Cred, sau mai de grab\u0103 presupun c\u0103, \u00een forul s\u0103u interior, folcloristul, etnologul, antropologul Constantin Eretescu, re\u0163inut ca atare \u00een marele lexicon de specialitate al lui Iordan Datcu, \u00eenc\u0103 de la edi\u0163ia I (Dic\u0163ionarul folclori\u015ftilor, 1979), confirmat \u00een Dic\u0163ionarul etnologilor rom\u00e2ni, Edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi mult ad\u0103ugit\u0103, 2006,\u00a0 se simte mai ata\u015fat condi\u0163iei de scriitor, de prozator, de memorialist, de \u201emartor al propriei sale vie\u0163i\u201c, de eseist, a\u015fa cum \u00eel recomand\u0103 articolul din Dic\u0163ionarul general al literaturii rom\u00e2ne, E\/K, 2005, semnat M. P.- C. (= Mihaela Podocea \u2013 Constantinescu), articol echilibrat \u015fi bine informat, \u00eentre comentatori afl\u00e2ndu-se reprezentan\u0163i de frunte ai emigra\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti, majoritatea fo\u015fti universitari \u2013 Alexandru Sincu, Cornelia Comorowski, Marcel Pop-Corni\u015f, Marian Popa, Florin Manolescu etc., dar \u015fi \u201er\u0103ma\u015fi\u201c ilu\u015ftri, precum Mircea Anghelescu, Dan Grigorescu, Dan C. Mih\u0103ilescu \u015f.a.
\nTotu\u015fi, f\u0103r\u0103 ca beletristica\/eseistica\/memorialistica s\u0103-i dea pace (vezi, \u00een acest sens, volumul de teatru Sala de a\u015fteptare, Editura Eikon, 2014) (1), Constantin Eretescu continu\u0103 s\u0103 studieze, s\u0103 scrie \u015fi s\u0103 publice c\u0103r\u0163i solide despre cultura popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, veritabile contribu\u0163ii originale \u00een acest domeniu. Volumul Moartea lui Patroclu, Editura Etnologic\u0103, Bucure\u015fti, 2015 este o dovad\u0103 \u00een acest sens. Cele 27 de studii \u015fi articole sunt grupate \u00een trei mari sec\u0163iuni: \u201eStudii\u201c, \u201eOameni\u201c, \u201eC\u0103r\u0163i\u201c, urmate de dou\u0103 interviuri-eseu, consemnate, primul (What\u2019s in Fairy Tale) de Oana-Manuela Matei, al doilea, despre legendele urbane, de Mihai Iov\u0103nel \u015fi C\u0103t\u0103lin Sturza, ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een \u201eCultura\u201c, nr. 68, 2007.
\nTrei dintre materialele incluse \u00een sec\u0163iunea \u201eStudii\u201c \u2013 \u201eMoartea lui Patroclu\u201c, \u201ePriveghiul \u00een Irlanda\u201c, \u201eDoliul alb\u201c \u2013 se opresc, cum se vede, asupra unor aspecte mai pu\u0163in cercetate ale ceremonialului funebru, intr\u00e2nd clar \u00een sfera unor preocup\u0103ri mai vechi ale autorului (v. de ex. studiul \u201eM\u0103\u015ftile de priveghi \u2013 origine, func\u0163ionalitate\u201c, 1968), dar ceea ce le individualizeaz\u0103 este dimensiunea comparatist\u0103, vizibil\u0103 \u015fi \u00een contribu\u0163ia despre \u201eMitul ho\u0163ului onest. Robin Hood \u015fi urma\u015fii lui\u201c sau \u00een \u201eCrucea \u015fi \u00eensemnele cre\u015ftine \u00een obiceiurile rom\u00e2nilor\u201c.
\nTot pe linia unor preocup\u0103ri mai vechi, constante deci, se \u00eenscrie comunicarea \u201eMitologia rom\u00e2nilor. Configurarea unui domeniu de studiu\u201c (2014), rezumat-sintez\u0103 (presupun) al tezei sale de doctorat, \u201eReprezent\u0103ri mitologice \u00een folclorul rom\u00e2nesc\u201c, nepublicat\u0103 \u00eenc\u0103, din c\u00e2te \u015ftiu, dar anun\u0163at\u0103, cumva, de studiul \u201eFiin\u0163e mitologice \u00een legendele rom\u00e2ne\u015fti\u201c, \u201eR. E. F.\u201c, nr. 2, 1976 (perioada c\u00e2nd, probabil, \u00ee\u015fi preg\u0103tea teza), \u015fi continuat\u0103 de studiul Fata P\u0103durii \u015fi Omul Nop\u0163ii. \u00cen compania fiin\u0163elor supranaturale, Editura Compania, 2007, \u201eprima monografie consacrat\u0103 unui text \u00een proz\u0103 din folclorul literar rom\u00e2nesc\u201c, cum se specific\u0103 pe coperta a IV-a c\u0103r\u0163ii.
\nInedit este studiul \u201eC\u0103l\u0103torie spre t\u0103r\u00e2mul tinere\u0163ii\u201c, o interpretare personal\u0103 a celebrei nara\u0163iuni populare rom\u00e2ne\u015fti Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e…, din colec\u0163ia-etalon a lui Petre Ispirescu, piatra de \u00eencercare a oric\u0103rui exeget al basmelor rom\u00e2ne\u015fti, despre care etnologul spune, \u00een interviul acordat Oanei-Manuela Mihai, What\u2019s in a fairy Tale? Constantin Eretescu and the Giant Guguza. A portrait of the author: Constantin Eretescu Trapped Between Worlds, 2011: \u201e\u00cen acest moment al vie\u0163ii g\u0103sesc profunzime \u015fi umanitate \u00een Tinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte. O nara\u0163iune care dep\u0103\u015fe\u015fte cadrele genului\u00a0 \u015fi trece, aparent, spre roman. M\u0103 \u00eentreb \u00eens\u0103 dac\u0103 nu avem de-a face cu un mit care a devenit \u00een timp poveste, fic\u0163iune. Lumea \u00een care ajunge F\u0103t-Frumos, locul \u00een care e el fericit e un spa\u0163iu dominat de femei, un matriarhat, f\u0103r\u0103 r\u0103zboinici, f\u0103r\u0103 aventuri neprev\u0103zute. O lume, \u00eens\u0103, \u00een care nu-\u015fi mai g\u0103se\u015fte locul. El se \u00eentoarce \u00een realitate, \u00een lumea modern\u0103 (subl. mea \u2013 N. C.), diferit\u0103 de aceea pe care o visase\u201c. A\u015fa o fi! \u015fi aici, studiul lui
\nC. Eretescu are meritul a\u015fez\u0103rii \u201epove\u015ftii\u201c rom\u00e2ne\u015fti \u00eentr-un amplu context interna\u0163ional, ceea dovede\u015fte c\u0103 \u201eutopia\u201c nemuririi nu apar\u0163ine exclusiv folclorului rom\u00e2nesc (varianta cea mai apropiat\u0103, relevat\u0103 de Laz\u0103r \u015e\u0103ineanu, era una culeas\u0103 de la \u0163igani din Rom\u00e2nia), ci este un vis al umanit\u0103\u0163ii, convertit \u00een fel \u015fi chip de imagina\u0163ia omului de pretutindeni.
\nMai consistent\u0103 explica\u0163ia din studiul respectiv, nu neap\u0103rat \u015fi mai adev\u0103rat\u0103: \u201eNesiguran\u0163a vie\u0163ii \u00eentr-o lume dominat\u0103 de r\u0103zboaie \u015fi confrunt\u0103ri militare a generat \u00een chip firesc aspira\u0163ia spre un loc \u00een care se poate tr\u0103i \u00een lini\u015fte, f\u0103r\u0103 amenin\u0163area permanent\u0103 a mor\u0163ii. \u00cen societatea din care eroul vrea s\u0103 evadeze, opozi\u0163ia moral\/imoral, bine\/r\u0103u a luat forma opozi\u0163iei victorie\/\u00eenfr\u00e2ngere, via\u0163\u0103\/moarte. Speran\u0163a lui nu putea fi dec\u00e2t tipul de societate care a precedat\u015f-o\u0163 \u015fpe\u0163 cea \u00een care \u00ee\u015fi ducea via\u0163a. Paradisul\u00a0 religiei cre\u015ftine este \u015fi el expresia unei astfel de aspira\u0163ii\u201c. Cam amestecat, cum se vede! De fapt, aceasta este condi\u0163ia capodoperei, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u201eabia-n\u0163eleas\u0103, plin\u0103 de-n\u0163elesuri\u201c! Sugestii interesante, m\u0103car, \u00een eseul scriitorului Mircea Constantinescu, Triumful lui F\u0103t-Frumos. O lectur\u0103 comparat\u0103 a basmului \u201eTinere\u0163e f\u0103r\u0103 b\u0103tr\u00e2ne\u0163e \u015fi via\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 de moarte\u201c, Editura Albatros, 1979 \u015fi la Aura Matei S\u0103vulescu, Utopia nemuririi \u015fi imortalitatea ei, Editura Minerva, \u2013 (trecut\u0103 de Google \u00een categoria \u201eCarte despre paranormal\u201c)\u2013, ambii autori men\u0163iona\u0163i mai sus, nere\u0163inu\u0163i de\u00a0 Dic\u0163ionarul lui Datcu \u015fi nici de C. Eretescu \u00een studiul de fa\u0163\u0103).
\nUnele studii din aceast\u0103 sec\u0163iune ar fi putut s\u0103 figureze foarte bine \u00een capitolul al doilea, \u201eOameni\u201c, al\u0103turi de \u00eensemn\u0103rile, cu totul inedite, despre John V. Murra, Un antropolog american cu trecut rom\u00e2nesc, despre Gottfried Habenicht, Ovidiu B\u00e2rlea, Ana Radu Chelaru \u015fi Sabina C. Stroescu, \u201eo doamn\u0103 a folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti\u201c, pagini de istorie a disciplinei cu totul remarcabile, multe pornind de la recuper\u0103rile, reedit\u0103rile, schi\u0163ele monografice ale lui Iordan Datcu, altele de la cercet\u0103rile proprii \u00een arhive din afara \u0163\u0103rii. De remarcat ar fi aici recuperarea cu totul spectaculoas\u0103 a culegerii de folclor rom\u00e2nesc realizat\u0103 de Hubert Pernot, \u00een 1928 (vezi Mission en Roumanie, Academia Rom\u00e2n\u0103, Funda\u0163ia Na\u0163ional\u0103 pentru \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi Art\u0103, 2009, \u015fi notele din acest volum \u201eMihail Vulpescu \u00een arhivele sonore franceze\u201c \u201eAl. Vasiliu \u2013 T\u0103t\u0103ru\u015fi cunoscut \u015fi necunoscut\u201c \u015fi \u201eGh. Madan, participant la culegerea de folclor rom\u00e2nesc a lui H. Pernot\u201c).
\nC. Eretescu trateaz\u0103 toate subiectele cu \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi bun\u0103 credin\u0163\u0103, dar, prins \u201e\u00eentre dou\u0103 lumi\u201c, poate fi surprins de reac\u0163ii nea\u015fteptate. Ce ar fi de spus dac\u0103 ar pune cineva fa\u0163\u0103-n fa\u0163\u0103 studiul echilibrat \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, recuperator, al lui C. Eretescu despre Mihail Vulpescu (\u201eVremea a stins treptat amintirea vechilor incrimin\u0103ri. A trebuit s\u0103 treac\u0103 \u00eenc\u0103 o genera\u0163ie pentru ca activitatea \u015fi meritele lui Vulpescu s\u0103 fie v\u0103zute \u00eentr-o lumin\u0103 diferit\u0103\u201c) cu paginile vitriolante despre acela\u015fi, scrise de Marin Marian-B\u0103la\u015fa, \u00een studiul \u201eUltrana\u0163ionalism \u015fi rasism academic…\u201c, \u00een vol. Muzicologii, etnologii, subiectivit\u0103\u0163i, politici, Editura Muzical\u0103, Bucure\u015fti, 2011, pp. 91-102: \u201e\u00cen anii 40, g\u00e2ndirea profesorului na\u0163ionalist-ortodox Vulpescu este una pur \u015fi violent legionar\u0103. \u00cen fond, mai ales prin fraza \u00abrenun\u0163\u0103rii complete la orice afirmare energic\u0103 a dreptului lor (al minoritarilor \u2013n. n. N. C.) de a tr\u0103i pe acest p\u0103m\u00e2nt\u00bb putem realiza \u00eenc\u0103 din textul din 1927 acordul autorului cu rasismul nazist, criminal\u201c. No comments! Dar, oricum, \u201ese sparie g\u00e2ndul!\u201c
\nAl\u0103turi de neobositul Iordan Datcu \u015fi de al\u0163i c\u00e2\u0163iva, \u00eentre care, f\u0103r\u0103 fals\u0103 modestie, \u015fi semnatarul acestor r\u00e2nduri, Constantin Eretescu se arat\u0103 a fi unul dintre cronicarii aten\u0163i \u015fi exigen\u0163i ai mi\u015fc\u0103rii folcloristice rom\u00e2ne\u015fti, vechi \u015fi contemporane, c\u0103reia, de fapt, \u00eei apar\u0163ine integral el \u00eensu\u015fi.
\nDin p\u0103cate \u2013 \u015fi o spun cu o oarecare triste\u0163e \u2013 noi vorbim, noi auzim sau noi scriem, noi citim!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cred, sau mai de grab\u0103 presupun c\u0103, \u00een forul s\u0103u interior, folcloristul, etnologul, antropologul Constantin Eretescu, re\u0163inut ca atare \u00een marele lexicon de specialitate al lui Iordan Datcu, \u00eenc\u0103 de la edi\u0163ia I (Dic\u0163ionarul folclori\u015ftilor, 1979), confirmat \u00een Dic\u0163ionarul etnologilor rom\u00e2ni, Edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi mult ad\u0103ugit\u0103, 2006,\u00a0 se simte mai ata\u015fat condi\u0163iei de… Cite\u0219te mai mult »Cu \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi bun\u0103 credin\u0163\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[56],"tags":[],"class_list":["post-24380","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica"],"views":1434,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24380","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24380"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24380\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24381,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24380\/revisions\/24381"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24380"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24380"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24380"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}