{"id":24403,"date":"2015-09-17T21:23:45","date_gmt":"2015-09-17T19:23:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24403"},"modified":"2015-09-17T21:23:45","modified_gmt":"2015-09-17T19:23:45","slug":"arctica-teritoriul-noilor-dispute","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arctica-teritoriul-noilor-dispute\/","title":{"rendered":"Arctica, teritoriul noilor dispute"},"content":{"rendered":"

Se m\u0103re\u015fte frecven\u0163a \u015focurilor care zguduie ordinea lumii de azi. Peste var\u0103, China a produs un cutremur financiar major recurg\u00e2nd la devalorizarea yuanului, moneda na\u0163ional\u0103, \u015fi anun\u0163\u00e2nd o nou\u0103 sc\u0103dere a ritmului de cre\u015ftere economic\u0103. Dac\u0103 mai aveam nevoie de o prob\u0103 a dependen\u0163ei economiei mondiale de China, scrie editorialistul ziarului Le Monde, r\u0103sturn\u0103rile produse la Bursa din Shanghai ne-au f\u0103cut o demonstra\u0163ie eclatant\u0103. Tradus, aceasta ar \u00eensemna c\u0103 ritmul de cre\u015ftere a economiei Chinei nelini\u015fte\u015fte \u015fi c\u00e2nd cre\u015fte, \u015fi c\u00e2nd descre\u015fte. S\u0103 trecem \u00eentr-o alt\u0103 parte a acestui p\u0103m\u00e2nt: Marea Britanie \u015fi Fran\u0163a au anun\u0163at c\u0103 sunt hot\u0103r\u00e2te s\u0103 intervin\u0103 militar pentru distrugerea califatului pe care fundamentali\u015ftii islamici sunt pe cale s\u0103-l instaleze \u00een nordul Irakului \u015fi Siriei. Turcia iese din r\u0103bdarea abia strunit\u0103 timp de decenii \u015fi trece la reprimarea cu armata a tentativei kurzilor de a profita de balamucul din Orientul Mijlociu pentru a-\u015fi constitui, \u015fi ei, un stat al lor. Din c\u00e2te \u015ftiu, armata turc\u0103 este una dintre cele mai puternice \u015fi mai moderne din lume; precizarea \u00eenlocuie\u015fte o eventual\u0103 concluzie. C\u00e2t despre bulversarea Europei provocat\u0103 de valul de imigran\u0163i, devine \u00eengrijor\u0103toare nu numai soarta celor alunga\u0163i din casele lor de r\u0103zboaie \u015fi s\u0103r\u0103cie, ci \u015fi obscuritatea mobilurilor miilor de persoane, de religie islamic\u0103, deloc lipsi\u0163i de mijloace financiare, care aleg exodul \u015fi poftesc s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 numai \u00een statele occidentale dezvoltate.
\nS\u0103 ne \u00eendep\u0103rt\u0103m de zonele fierbin\u0163i \u015fi s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Polul Nord. Pentru c\u0103 nici m\u0103car acolo lini\u015ftea nu mai este posibil\u0103.
\nCre\u015fterea temperaturii Terrei <\/strong>
\nd\u0103 frisoane<\/strong>
\n\u00cen Alaska, la Anchorage, a avut loc \u00een primele zile ale lui septembrie o reuniune a reprezentan\u0163ilor statelor riverane la Oceanul \u00cenghe\u0163at \u015fi ai celor afectate de schimb\u0103rile climaterice \u00een regiune. A fost o bun\u0103 ocazie pentru pre\u015fedintele Barack Obama s\u0103 dezvolte \u00een fa\u0163a celor 400 de participan\u0163i un discurs politic adecvat nu doar tematicii conferin\u0163ei, ci \u015fi \u00eengrijor\u0103rilor provocate de evolu\u0163ia\u00a0 situa\u0163iei interna\u0163ionale. Imaginea lumii re\u0163inut\u0103 de pre\u015fedintele american are dimensiuni de co\u015fmar: \u201e\u0162\u0103ri cople\u015fite de neputin\u0163\u0103, ora\u015fe abandonate, c\u00e2mpuri p\u0103r\u0103site; oameni dispera\u0163i c\u0103ut\u00e2nd refugii \u00een case care nu vor fi niciodat\u0103 ale lor; perturb\u0103ri politice care vor putea antrena conflicte multiple \u00een lume\u201c. Merit\u0103 s\u0103 remarc\u0103m faptul c\u0103 reuniunea de la Anchorage are loc cu doar trei luni \u00eenaintea Conferin\u0163ei mondiale a climei ce se va \u0163ine la Paris, eveniment \u00een care pre\u015fedintele Hollande a investit speran\u0163e uria\u015fe pentru refacerea sau consolidarea prestigiului Fran\u0163ei \u00een lume. Conferin\u0163ele precedente pe aceast\u0103 tem\u0103 au e\u015fuat, marile puteri industriale nu au acceptat reduceri semnificative ale activit\u0103\u0163ilor industriale, cauza principal\u0103 a \u00eenc\u0103lzirii climei. Economia Statelor Unite \u015fi Chinei fac din aceste \u0163\u0103ri cei mai mari poluatori cu gaze cu efect de ser\u0103. \u00centrebarea este cum s\u0103 opre\u015fti dezvoltarea Chinei sau industria prosper\u0103 de armament american\u0103? La\u00a0 Anchorage, pre\u015fedintele Obama\u00a0 a l\u0103sat, totu\u015fi, s\u0103 se \u00eentrevad\u0103 o schimbare \u00een privin\u0163a tratamentului riscurilor evidente ale modific\u0103rilor climaterice: \u201eClimatul se schimb\u0103 rapid, mai rapid dec\u00e2t eforturile noastre de a-i face fa\u0163\u0103\u201c. Mai are timp s\u0103 aib\u0103 un cuv\u00e2nt de spus \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul mandatului s\u0103u preziden\u0163ial, dar pentru aceasta trebuie s\u0103 \u00eenving\u0103 opozi\u0163ia republicanilor din Congres. \u00cen cele trei zile ale vizitei \u2013 care s-a bucurat de o bun\u0103 coregrafie, cum preciza un jurnalist \u2013 pre\u015fedintele a trecut dincolo de Cercul Polar \u2013 este primul locatar al Casei Albe care ajunge \u00een \u0163inuturile ghe\u0163urilor ve\u015fnice \u2013, iar excursia nu a fost lipsit\u0103 de rosturi politice.
\nTerra are \u00eenc\u0103 <\/strong>
\nteritorii de \u00eemp\u0103r\u0163it<\/strong>
\nLa 4 august, Rusia a depus la ONU dosarul complet al cererii de recunoa\u015ftere a suveranit\u0103\u0163ii sale asupra unei \u00eentinderi de 1,2 milioane km p\u0103tra\u0163i, de sub apele Oceanului \u00cenghe\u0163at. Dac\u0103 va avea c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103, zona economic\u0103 exclusiv\u0103 a platoului ei continental se va prelungi\u00a0 p\u00e2n\u0103 la Polul Nord. Nu este un demers nou al Moscovei, nici unul u\u015for de dus p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t. Statele riverane la Oceanul Arctic, Canada, SUA, Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda fac tot ce le st\u0103 \u00een putin\u0163\u0103 pentru a stopa, sau m\u0103car pentru a intra rapid \u00een concuren\u0163\u0103 cu Rusia. Ele au fost avertizate de inten\u0163ia Moscovei \u00eenc\u0103 din 2001 c\u00e2nd au fost f\u0103cute primele tentative la ONU de a ob\u0163ine dreptul de exploatare a z\u0103c\u0103mintelor din acel \u0163inut. Exper\u0163ii ONU au reu\u015fit s\u0103 treneze afacerea solicit\u00e2nd probe \u015ftiin\u0163ifice privind continuarea ne\u00eentrerupt\u0103 a platoului continental rusesc. Timp de peste un deceniu, savan\u0163ii ru\u015fi integra\u0163i \u00een echipajele submarinelor Mir 1 \u015fi Mir 2 au procurat aceste dovezi, iar la 2 august 2007 exploratorul Artur Cilingarov, devenit vice-pre\u015fedinte al Dumei de Stat, a plantat l\u00e2ng\u0103 Polul Nord, la o ad\u00e2ncime de peste
\n4.200 m, steagul Rusiei confec\u0163ionat din titan inoxidabil. Gestul nu avea doar o semnifica\u0163ie \u015ftiin\u0163ific\u0103, ci una cu b\u0103taie pentru recunoa\u015fterea suveranit\u0103\u0163ii Rusiei asupra acelei imense \u00eentinderi de sub ghe\u0163uri. Demersul nu putea s\u0103 scape aten\u0163iei riveranilor. Ministrul canadian de externe de atunci, Peter MacKay, a reac\u0163ionat prompt: \u201eNu suntem \u00een sec. XV. Voi nu mai pute\u0163i s\u0103 str\u0103bate\u0163i lumea \u015fi s\u0103 planta\u0163i drapele cu preten\u0163ia: \u00abnoi revendic\u0103m acest teritoriul\u00bb\u201c (Declara\u0163ie la canalul de televiziune CTV din 2 august 2007). Numai c\u0103 strategia Moscovei exploata inteligent normele dreptului interna\u0163ional. Potrivit acestora, suveranitatea unui stat asupra platoului continental se \u00eentinde pe o suprafa\u0163\u0103 de 12 mile maritime, adic\u0103 22,2 km.; zona economic\u0103 exclusiv\u0103 merge p\u00e2n\u0103 la 370 km \u015fi poate fi extins\u0103 \u00een cazul \u00een care sunt aduse probe \u015ftiin\u0163ifice ale continuit\u0103\u0163ii platoului continental. Implant\u00e2nd steagul Rusiei la extremitatea acestuia, Moscova a \u00eendeplinit \u015fi aceast\u0103 formalitate. Demersul recent de la 4 august urmeaz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 r\u0103spunsul ONU \u00een 2016.
\nUn \u0163inut nu neap\u0103rat al nim\u0103nui<\/strong>
\nExplor\u0103rile au condus la concluzia c\u0103 dincolo de Cercul Polar se afl\u0103 bog\u0103\u0163ii apreciabile de materii prime \u015fi rezerve importante de hidrocarburi \u2013 10 miliarde de tone \u2013, ceea ce echivaleaz\u0103 cu cele din Golful Persic. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, \u0163inutul acela nu poate s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 al nim\u0103nui. Competi\u0163ia pentru \u00eemp\u0103r\u0163irea bog\u0103\u0163iilor este inevitabil\u0103. Ca \u015fi Rusia, statele riverane la Oceanul Arctic \u00ee\u015fi disput\u0103 acum propor\u0163iile partajului platourilor continentale. \u00cen afar\u0103 de aceast\u0103 miz\u0103, mai este una de perspectiv\u0103 apropiat\u0103, la fel de important\u0103, pentru care trebuie s\u0103 ac\u0163ioneze cu maximum de rapiditate. \u00cenc\u0103lzirea climei a f\u0103cut ca temperatura la Polul Nord s\u0103 creasc\u0103 mai mult dec\u00e2t pe restul Terrei provoc\u00e2nd dezghe\u0163ul marilor banchize \u015fi cre\u00e2nd condi\u0163ii ceva mai bune de naviga\u0163ie. Se deschid posibilit\u0103\u0163i de leg\u0103tur\u0103 prin Nord \u00eentre oceanele Pacific \u015fi Atlantic. Distan\u0163ele pe noile c\u0103i de naviga\u0163ie \u00eentre Europa \u015fi Japonia vor fi mai scurte cu 7.000 km, iar \u00eentre Statele Unite \u015fi China cu 8.000 km. Polul Nord iese din lini\u015ftea de p\u00e2n\u0103 acum \u015fi intr\u0103 \u2013 se putea altfel! \u2013 \u00een strategiile pentru ordinea de m\u00e2ine a lumii de azi. Rusia a declan\u015fat b\u0103t\u0103lia pentru exploatarea resurselor dar are, \u00een plus, avantajul unei flote care s\u0103 fac\u0103 deja concuren\u0163\u0103 \u00een competi\u0163ia pentru folosirea viitoarei c\u0103i de naviga\u0163ie. Ceea ce echivaleaz\u0103 cu o bun\u0103 pozi\u0163ionare la refacerea ordinii mondiale dac\u0103 evolu\u0163iile confirm\u0103 transferul centrului de putere \u00een Asia-Pacific. Iat\u0103 un motiv s\u0103 ne g\u00e2ndim cu mai mult\u0103 nelini\u015fte nu numai la efectele topirii ghe\u0163urilor ve\u015fnice, ci \u015fi la un posibil motiv de \u00eenghe\u0163 \u00een rela\u0163iile dintre marile puteri. Rusia dispune de 40 de sp\u0103rg\u0103toare de ghea\u0163\u0103, o parte cu propulsie nuclear\u0103, iar Statele Unite doar trei, diferen\u0163\u0103 colosal\u0103 pentru care o curs\u0103 de recuperare a fost deja declan\u015fat\u0103 la\u00a0 Anchorage unde pre\u015fedintele Obama a cerut guvernului american s\u0103 ia m\u0103suri rapide pentru construc\u0163ia unui nou sp\u0103rg\u0103tor de ghea\u0163\u0103. La r\u00e2ndul lor, cei 100.000 de locuitori ai \u00eendep\u0103rtatului stat cump\u0103rat de la Rusia imperial\u0103, \u00een 1867, cu numai 7,2 milioane de dolari (120 de milioane de azi), i-au reamintit pre\u015fedintelui c\u0103 Washingtonul nu trebuie \u201es\u0103 mai trateze Alaska drept o carte po\u015ftal\u0103\u201c. S\u0103 mai ad\u0103ug\u0103m c\u0103 Japonia, China \u015fi Coreea de Sud dispun deja de nave capabile s\u0103 str\u0103bat\u0103 apele printre sloiurile de ghea\u0163\u0103 din Oceanul Arctic. Timpul competi\u0163iei sau, de ce nu, al confrunt\u0103rilor nu pare s\u0103 fie departe.
\nDisputele continu\u0103<\/strong>
\nDin resursele proprii de petrol, afirm\u0103 exper\u0163ii, Statele Unite consum\u0103 doar 30% pentru nevoile interne. Restul este stocat; bani buni pentru zile negre. Poate c\u0103 cifra nu este exact\u0103. De decenii americanii sunt preocupa\u0163i, ca \u015fi ru\u015fii, s\u0103 exploateze petrolul din \u0163inuturile Oceanului \u00cenghe\u0163at. \u00cempreun\u0103 cu norvegienii, exploreaz\u0103 \u00een zona Nansen-Gakkel situat\u0103 \u00eentre Siberia \u015fi Groenlanda. Danemarca a luat pe cont propriu for\u0103rile \u00een platoul extins al Groenlandei. Canada a formulat \u00een 2006 un \u201eplan Arctic\u201c care prevede exploatarea resurselor de petrol \u015fi ob\u0163inerea recunoa\u015fterii interna\u0163ionale a dreptului de suveranitate asupra c\u0103ii de naviga\u0163ie care face leg\u0103tura \u00eentre Pacific \u015fi Atlantic. Uniunea European\u0103 \u015fi, mai ales, Statele Unite au contestat acest drept \u00eenc\u0103 de la formularea lui; le va fi greu, \u00eens\u0103, s\u0103 g\u0103seasc\u0103\u00a0 argumente juridice solide pentru c\u0103 acea cale trece printre insulele din apele teritoriale din nordul Canadei.
\nR\u0103m\u00e2ne s\u0103 mai semnal\u0103m un aspect: dispari\u0163ia banchizelor deschide nu numai perspectiva unei noi c\u0103i navigabile, ci \u015fi pe cea a exploat\u0103rii unui uria\u015f rezervor de petrol. Arctica, remarc\u0103 exper\u0163ii, ofer\u0103 posibilitatea de a fi ocolit\u0103 Organiza\u0163ia statelor exportatoare de petrol \u2013 OPEP, care are exclusivitatea \u00een fixarea nivelului extrac\u0163iilor \u015fi al pre\u0163urilor pe pia\u0163a mondial\u0103. Ob\u0163in\u00e2nd dreptul de extindere a zonelor lor economice exclusive, statele riverane Oceanului Arctic vor avea noi posibilit\u0103\u0163i de securizare a propriilor politici energetice. Cu o condi\u0163ie: s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103. Ceea ce este cu totul altceva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Se m\u0103re\u015fte frecven\u0163a \u015focurilor care zguduie ordinea lumii de azi. Peste var\u0103, China a produs un cutremur financiar major recurg\u00e2nd la devalorizarea yuanului, moneda na\u0163ional\u0103, \u015fi anun\u0163\u00e2nd o nou\u0103 sc\u0103dere a ritmului de cre\u015ftere economic\u0103. Dac\u0103 mai aveam nevoie de o prob\u0103 a dependen\u0163ei economiei mondiale de China, scrie editorialistul ziarului Le Monde, r\u0103sturn\u0103rile produse… Cite\u0219te mai mult »Arctica, teritoriul noilor dispute<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15072,15073,15074],"class_list":["post-24403","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-alaska","tag-la-anchorage","tag-polul-nord"],"views":1279,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24403","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24403"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24403\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24404,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24403\/revisions\/24404"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24403"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24403"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24403"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}