fiecare individ s\u0103 aib\u0103 dreptul de a decide \u00een privin\u0163a propriei identit\u0103\u0163i\u201c (pag. 71). Dar oare rom\u00e2nii din Transilvania au avut \u00eentotdeauna ocazia s\u0103 decid\u0103 asupra propriei identit\u0103\u0163i? Dup\u0103 mijlocul secolului al XIV-lea, prin m\u0103surile regelui Ludovic I, din 1366, era \u00eencurajat\u0103 tot mai mult apartenen\u0163a la nobilimea de religie catolic\u0103, astfel c\u0103 treptat rom\u00e2nii dispar din Adun\u0103rile de st\u0103ri ale Transilvaniei \u015fi vor fi tot mai marginaliza\u0163i politic \u015fi social. Acest lucru se va des\u0103v\u00e2r\u015fi mai t\u00e2rziu, la 1437, prin fraterna unio \u015fi, \u00een secolul XVI, prin unio trium nationum. Dup\u0103 Reforma religioas\u0103 de la mijlocul secolului al XVI-lea, \u00een Transilvania a fost instituit\u0103 toleran\u0163a religioas\u0103, pentru prima dat\u0103 \u00een Europa fiind recunoscute \u00eentr-un stat ca oficiale confesiunile romano-catolic\u0103, calvin\u0103, luteran\u0103 \u015fi unitarian\u0103, acestea fiind \u00eembr\u0103\u0163i\u015fate aproape \u00een exclusivitate de c\u0103tre maghiari, secui \u015fi sa\u015fi. Din p\u0103cate, rom\u00e2nii, \u015fi prin religia lor ortodox\u0103, r\u0103m\u00e2neau pe dinafara sistemului celor trei na\u0163iuni (st\u0103ri politice) privilegiate \u015fi a celor patru religii recepte, condi\u0163ia lor \u00een Transilvania fiind una de inferioritate politic\u0103, economic\u0103 \u015fi cultural\u0103. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, o bun\u0103 parte a elitei rom\u00e2ne\u015fti, dar uneori \u015fi oamenii simpli au emigrat, trec\u00e2nd la sud \u015fi la est de Carpa\u0163i \u00een statele rom\u00e2ne\u015fti Moldova \u015fi \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103, unde au putut s\u0103 se afirme ne\u00eengr\u0103di\u0163i pe toate planurile \u015fi s\u0103-\u015fi p\u0103streze identitatea rom\u00e2neasc\u0103 prin intermediul confesiunii lor ortodoxe. Tot at\u00e2t de adev\u0103rat este \u015fi faptul c\u0103 o mic\u0103 parte a nobilimii rom\u00e2ne\u015fti, c\u00e2t\u0103 a mai supravie\u0163uit dup\u0103 tentativele regalit\u0103\u0163ii maghiare de catolicizare din secolele anterioare, a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat pe alocuri una dintre noile confesiuni reformate (prin \u0162ara Ha\u0163egului, \u00een Maramure\u015f, Chioar etc.).
\nUn cititor mai pu\u0163in avizat <\/strong>
\npoate r\u0103m\u00e2ne perplex…<\/strong>
\n… \u00eenspre finalul subcapitolului \u201eRom\u00e2nizarea prin \u015fcoal\u0103\u201c din cauza asocierilor periculoase f\u0103cute de domnul Lucian Boia \u015fi a interpret\u0103rilor tenden\u0163ioase ale domniei sale, care nu \u0163in cont de spiritul \u015fi terminologia vremii, induc\u00e2nd concluzii false despre oameni importan\u0163i ai \u015ftiin\u0163ei \u015fi vie\u0163ii publice rom\u00e2ne\u015fti, profesioni\u015fti one\u015fti aprecia\u0163i p\u00e2n\u0103 \u015fi de str\u0103ini (numai autorul recenzat pare, \u00een aceast\u0103 carte, s\u0103 nu \u015ftie c\u00e2t de democratic \u015fi umanist s-a comportat personajul incriminat). Astfel, prezent la 19 noiembrie 1935 la Casa \u015ecoalelor, la o consf\u0103tuire legat\u0103 de rezultatele procesului de sprijinire a minorit\u0103\u0163ilor dezna\u0163ionalizate \u00eenainte de 1918 pentru a-\u015fi reg\u0103si \u015fi a-\u015fi fortifica identitatea, dar \u015fi pentru a \u00eenv\u0103\u0163a limba rom\u00e2n\u0103, renumitul statistician Sabin Manuil\u0103, directorul Institutului Central de Statistic\u0103 ar fi spus (subliniem deliberat aceste cuvinte, fiindc\u0103 domnul Boia NU ne indic\u0103 sursa folosit\u0103 dup\u0103 ce red\u0103 dou\u0103 citate din discursul lui Sabin Manuil\u0103, lucru elementar pe care \u00eel afl\u0103 studen\u0163ii de la Istorie \u00een primele zile de \u015fcoal\u0103: \u201eSunt dou\u0103 regiuni \u015fi dou\u0103 probleme distincte, spune el: grani\u0163a de vest \u015fi secuimea. Abord\u0103rile trebuie s\u0103 fie diferite. \u00abProblema Grani\u0163ei de Vest este purificarea acestei grani\u0163e pe o zon\u0103 de 100 km, \u015fi nu se poate face dec\u00e2t prin extirparea elementului unguresc.\u00bb Va trebui colonizat\u0103 zona, chiar prin schimb de popula\u0163ie, aduc\u00e2nd rom\u00e2ni din Ungaria. Sun\u0103 crud \u015fi, cel pu\u0163in din perspectiva actual\u0103 (\u015ftiind unde aveau s\u0103 duc\u0103 asemenea \u00eendemnuri), foarte \u00eengrijor\u0103tor: purificare, extirpare… Pe de alt\u0103 parte, continu\u0103 Manuil\u0103, \u00abatitudinea fa\u0163\u0103 de secui s\u0103 fie mai conciliant\u0103, c\u0103ci va aduce, dup\u0103 cum e firea acestora, mai \u00eenclinat\u0103 spre ce-i rom\u00e2nesc, o asimilare treptat\u0103, cu asentimentul lor. Nu trebuie o politic\u0103 de agresiune, ci de asimilare pacific\u0103\u00bb. Oricum, extirpare sau asimilare, maghiarii urmau s\u0103 dispar\u0103. S\u0103 \u0163inem seama, desigur, de distan\u0163a de la vorbe la fapte; lucrurile, \u00een ceea ce-i prive\u015fte pe unguri, n-aveau s\u0103 se petreac\u0103 a\u015fa\u201c (pag. 75). Este extrem de grav c\u00e2t de u\u015for se joac\u0103 cu cuvintele \u015fi cu insinu\u0103rile domnul profesor Lucian Boia! Cred c\u0103 domnia sa este con\u015ftient de faptul c\u0103 sugereaz\u0103, \u00eentr-un mod inten\u0163ionat confuz, ni\u015fte lucruri grave despre Sabin Manuil\u0103 pe care chiar d\u00e2nsul l-a caracterizat drept un \u201eremarcabil profesionist, dar \u015fi na\u0163ionalist ardelean\u201c (pag. 74-75). Probabil domnul Boia nu avea cum s\u0103 escamoteze profilul profesional de excep\u0163ie al acestui savant \u015fi sus\u0163in\u0103tor al institu\u0163iilor demografiei rom\u00e2ne\u015fti interbelice, dar un defect tot trebuia s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 pentru a diminua importan\u0163a operei sale, \u015fi atunci l-a caracterizat drept na\u0163ionalist ardelean. Ce \u00een\u0163eles acord\u0103 acestui termen domnul Boia, nu \u015ftim. Ce conota\u0163ii abominabile legate de acest \u201ena\u0163ionalist ardelean\u201c ne las\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim istoricul bucure\u015ftean? Oricum, fraza domniei sale este f\u0103r\u0103 echivoc \u00een ceea ce-l prive\u015fte pe remarcabilul demograf ar\u0103dean. Termenul folosit de domnul Boia, cel de \u201eardelean\u201c, nu este potrivit, Sabin Manuil\u0103 s-a n\u0103scut la S\u00e2mb\u0103teni, l\u00e2ng\u0103 Arad, a f\u0103cut studiile universitare la Budapesta, a profesat ca medic \u015fi asistent universitar doar c\u00e2\u0163iva ani la Universitatea din Cluj \u015fi apoi, dup\u0103 o burs\u0103 \u00een SUA, a devenit la scurt timp, \u00eencep\u00e2nd cu 1927, bucure\u015ftean, ocup\u00e2nd mai multe func\u0163ii \u00een administra\u0163ia central\u0103 a \u0163\u0103rii. Prin urmare, domnul Boia ar trebui s\u0103 fie mai atent la nuan\u0163ele cuvintelor pe care le folose\u015fte, \u201eardelean\u201c nefiind tocmai atributul just pentru Sabin Manuil\u0103. Desigur, admitem c\u0103 el s-a str\u0103duit prin opera \u015ftiin\u0163ific\u0103, prin munca de organizare a sistemului medical \u015fi a demografiei rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163easc\u0103 nivelul de trai al popula\u0163iei din Rom\u00e2nia, s\u0103-i confere demografiei \u015fi statutul de arm\u0103 de lupt\u0103 contra revizionismului maghiar, \u015fi nu numai. At\u00e2t \u00een timpul r\u0103zboiului, c\u00e2t \u015fi \u00een perioada preg\u0103tirii documenta\u0163iei istorice, statistice \u015fi etnografice pentru Conferin\u0163a de Pace de la Paris, Sabin Manuil\u0103 \u015fi-a folosit expertiza \u015ftiin\u0163ific\u0103 ca un adev\u0103rat militant pentru drepturile na\u0163iunii rom\u00e2ne. Probabil c\u0103 atunci, \u015fi nu este exclus ca \u015fi \u00een prezent (de\u015fi nu mai este printre cei vii din 1964, c\u00e2nd a decedat la New York), personalitatea \u015fi competen\u0163ele \u015ftiin\u0163ifice ale lui Sabin Manuil\u0103 s\u0103 fi deranjat mult\u0103 lume. Prin \u0163\u0103rile din jurul Rom\u00e2niei \u015fi nu numai… \u015ei poate c\u0103 ast\u0103zi unii dintre cei deranja\u0163i sunt interesa\u0163i s\u0103-l denigreze \u015fi s\u0103 arunce, direct sau prin interpu\u015fi, cu noroi \u00eentr-un om c\u0103ruia po\u0163i s\u0103-i pui \u00een c\u00e2rc\u0103 multe acuza\u0163ii, dar nu \u015fi pe aceea de a fi imaginat exterminarea maghiarilor, a evreilor \u015f.a.m.d. De aceea, fraza domnului Boia, pe care o relu\u0103m \u00een continuare, ni se pare izvor\u00e2t\u0103 nu din ignoran\u0163\u0103, ci mai degrab\u0103 din cu totul alte ra\u0163iuni: \u201eOricum, extirpare sau asimilare, maghiarii urmau s\u0103 dispar\u0103\u201c. Oare domnul Boia nu \u015ftia c\u0103 Sabin Manuil\u0103 a angajat fictiv la Institutul Central de Statistic\u0103 (dup\u0103 1940) sute de intelectuali evrei pentru a-i proteja, pentru a nu fi trimi\u015fi \u00een lag\u0103rele de munc\u0103 for\u0163at\u0103 de la CFR, la fortifica\u0163ii din jurul Capitalei sau \u00een alte locuri \u00een care ar fi \u00eendurat umilin\u0163e \u015fi priva\u0163iuni? Sau c\u0103 acela\u015fi Sabin Manuil\u0103 a ajutat un num\u0103r mare de familii evreie\u015fti din Bucure\u015fti, Arad etc. s\u0103-\u015fi salveze par\u0163ial sau integral bunurile de av\u00e2ntul rom\u00e2niz\u0103rii averilor, proces declan\u015fat \u00een acei ani tulburi ai r\u0103zboiului? Exist\u0103 \u00een fondul personal Sabin Manuil\u0103 de la Arhivele Na\u0163ionale suficiente documente \u00een acest sens. Oare at\u00e2t de inuman s\u0103 fi fost \u00een timp de pace, \u00een 1935, Sabin Manuil\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 conceap\u0103 eliminarea fizic\u0103 a maghiarilor de pe grani\u0163a de vest, \u015fi at\u00e2t de uman \u00een vremurile excep\u0163ionale de r\u0103zboi \u015fi dictatur\u0103? Credem\u00a0 c\u0103 domnul Boia avea obliga\u0163ia moral\u0103 de a explica faptul c\u0103 termenul de extirpare, utilizat probabil de Manuil\u0103, avea \u00een epoc\u0103 \u00een\u0163elesul de dislocare teritorial\u0103, \u015fi nicidecum \u00een\u0163elesul insinuat \u00een carte, de exterminare a minoritarilor unguri! Oare ar mai fi fost primit Sabin Manuil\u0103 \u00een SUA dup\u0103 1947, c\u00e2nd a reu\u015fit s\u0103 scape din Rom\u00e2nia pe cale s\u0103 devin\u0103 comunist\u0103 \u015fi chiar s\u0103 devin\u0103 consultant al Biroului pentru recens\u0103m\u00e2nt al acestei \u0163\u0103ri dac\u0103 ar fi g\u00e2ndit \u015fi ac\u0163ionat \u00een felul pe care \u00eel descrie f\u0103r\u0103 nicio remu\u015fcare domnul Boia? Am publicat \u00een urm\u0103 cu foarte mul\u0163i ani un document elaborat sub conducerea lui Sabin Manuil\u0103 \u00een toamna anului 1941, dup\u0103 destr\u0103marea Rom\u00e2niei Mari, \u015fi aici erau creionate c\u00e2teva idei \u00een leg\u0103tur\u0103 cu posibila omogenizare etnic\u0103 a Rom\u00e2niei prin solu\u0163ia schimbului total \u015fi obligatoriu de popula\u0163ie cu \u0163\u0103rile vecine. De altfel, Rom\u00e2nia \u015fi Bulgaria, \u00een urma acordului de la Craiova din septembrie 1940, au trebuit s\u0103 pun\u0103 \u00een practic\u0103 acest principiu al schimbului reciproc de popula\u0163ie. Era, la vremea respectiv\u0103, o variant\u0103 relativ rezonabil\u0103 de a solu\u0163iona problemele cu care se confruntau statele \u00een raport cu minorit\u0103\u0163ile centrifuge \u015fi ea a fost pus\u0103 \u00een practic\u0103 \u00eenc\u0103 din 1923 sub controlul Ligii Na\u0163iunilor de c\u0103tre Turcia, Grecia \u015fi Bulgaria, ca urmare a tratativelor de la Lausanne! Dup\u0103 al Doilea R\u0103zboi Mondial, \u00een perioada 1945-1948, state precum Polonia, Cehoslovacia, Ungaria sau Iugoslavia au expulzat \u00eentr-o manier\u0103 uneori brutal\u0103 milioane de germani, cu acordul \u015fi uneori la instigarea democra\u0163iilor occidentale. Rom\u00e2nia, din fericire, NU a recurs la acest lucru. E adev\u0103rat c\u0103, din ianuarie 1945, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi \u00een alte \u0163\u0103ri din Europa Central\u0103, c\u00e2teva zeci de mii de germani adul\u0163i, mai cu seam\u0103 b\u0103rba\u0163i, au fost du\u015fi pentru c\u00e2\u0163iva ani la munc\u0103 silnic\u0103 \u00een URSS. Totu\u015fi, pot oare fi puse pe picior de egalitate politica unilateral\u0103 de dezr\u0103d\u0103cinare for\u0163at\u0103 a mai multor milioane de germani din \u0163\u0103rile men\u0163ionate anterior \u015fi planurile teoretice ale lui Manuil\u0103 de schimb total \u015fi obligatoriu de popula\u0163ie cu \u0163\u0103rile vecine, f\u0103cut sub controlul Ligii Na\u0163iunilor sau al altor organiza\u0163ii interna\u0163ionale, pe baza unor acorduri bilaterale \u015fi cu preg\u0103tire prealabil\u0103?
\nComent\u00e2nd revenirea Transilvaniei de Nord-Vest (nu a Ardealului de Nord cum scrie domnul Boia, fiindc\u0103 teritoriul cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena nu era numai din Ardeal, din el f\u0103ceau parte zone \u00eentinse din ceea ce speciali\u015ftii numesc Cri\u015fana, S\u0103tmar, Maramure\u015f \u2013 sau mai pe scurt Partium, Ardealul av\u00e2nd o alt\u0103 conota\u0163ie geografico-administrativ\u0103 \u015fi istoric\u0103!) la Rom\u00e2nia \u00een martie 1945, istoricul recenzat lanseaz\u0103 alte c\u00e2teva afirma\u0163ii, dac\u0103 nu elucubrante, cel pu\u0163in \u015focante: \u201eRevenirea Ardealului de Nord \u00eentre frontierele Rom\u00e2niei, act de pur\u0103 dreptate potrivit interpret\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti, a fost o decizie asupra c\u0103reia puterile victorioase \u00een r\u0103zboi au c\u0103zut de acord dup\u0103 destule ezit\u0103ri. Fapt este \u2013 deta\u015f\u00e2ndu-ne de intrepret\u0103rile simpliste \u2013 c\u0103 \u015fi maghiarii, nu numai rom\u00e2nii, pot invoca drepturi asupra Transilvaniei\u201c (pag. 96)! Fie \u015fi numai pentru aceast\u0103 declara\u0163ie\/interpretare, cred c\u0103 lucrarea de fa\u0163\u0103 a domnului profesor Boia trebuie tradus\u0103 \u00een maghiar\u0103, englez\u0103, german\u0103 \u015fi \u00een alte limbi. Asta, pe c\u00e2t posibil, \u00een Rom\u00e2nia \u015fi, de ce nu, cu sprijinul unor programe de finan\u0163are a traducerilor \u015fi de tip\u0103rire a c\u0103r\u0163ilor subven\u0163ionate de c\u0103tre statul rom\u00e2n, a\u015fa cum nu de pu\u0163ine ori s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een ultimul deceniu ca Ministerul Culturii ori Institutul Cultural Rom\u00e2n, condus la vremea respectiv\u0103 de eseistul Horia-Roman Patapievici, s\u0103 finan\u0163eze c\u0103r\u0163i \u015fi proiecte care aduceau deservicii culturii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi intereselor fundamentale ale Rom\u00e2niei. Cine este curios poate lua lista editurilor finan\u0163ate \u00een ultimii 10 ani de Ministerul Culturii \u015fi va avea surpriza s\u0103 constate c\u0103 au fost ani \u00een care propor\u0163ia editurilor maghiare care au beneficiat de subven\u0163ii de editare a fost cu mult, nefiresc de mult, peste ponderea etniei maghiare \u00een cadrul popula\u0163iei \u0163\u0103rii sau peste procentul editurilor maghiare \u00een ansamblul caselor de editur\u0103 din Rom\u00e2nia! Ca s\u0103 nu mai vorbim de scandalurile legate de anumite proiecte ale ICR care au st\u00e2rnit suficiente valuri \u015fi nu fac obiectul prezentei recenzii. Trec\u00e2nd \u00eentr-un registru mai grav, sper\u0103m totu\u015fi ca prezenta lucrare a istoricului bucure\u015ftean s\u0103 nu fie tradus\u0103 \u015fi publicat\u0103 cu finan\u0163are de la bugetul \u0163\u0103rii noastre. Din nefericire pentru autor, documentarea insuficient\u0103 sau preluarea ad hoc \u015fi f\u0103r\u0103 filtrul analizei critice a unor informa\u0163ii din literatura de specialitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie consultate \u015fi lucr\u0103ri care ofer\u0103 o alt\u0103 viziune asupra istoriei contemporane, au condus la comiterea unor gre\u015feli de datare \u015fi interpretare care oculteaz\u0103 adev\u0103rul istoric. Astfel, distinsul istoric Boia confund\u0103 anul \u00een care a disp\u0103rut Regiunea Autonom\u0103 Maghiar\u0103 \u015fi s-a revenit \u00een Rom\u00e2nia, din punct de vedere administrativ, la \u00eemp\u0103r\u0163irea \u00een jude\u0163e: nu \u00een 1966, cum apare la pagina 105 a c\u0103r\u0163ii, s-a apelat la aceast\u0103 fomul\u0103, ci \u00een anul 1968, tot a\u015fa cum faptul c\u0103 se vorbe\u015fte la pagina 111 de popula\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u201ela 1966, \u00een ora\u015fele jude\u0163ului Bihor\u201c demonstreaz\u0103 acela\u015fi lucru, cunoa\u015fterea superficial\u0103 a istoriei contemporane a \u0163\u0103rii noastre. Cu toate acestea, istoricul bucure\u015ftean \u00ee\u015fi permite s\u0103 emit\u0103 sentin\u0163e definitive \u015fi s\u0103 fac\u0103 unele caracteriz\u0103ri tenden\u0163ioase asupra unor personalit\u0103\u0163i \u015fi evenimente istorice. Mai grav \u00eens\u0103 este c\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 depl\u00e2ng\u0103 soarta minorit\u0103\u0163ii maghiare din Rom\u00e2nia, cu o empatie ce dep\u0103\u015fe\u015fte limitele firescului, domnul Boia afirm\u0103 \u00een necuno\u015ftin\u0163\u0103 de cauz\u0103, reu\u015find s\u0103 \u015fi confunde denumirile corecte, c\u0103 \u201ela Universitatea Babe\u015f-Bolyai, profesorii maghiari sunt nevoi\u0163i s\u0103 predea \u00een rom\u00e2n\u0103, \u00een maghiar\u0103 se mai \u0163in doar cursurile de la Facultatea de Limb\u0103 Maghiar\u0103\u201c (pag. 108). \u00cen primul r\u00e2nd, domnul Boia trebuie s\u0103 \u015ftie c\u0103 la Universitatea Babe\u015f-Bolyai nu a func\u0163ionat o Facultate de Limb\u0103 Maghiar\u0103, ci la Facultatea de Filologie (sau de Litere, cum este denumit\u0103 mai recent) a existat \u015fi continu\u0103 s\u0103 existe un program de licen\u0163\u0103 \u00een limb\u0103 maghiar\u0103, unul de etnologie \u00een limba maghiar\u0103 etc. Chiar \u015fi \u00een ultimul deceniu de existen\u0163\u0103 al regimului na\u0163ionalist, \u00een care Ceau\u015fescu a exacerbat (uneori \u015fi la provoc\u0103rile Budapestei) discursul na\u0163ionalist, iar drumul spre o politic\u0103 pur rom\u00e2neasc\u0103, cum scrie domnul Boia la pagina 106, era larg deschis, la Universitatea Babe\u015f-Bolyai au existat programe de studii de licen\u0163\u0103 unde s-a predat complet (\u015fi pe alocuri preponderent) \u00een limba maghiar\u0103. \u00cenainte de a ar\u0103ta c\u00e2teva date statistice din arhiva Universit\u0103\u0163ii Babe\u015f-Bolyai, invoc\u0103m aici o situa\u0163ie pe care am tr\u0103it-o personal. \u00cen anul universitar 1982-1983, la Facultatea de Istorie \u015fi Filozofie de la Universitatea Babe\u015f-Bolyai, sec\u0163ia Istorie-Filosofie, \u00een anul I erau \u00eenscri\u015fi, dup\u0103 concursul de admitere, 18 studen\u0163i rom\u00e2ni \u015fi doi maghiari. Cei doi colegi maghiari au f\u0103cut INTEGRAL \u00een limba maghiar\u0103 toate cursurile din acel an, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, respectiv cursul de Istoria Veche a Rom\u00e2niei, sus\u0163inut la acea vreme de reputatul istoric Hadrian Daicoviciu. La sec\u0163ia de Filozofie-Istorie erau, din c\u00e2te \u00eemi amintesc, cinci sau \u015fase studen\u0163i maghiari, care, la r\u00e2ndul lor, au audiat toate cursurile \u00een limba maghiar\u0103, cu excep\u0163ia celui deja men\u0163ionat. Un coleg maghiar de la aceast\u0103 sec\u0163ie nu a promovat examenul la aceast\u0103 disciplin\u0103 \u015fi m-a rugat s\u0103-i \u00eemprumut o carte pe care eu o cump\u0103rasem de la anticariat pentru (acest) curs. Cartea se numea Dacii \u015fi era scris\u0103 de Hadrian Daicoviciu. Fire\u015fte c\u0103 la sesiunea de restan\u0163e colegul maghiar (ca \u015fi al\u0163i colegi rom\u00e2ni ce nu promovaser\u0103 vara) a luat examenul \u015fi a putut trece \u00een anul II. C\u00e2nd am revenit din vacan\u0163\u0103 la Cluj \u015fi i-am cerut cartea, acesta, senin, mi-a r\u0103spuns amuz\u00e2ndu-se c\u0103, dup\u0103 ce a trecut examenul la profesorul Hadrian Daicoviciu, a pus-o pe foc. Adic\u0103 o carte a fost aruncat\u0103 pe foc fiindc\u0103 un student, de aceast\u0103 dat\u0103 maghiar, nu promovase vara examenul (\u015fi nu a fost unicul student, maghiar sau rom\u00e2n, care nu promovase \u00een 1983 sau \u00een al\u0163i ani anteriori). \u00cen plus, cartea nu era a lui, ci a mea!
\n\u00cen vara anului 1983 au venit de la minister preciz\u0103ri c\u0103 \u00een universit\u0103\u0163i nu se mai pot realiza forma\u0163ii de studii\/grupe cu mai pu\u0163in de \u015fapte studen\u0163i. M\u0103sura viza \u00een general toate cursurile \u015fi seminariile speciale, nu a fost luat\u0103 \u00een mod direct \u00eempotriva minorit\u0103\u0163ii maghiare. Aceasta \u00eensemna faptul c\u0103 la noi la Istorie, spre exemplu, niciun profesor nu mai putea preda un curs, s\u0103 zicem, de Istoria cuiului, dac\u0103 nu avea \u00eenscri\u015fi cel pu\u0163in \u015fapte studen\u0163i. Dar acest lucru l-a tr\u0103it \u015fi domnul Boia \u00een acei ani \u015fi la Universitatea Bucure\u015fti, unde nu credem c\u0103 a mai \u0163inut dup\u0103 1983 (cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een 1989) cursuri cu mai pu\u0163in de \u015fapte studen\u0163i! Era o m\u0103sur\u0103 cu caracter economic, \u00een primul r\u00e2nd, nici azi nu se \u0163in cursuri cu doi-trei studen\u0163i (excep\u0163ie f\u0103c\u00e2nd universit\u0103\u0163ile voca\u0163ionale, unde, fire\u015fte c\u0103 la un instrument sau la altul, la regie sau la teatru, sunt admise cursuri \u015fi cu studen\u0163i str\u0103ini). Revenind la m\u0103sura din 1983, la noi, la specializarea Istorie, nu am mai avut \u00een anii urm\u0103tori, cel pu\u0163in c\u00e2t am mai fost eu student, grupe de studen\u0163i maghiari care s\u0103 fac\u0103 exclusiv \u00een limba maghiar\u0103 cursurile. E adev\u0103rat c\u0103 unii profesori maghiari au \u0163inut cursuri de atunci \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103, iar c\u00e2teodat\u0103 \u015fi \u00een limba maghiar\u0103, c\u00e2nd la unele cursuri speciale se \u00eenscriau studen\u0163i maghiari din anii II, III \u015fi IV, \u015fi pe ace\u015fti profesori i-am respectat \u015fi apreciat pentru \u015ftiin\u0163a lor de carte \u015fi felul afectuos \u00een care se comportau \u015fi cu noi, studen\u0163ii rom\u00e2ni (Dumnezeu s\u0103-i odihneasc\u0103 \u00een pace \u015fi lumin\u0103 pe cei care nu mai sunt azi printre noi: Imreh Istvan, Magyari Andras, Csetri Elek, Bodor Andras, Bitay Ileana). Spre \u015ftiin\u0163a domnului profesor Boia, dar \u015fi a altora, care, fie nu \u015ftiu, fie nu vor s\u0103 recunoasc\u0103, iat\u0103 c\u00e2teva date statistice despre programe de licen\u0163\u0103 la care, \u00een deceniul nou\u0103, se preda exclusiv sau preponderent \u00een limba maghiar\u0103: \u00een anul 1980, din 1075 de studen\u0163i maghiari care studiau la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul de zi la UBB (reprezent\u00e2nd 22,2% din totalul studen\u0163ilor), un num\u0103r de 823 de studen\u0163i au urmat disciplinele de specialitate \u00een limba maghiar\u0103(4). De asemenea, \u00een perioada 1981-1985, la Facultatea de Matematic\u0103 s-au predat 10 discipline \u00een limba maghiar\u0103, la Facultatea de Fizic\u0103 s-au predat 12 cursuri, la Facultatea de Tehnologie Chimic\u0103 21 de discipline, la Faculatea de Biologie, Geografie \u015fi Geologie 16 cursuri, la Facultatea de Drept 6 cursuri, la Facultatea de \u015etiin\u0163e Economice cinci discipline, la Facultatea de Istorie \u015fi Filosofie 37 de discipline, la Facultatea de Filologie 68 de cursuri(5)!
\nPentru a nu ni se repro\u015fa faptul c\u0103 am c\u0103utat numai gre\u015felile c\u0103r\u0163ii, vom prezenta \u015fi aspecte <\/strong>ce merit\u0103 a fi eviden\u0163iate<\/strong>
\nPentru a nu ni se repro\u015fa faptul c\u0103 am c\u0103utat s\u00e3 relev\u00e3m numai gre\u015felile c\u0103r\u0163ii profesorului Boia, vom prezenta \u00een cele ce urmeaz\u00e3 \u015fi aspecte ce merit\u0103 a fi eviden\u0163iate. Astfel, la finalul subcapitolului \u201eO Rom\u00e2nie foarte rom\u00e2neasc\u0103\u201c, am fost pl\u0103cut surprins s\u0103 reg\u0103sesc (e adev\u0103rat c\u0103 periferic, la o not\u0103 de subsol), enun\u0163uri mai pozitive la adresa rom\u00e2nilor: \u201eNu trebuie s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi fost campioana omogeniz\u0103rii etnice. Procesul s-a desf\u0103\u015furat \u2013 adesea \u00een forme brutale \u2013 \u00eentr-o bun\u0103 parte a Europei Centrale, R\u0103s\u0103ritene \u015fi de Sud-Est, jum\u0103tatea de continent caracterizat\u0103 printr-un accentuat amestec de popula\u0163ii\u201c (pag. 126). \u00centr-adev\u0103r, o compara\u0163ie a ceea ce \u00eenseamn\u0103 o \u0163ar\u0103 cu adev\u0103rat omogen\u0103 etnic \u00eenseamn\u0103 un avantaj de net\u0103g\u0103duit \u00een favoarea Rom\u00e2niei, care la cel mai recent recens\u0103m\u00e2nt, cel din octombrie 2011, \u00eenregistra o pondere a rom\u00e2nilor de 88,9%. \u00cen alte \u0163\u0103ri vecine, tendin\u0163a de omogenizare a popula\u0163iei e mult mai evident\u0103 \u2013 de exemplu, \u00een Ungaria maghiarii reprezentau \u00een 1990 circa 98,5%, iar polonezii \u00een 2002 erau 96,7% din totalul popula\u0163iei Poloniei(6). Apoi, nu putem s\u0103 nu apreciem faptul c\u0103 profesorul Lucian Boia \u00eencearc\u0103 s\u0103 scrie istoria pe \u00een\u0163elesul celor mul\u0163i, f\u0103c\u00e2nd-o uneori \u00eentr-o manier\u0103 atr\u0103g\u0103toare. Are tot dreptul s\u0103 o fac\u0103 \u015fi chiar s\u0103 profite material de pe urma succesului de cas\u0103 al numeroaselor c\u0103r\u0163i pe care le-a publicat. Dar dac\u0103 alege s\u0103 scrie \u00eentr-o manier\u0103 accesibil\u0103, deci CUM s\u0103 scrie istoria, are o responsabilitate enorm\u0103 \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu CE scrie \u00een aceste c\u0103r\u0163i, pe care le adreseaz\u0103 deopotriv\u0103 publicului larg \u015fi speciali\u015ftilor. Ceea ce ar trebui s\u0103 fac\u0103 \u00een primul r\u00e2nd profesorul Boia ar fi s\u0103 nu mai recurg\u0103 la at\u00e2\u0163ia dac\u0103 \u00een scrierea istoriei, a\u015fa cum a f\u0103cut-o pe alocuri \u015fi \u00een aceast\u0103 carte, dar mult mai pronun\u0163at \u00een altele, inclusiv \u00een cea despre Primul R\u0103zboi Mondial, pe care am recenzat-o deja \u00een mai multe reviste \u015fi c\u0103r\u0163i. O re\u00eentoarcere la metoda lui Leopold von Ranke \u015fi redarea istoriei wie es eigentlich gewesen (a\u015fa cum lucrurile s-au petrecut \u00een realitate) ar fi de dorit pentru distinsul coleg de breasl\u0103. Nu \u00een cele din urm\u0103, \u00een spiritul deontologiei profesionale, o documentare mai ampl\u0103 pe subiectele abordate, precum \u015fi interpret\u0103ri mai echilibrate, \u0163in\u00e2nd seama \u015fi de spiritul epocii tratate, l-ar feri pe domnul profesor Boia de erorile pe care le-a comis inclusiv \u00een prezenta carte.
\nRom\u00e2nii nu au fost <\/strong>nici mai buni, nici mai r\u0103i <\/strong>dec\u00e2t alte na\u0163iuni<\/strong>
\nRom\u00e2nii nu au fost nici mai buni, nici mai r\u0103i de-a lungul istoriei dec\u00e2t alte na\u0163iuni europene \u015fi extraeuropene. Francezii (catolici \u015fi hugheno\u0163i) s-au ucis \u00eentre ei f\u0103r\u0103 nicio ezitare, germanii au f\u0103cut la fel \u00een timpul r\u0103zboaielor religioase, cehii i-au c\u0103s\u0103pit pe germani \u00een timpul r\u0103zboaielor husite etc. \u00cen Australia, \u201ev\u00e2n\u0103toarea\u201c de aborigeni a devenit un fel de sport na\u0163ional practicat duminica, primele m\u0103suri drastice luate \u00eempotriva albilor ce omorau aborigeni fiind luate \u00een 1838; abia din 1870 unele state au \u00eenceput s\u0103 ofere protec\u0163ie aborigenilor, ace\u015ftia devenind cet\u0103\u0163eni cu drepturi depline numai \u00een 1964. \u00cen SUA, popula\u0163ia de culoare a cunoscut statutul de sclavi p\u00e2n\u0103 cam \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 c\u00e2nd \u015fi \u00een Rom\u00e2nia robii \u0163igani au fost elibera\u0163i (de\u015fi unele categorii de \u0163igani robi fuseser\u0103 emancipa\u0163i cu c\u00e2teva decenii mai devreme). Legile americane privitoare la imigrare, din 1921 \u015fi 1924, interziceau intrarea \u00een \u0163ar\u0103 a str\u0103inilor indezirabili prin limitarea numeric\u0103 \u00een func\u0163ie de ras\u0103 \u015fi religie \u2013 era foarte strict restric\u0163ionat\u0103 intrarea slavilor, a evreilor, a popoarelor asiatice sau a celor din Estul \u015fi din Sud-Estul Europei, \u00een schimb cei cu s\u00e2nge pur anglo-saxon sau nordic puteau intra \u00een num\u0103r foarte mare \u00een SUA. Germanii, prin intermediul nazi\u015ftilor care au executat f\u0103r\u0103 c\u00e2rtire ordinele guvernului, \u015fi-au exterminat la \u00eenceputul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial circa 400.000 de cet\u0103\u0163eni germani numai fiindc\u0103 ace\u015ftia aveau diverse dizabilit\u0103\u0163i psihice \u015fi fizice! Prin urmare, nici rom\u00e2nii nu au ie\u015fit din regula jocului atunci c\u00e2nd \u00een anumite circumstan\u0163e unii dintre ei s-au dedat la fapte abominabile. Trebuie s\u0103 le cunoa\u015ftem \u015fi pe acestea, dar nu e indicat s\u0103 le particulariz\u0103m ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost specifice numai neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Lucian Boia, Cum s-a rom\u00e2nizat Rom\u00e2nia, Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 2015, 139 pagini   Recitind recent o carte de eseuri a istoricului Lucian Boia, De ce este Rom\u00e2nia altfel? (Bucure\u015fti, Editura Humanitas, 2012) \u015fi compar\u00e2nd-o cu cea pe care o supunem \u00een r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103 unei analize critice, am constatat c\u0103 ambele \u00eencep pe acela\u015fi ton,… Cite\u0219te mai mult »Cum s-a rom\u00e2nizat Rom\u00e2nia, un scenariu \u015ftiin\u0163ifico-fantastic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15080,8957],"class_list":["post-24417","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-cum-s-a-romanizat-romania","tag-lucian-boia"],"views":4740,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24417","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24417"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24417\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24421,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24417\/revisions\/24421"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24417"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24417"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24417"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}