\u201eAm 31 de ani de c\u00e2nd practic critica teatral\u0103 curent\u0103 \u015fi numai c\u0103 nu mi-ar sta bine cu drumul nu s-ar putea spune despre mine\u201c, m\u0103rturise\u015fte criticul de teatru Mircea Morariu \u00een debutul articolulul O problem\u0103 de statistic\u0103 din volumul Teatrograme 2014. Un an teatral a\u015fa cum l-am v\u0103zut, Editura Universit\u0103\u0163ii din Oradea, 2015, a \u015fasea carte \u00een care \u00ee\u015fi str\u00e2nge croncile. Nu mul\u0163i se pot l\u0103uda cu o carier\u0103 \u00eensum\u00e2nd cifra amintit\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi fi pierdut entuziasmul, vigoarea \u015fi interesul pentru fenomenul teatral. \u015ei, de ce s\u0103 nu o spunem, chiar puterea fizic\u0103 de a c\u0103l\u0103tori prin \u0163ar\u0103, azi la Satu Mare, peste dou\u0103 zile la Constan\u0163a.
\nDac\u0103 volumul \u015fi implicit articolele lui Mircea Morariu merit\u0103 citite este pentru c\u0103 ele combin\u0103 fericit analiza autorului expert \u00een diferitele limbaje teatrale cu informa\u0163ia \u015fi opinia. \u015ei, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, cu nota colocvial\u0103 care, desigur, apropie cititorii. Iar dac\u0103 opiniile criticului sunt de luat \u00een seam\u0103 este pentru c\u0103 ele se \u00eentemeiaz\u0103 pe o mare \u015fi solid\u0103 cultur\u0103 teatral\u0103 fa\u0163\u0103 de care nu contenesc s\u0103-mi exprim admira\u0163ia. Nu numai \u00een privin\u0163a num\u0103rului imens de spectacole v\u0103zute, ci mai ales, \u00een aceea a informa\u0163iei vaste despre dramaturgi \u015fi mont\u0103ri, stocate (aten\u0163ie!) \u00een memorie, nu \u00een fi\u015fe sau \u00een calculator, ca \u00een cazul multora dintre noi. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 nici pe departe c\u0103 \u00een cronicile sale ar lipsi opiniile exprimate tran\u015fant, uneori cu accente polemice, ba chiar cu ironii la adresa colegilor, cum o dovede\u015fte chiar prima pagin\u0103 a volumului: \u201eNu am atins \u00eenc\u0103 performan\u0163a pretins\u0103 de unii \u015fi al\u0163ii care se cred \u00eenzestra\u0163i cu un sim\u0163 suplimentar ce le-ar permite s\u0103 prezumeze, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103 fie prezen\u0163i \u00een sala de spectacole, valoarea unui spectacol\u201c.
\nPe parcursul \u00eentregului volum, cititorul va descoperi un ochi priceput s\u0103 sesizeze toate aspectele unei mont\u0103ri, de la regie p\u00e2n\u0103 la realiz\u0103rile sau caren\u0163ele caietului-program. Ferm \u00een convingeri, criticul nu se sfie\u015fte s\u0103-\u015fi exprime opiniile, chit c\u0103 ele nu aduc pic de bucurie arti\u015ftilor implica\u0163i, ca \u00een cazul spectacolului C\u0103s\u0103toria de Gogol, de la Teatrul \u201eRegina Maria\u201c din Oradea: \u201eDin p\u0103cate, avem de-a face cu o suit\u0103 de opera\u0163iuni cosmetice la prima m\u00e2n\u0103, tot la prima m\u00e2n\u0103 fiind \u015fi scenografia mont\u0103rii semnate de Sorana \u0162opa. Opera\u0163iuni ce nu probeaz\u0103 \u015fi nici nu echivaleaz\u0103 cu existen\u0163a unei viziuni noi asupra textului\u201c (din articolul Func\u0163ion\u0103re\u015fte, pag. 194). Sau, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu spectacolul Chip de foc, \u00een regia lui Vlad Cristache, de la Teatrul \u201eToma Caragiu\u201c din Ploie\u015fti: \u201eO montare posibil\u0103, bun\u0103 chiar, dar prea temperat\u0103, prea tem\u0103toare c\u0103 ar putea sup\u0103ra pe cineva, c\u0103 ar putea \u015foca oamenii cumsecade \u015fi normali ai urbei. Prea neprovocatoare de surprize, prea negeneratoare de \u00eentreb\u0103ri, cu at\u00e2t mai pu\u0163in de insomnii. Cu idei enun\u0163ate, dar neduse p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t\u201c (pag. 204-205).
\n\u00cens\u0103 Mircea Morariu nu r\u0103m\u00e2ne doar la expertiza seac\u0103. Criticul \u015ftie adesea s\u0103-\u015fi umanizeze \u015fi s\u0103-\u015fi coloreze discursul prin informa\u0163ii interesante sau mici fragmente din discu\u0163ii (cum sunt cele cu regizorul Vlad Massaci sau cu scenograful Andu Dumitrescu, din articolul Tartuffe \u015fi totalitarismul, referitor la montarea Teatrului Na\u0163ional din Ia\u015fi). Nimic futil, \u00eens\u0103! Dimpotriv\u0103, un mic ajutor dat cititorilor curio\u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 interpreteze spectacolul.
\nConcluzia? Un critic prolific, cu o acoperire imens\u0103 de spectacole pe harta \u0163\u0103rii, cu un ritm dr\u0103cesc de cronici, cu at\u00e2t mai admirabil dup\u0103 treizeci \u015fi unu de ani de meserie. A\u015ftept\u0103m volumul urm\u0103tor!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eAm 31 de ani de c\u00e2nd practic critica teatral\u0103 curent\u0103 \u015fi numai c\u0103 nu mi-ar sta bine cu drumul nu s-ar putea spune despre mine\u201c, m\u0103rturise\u015fte criticul de teatru Mircea Morariu \u00een debutul articolulul O problem\u0103 de statistic\u0103 din volumul Teatrograme 2014. Un an teatral a\u015fa cum l-am v\u0103zut, Editura Universit\u0103\u0163ii din Oradea, 2015, a… Cite\u0219te mai mult »Dup\u0103 treizeci \u015fi unu de ani<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-24384","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1391,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24384","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24384"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24384\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24385,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24384\/revisions\/24385"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24384"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24384"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24384"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}