{"id":24378,"date":"2015-09-09T17:22:54","date_gmt":"2015-09-09T15:22:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24378"},"modified":"2015-09-09T17:22:54","modified_gmt":"2015-09-09T15:22:54","slug":"de-la-fericitul-augustin-la-nefericitii-de-noi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-la-fericitul-augustin-la-nefericitii-de-noi\/","title":{"rendered":"De la Fericitul Augustin la neferici\u0163ii de noi"},"content":{"rendered":"

E drept s\u0103 credem c\u0103 toate religiile reprezint\u0103 o singur\u0103 credin\u0163\u0103.<\/strong>
\nPrivim acelea\u015fi stele, tr\u0103im sub acela\u015fi cer, suntem cuprin\u015fi \u00een acela\u015fi Univers.<\/strong>
\nNu are nici o \u00eensemn\u0103tate forma de \u00een\u0163elegere prin care ajungem fiecare la adev\u0103r.<\/strong>
\nLa o tain\u0103 ca aceasta nu poate duce o singur\u0103 cale.<\/strong>
\nQuintus Aurelius Symmachus<\/strong><\/em><\/p>\n

Am extras citatul de mai sus din studiul introductiv al academicianului Gheorghe Vl\u0103du\u0163escu la Despre Cetatea lui Dumnezeu, publicat\u0103 acum 17 ani, de Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, \u00een traducerea lui Paul G\u0103le\u015fanu. \u015ei am ajuns la \u00eemprosp\u0103tarea memoriei mele cu lucrarea Fericitului Augustin, g\u00e2ndindu-m\u0103 c\u0103 doar cu c\u00e2teva zile \u00een urm\u0103, la 28 august 2015, s-au \u00eemplinit exact 1585 de ani de c\u00e2nd Augustin de Hipona s-a s\u0103v\u00e2r\u015fit din aceast\u0103 lume. Ca istoric, am certe motive s\u0103 apreciez opera augustinian\u0103, fie doar \u015fi pentru una dintre ideile sale, rezumat\u0103 \u00een propozi\u0163ia \u201eDe bun\u0103 seam\u0103, cei care sunt educa\u0163i \u015fi cultiva\u0163i cu studii liberale iubesc istoria…\u201c. Chiar dac\u0103 Sf\u00e2ntul P\u0103rinte Augustin nu ar fi putut fi de acord cu Symmachus, \u00eentreaga sa oper\u0103 fiind pus\u0103 \u00een slujba credin\u0163ei \u00eentr-un singur Dumnezeu, cel al cre\u015ftinilor (\u00een vreme ce prefectul Romei r\u0103m\u0103sese credincios vechilor zei romani), nic\u0103ieri, Doctorul Bisericii nu propov\u0103duie\u015fte demolarea templelor p\u0103g\u00e2ne, chiar dac\u0103 ne arat\u0103 c\u00e2t de inutile sunt pentru un cre\u015ftin. De altfel, De Civitate Dei (\u015fi b\u0103nuiesc \u015fi celelalte lucr\u0103ri ale lui Augustin, pe care nu le-am citit) este, \u00een integralitatea sa, dincolo de for\u0163a judec\u0103\u0163ii, dovada unei cunoa\u015fteri f\u0103r\u0103 cusur a istoriei, dar \u015fi a miturilor, expresia unei culturi cov\u00e2r\u015fitoare. Cum ar fi putut Sf\u00e2ntul Augustin s\u0103 se lupte cu at\u00e2\u0163ia adversari ai ideilor sale f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 un imens bagaj de cuno\u015ftin\u0163e filozofice \u015fi literare? \u015ei cum ar fi putut s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 aceast\u0103 cunoa\u015ftere, dac\u0103 nu ar fi existat probele materiale (de la construc\u0163ii la pergamente) pe care a reu\u015fit s\u0103 le studieze?
\nAst\u0103zi, \u015ftim c\u0103 str\u0103mo\u015ful mitic al muzeului a fost chiar templul de pe dealul atenian \u00een care \u00ee\u015fi g\u0103seau locul cele nou\u0103 muze surori. Se pare c\u0103 \u015fi templul Acropolei \u00eempodobit cu propilee ar fi g\u0103zduit un loc de expunere public\u0103. Dar str\u0103mo\u015ful real al muzeului, construc\u0163ia fizic\u0103 \u00een care, pentru prima oar\u0103, au fost ad\u0103postite cele mai de pre\u0163 obiecte \u015fi manuscrise, care erau at\u00e2t de valoroase \u00eenc\u00e2t trebuiau transmise, cu orice chip, urma\u015filor, a fost Biblioteca din Alexandria, \u00eentemeiat\u0103 cu 288 de ani \u00eenainte de Hristos \u015fi care era menit\u0103 s\u0103 fie biblioteca, arhiva \u015fi muzeul totale ale cunoa\u015fterii umane.
\nSe pare c\u0103, \u00een 391, atunci c\u00e2nd Augustin era doar preot, Teofil, episcopul din Alexandria, pun\u00e2nd \u00een aplicare edictul de la Salonic al \u00eemp\u0103ra\u0163ilor Teodosiu \u015fi Gra\u0163ian, prin care cre\u015ftinismul devenea singura religie acceptat\u0103 \u00een Imperiul Roman, tocmai atunci, divizat, a ordonat distrugerea a ceea ce mai r\u0103m\u0103sese din Biblioteca alexandrin\u0103 dup\u0103 alte c\u00e2teva evenimente nefericite care \u00eei afectaser\u0103 integritatea \u00een ultimele dou\u0103 secole. Este foarte probabil c\u0103 atunci c\u00e2nd armata arab\u0103 a ocupat str\u0103vechiul ora\u015f egiptean, \u00een 642, Biblioteca nu mai exista. Cu toate astea, o surs\u0103 t\u00e2rzie sus\u0163ine c\u0103 \u00eensu\u015fi califul Omar ar fi spus, \u00een acel an, c\u0103 dac\u0103 volumele din Bibliotec\u0103 sunt \u00een acord cu Coranul, atunci sunt inutile, iar dac\u0103 sunt \u00eempotriva \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii mahomedane, trebuie distruse.
\nObiceiul de a distruge bunuri culturale considerate ca apar\u0163in\u00e2nd \u201einamicului\u201c este cu mult mai vechi dec\u00e2t perioada primelor secole ale mileniului \u00eent\u00e2i, fiind practicat, cu os\u00e2rdie, p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Ai putea crede c\u0103 trecerea veacurilor ar fi trebuit s\u0103 \u00een\u0163elep\u0163easc\u0103 specia uman\u0103. Din p\u0103cate, lucrurile nu stau a\u015fa. Statul Islamic se lupt\u0103 de zor cu trecutul, distrug\u00e2nd, piatr\u0103 cu piatr\u0103, situl roman de la Palmira, \u00eenscris \u00een Patrimoniul Cultural Mondial. Ultima victim\u0103 (dup\u0103 asasinarea arheologului \u015fi muzeografului Haled al-Assad) este templul lui Baal. Peste timp, \u00eentre Teofil \u015fi tiranicul \u201ecalif\u201c al Statului Islamic, Abu Bakr al-Bagdadi, pare s\u0103 existe o alian\u0163\u0103 a fanatismului, intoleran\u0163ei, ignoran\u0163ei \u015fi inculturii. S-ar spune c\u0103, pentru ace\u015fti lideri religio\u015fi, bunurile culturale ale altor civiliza\u0163ii \u015fi, prin extensie, institu\u0163iile care le protejeaz\u0103, adic\u0103 muzeele, nu au nici o noim\u0103. Dar s\u0103 \u00eei b\u0103nuim pe ace\u015fti oameni de prostie, indiferent c\u0103 au murit acum 1700 de ani sau c\u0103 tr\u0103iesc ast\u0103zi, ar fi o naivitate. Muzeele sunt institu\u0163ii ale cunoa\u015fterii, iar cunoa\u015fterea presupune judecat\u0103. Este ceea ce f\u0103cea \u015fi Fericitul Augustin, acum 16 secole, este ceea ce \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 muzeografii pe vizitatori \u00een oricare muzeu din lume (nu m\u0103 g\u00e2ndesc, desigur, la institu\u0163iile de propagand\u0103, ci la muzeele adev\u0103rate): s\u0103 judece cu mintea lor \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 locul pe care omul \u00eel are \u00een Univers. Poate c\u0103 nu ajungem to\u0163i la aceea\u015fi concluzie; important este s\u0103 g\u00e2ndim cu min\u0163ile proprii iar, pentru asta, avem nevoie de martorii trecutului. F\u0103r\u0103 aceste repere, putem s\u0103 r\u0103m\u00e2nem prad\u0103 \u201eadev\u0103rurilor\u201c unice, proclamate de episcopi \u015fi imami, pentru care toat\u0103 \u00een\u0163elegerea lumii se rezum\u0103 la lectura unei singure c\u0103r\u0163i. Pentru ei, nici Doctorii Bisericii, nici doctorii \u00een \u015ftiin\u0163e nu sunt de vreun folos, iar toat\u0103 cunoa\u015fterea omenirii este inutil\u0103. Numai c\u0103 \u00een spatele afi\u015fatei credin\u0163e a acestor fanatici st\u0103 un munte de ipocrizie. Nu din dorin\u0163a de a respecta voin\u0163a lui Dumnezeu, ace\u015fti autoproclama\u0163i mesageri ai Lui pe P\u0103m\u00e2nt vor s\u0103 distrug\u0103 patrimoniul umanit\u0103\u0163ii, ci pentru a-\u015fi prezerva ei puterea concret\u0103, \u00een via\u0163a aceasta, nu \u00een cea de \u201edincolo\u201c. Ura lor \u00eempotriva muzeelor este ura \u00eempotriva libert\u0103\u0163ii \u015fi a democra\u0163iei, \u00eempotriva demnit\u0103\u0163ii umane. Pentru to\u0163i ace\u015fti autoproclama\u0163i trimi\u015fi ai Domnului, ca \u015fi pentru cei care \u015fi-au dorit s\u0103 devin\u0103, ei \u00een\u015fi\u015fi, adora\u0163i precum Dumnezeu (\u015fi numele care \u00eemi vine imediat \u00een minte este, evident, cel al lui Stalin), numele zeului este doar un instrument politic. Din p\u0103cate, nu doar supu\u015fii acestora nu \u00een\u0163eleg acest lucru elementar, ci nici politicienii.
\nSunt mul\u0163i acei istorici care consider\u0103 c\u0103 omenirea se afl\u0103 \u00een pragul unui nou sf\u00e2r\u015fit de er\u0103, ca \u00een 476, c\u00e2nd Odoacru l-a \u00eenl\u0103turat de pe tronul imperial pe minorul Romulus Augustus \u015fi s-a proclamat rege al Romei. \u015ei acum, ca \u015fi atunci, Europa tr\u0103ie\u015fte sub amenin\u0163area unei migra\u0163ii tot mai mari venite \u2013 de aceast\u0103 dat\u0103 \u2013 din sudul \u015fi estul Mediteranei. Acum un mileniu \u015fi jum\u0103tate, \u00eens\u0103, Europa nu avea la \u00eendem\u00e2n\u0103 mijloace pentru a pacifica migratorii, mai ales c\u0103, \u00een secolul V, ace\u015ftia nu invadau Occidentul ca s\u0103 scape de r\u0103zboi, ci ca s\u0103 \u00eel \u00eentre\u0163in\u0103. Acum le au, dar nu le folosesc.
\nAm cunoscut, la numeroasele conferin\u0163e interna\u0163ionale la care am participat, muzeografi din c\u00e2teva \u0163\u0103ri arabe: Egipt, Qatar, Algeria, Maroc, Tunisia \u015fi altele c\u00e2teva. Am v\u0103zut, la to\u0163i ace\u015fti colegi, o profund\u0103 disperare \u00een fa\u0163a neputin\u0163ei de a-\u015fi proteja \u015fi promova patrimoniul pe care \u00eel administrau. Am fost martorul unor atitudini nea\u015fteptate, ca aceea a unui reputat muzeolog egiptean, care mi-a spus c\u0103, din partea lui, Fr\u0103\u0163ia Musulman\u0103 poate s\u0103 fie exterminat\u0103 fizic, integral: n-ar avea nici un regret! Membrii Fr\u0103\u0163iei nu viziteaz\u0103 muzee, nu au nevoie de muzee, ba chiar le consider\u0103 nocive; pentru ei, Coranul este suficient. Num\u0103rul total al muzeelor din toate \u0163\u0103rile arabe, la un loc, este mult mai mic dec\u00e2t num\u0103rul muzeelor din Rom\u00e2nia. Chiar \u015fi dac\u0103 am ad\u0103uga muzeele din \u0163\u0103ri precum Afganistan, care nu sunt arabe, \u015fi tot nu am reu\u015fi s\u0103 totaliz\u0103m un num\u0103r de muzee echivalent. Evident, nu lipsa muzeelor este explica\u0163ia pentru care terorismul \u00eenflore\u015fte \u00een Irak \u015fi \u00een Siria, dar este \u015fi acesta un motiv pentru care aceste \u0163\u0103ri au ajuns victime ale for\u0163ei unor brute cu apuc\u0103turi \u201ereligioase\u201c.
\nO \u0163ar\u0103 ca Rom\u00e2nia, a\u015fa membr\u0103 a OTAN cum este, nu are cum s\u0103 contribuie la distrugerea flagelului care este Statul Islamic, dar cel pu\u0163in poate s\u0103 \u00ee\u015fi ia propriile m\u0103suri de siguran\u0163\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme suntem pe pace. \u015ei nu m\u0103 refer aici la \u00eenarmare (este \u015fi asta important\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103), ci la cultur\u0103 \u015fi educa\u0163ie. Ele sunt cele mai puternice arme de care poate dispune o \u0163ar\u0103 cum este Rom\u00e2nia. Dac\u0103 facem economie din banii de care au nevoie muzeele, dac\u0103 nu avem grij\u0103 de pu\u0163inii speciali\u015fti pe care \u00eei avem \u015fi, mai ales, dac\u0103 nu facem tot ce ne st\u0103 \u00een puteri pentru a umple muzeele \u0163\u0103rii cu vizitatori, atunci nu trebuie s\u0103 ne mire dac\u0103 ai no\u015ftri concet\u0103\u0163eni nu vor \u00een\u0163elege diferen\u0163a dintre Augustin din Hipona \u015fi Teofil din Alexandria sau dintre Ibn Arabi (cel care a spus \u2013 traducerea \u00eei apar\u0163ine profesorului George Grigore \u2013 \u201eEu cred \u00een religia dragostei, oriunde s-ar \u00eendrepta caravanele sale, c\u0103ci dragostea este religia \u015fi credin\u0163a mea\u201c)\u00a0 \u015fi Abu Bakr al-Bagdadi \u015fi dac\u0103 nici nu vor g\u0103si motive suficiente s\u0103 \u00ee\u015fi apere, la nevoie, patria \u015fi cultura!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

E drept s\u0103 credem c\u0103 toate religiile reprezint\u0103 o singur\u0103 credin\u0163\u0103. Privim acelea\u015fi stele, tr\u0103im sub acela\u015fi cer, suntem cuprin\u015fi \u00een acela\u015fi Univers. Nu are nici o \u00eensemn\u0103tate forma de \u00een\u0163elegere prin care ajungem fiecare la adev\u0103r. La o tain\u0103 ca aceasta nu poate duce o singur\u0103 cale. Quintus Aurelius Symmachus Am extras citatul de… Cite\u0219te mai mult »De la Fericitul Augustin la neferici\u0163ii de noi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[15057,15058],"class_list":["post-24378","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-sfantul-parinte-augustin","tag-symmachus"],"views":1437,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24378","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24378"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24379,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24378\/revisions\/24379"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}