{"id":24376,"date":"2015-09-09T17:21:31","date_gmt":"2015-09-09T15:21:31","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24376"},"modified":"2015-09-09T17:21:31","modified_gmt":"2015-09-09T15:21:31","slug":"universitati-si-universitari-profesori-romani-de-dincolo-de-prut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/universitati-si-universitari-profesori-romani-de-dincolo-de-prut\/","title":{"rendered":"Universit\u0103\u0163i \u015fi universitari. Profesori rom\u00e2ni de dincolo de Prut"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Profesorul Nicanor Rusu. Studii. Articole. Traduceri, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, cuv\u00e2nt \u00eenainte \u015fi texte stabilite de Andrei Crijanovschi, Tipografia \u201eProfesional Service\u201d SRL, Chi\u015fin\u0103u, 2011, 257 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>La Chi\u015fin\u0103u a ap\u0103rut un volum, tip \u201erestitutio\u201c, Profesor Nicanor Rusu, sub \u00eengrijirea lui Andrei Crijanovschi. Editorul \u015fi-a propus s\u0103 scoat\u0103 din conul de umbr\u0103 nemeritat personalitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a fostului profesor de la universit\u0103\u0163ile din Ia\u015fi, la debut, \u015fi din Chi\u015fin\u0103u, \u00een restul vie\u0163ii, victim\u0103, \u00een traiectoria profesional\u0103, a perturb\u0103rilor politice produse \u00een urma celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 prezent\u0103m cartea amintit\u0103, \u00eentr-o manier\u0103 didactic\u0103, pentru publicul cititor din \u0163ar\u0103.<br \/>\nVolumul preg\u0103tit, pentru centenar, \u00een memoria profesorului Nicanor Rusu, de la Universitatea din Chi\u015fin\u0103u, de unul dintre discipolii acestuia, la r\u00e2ndul s\u0103u, profesor, la aceea\u015fi institu\u0163ie, Andrei Crijanovschi, se deschide cu o parte introductiv\u0103 de familiarizare a cititorului, Nicanor Rusu, omul&#8230; profesorul. Subdiviziunile acesteia: Cuv\u00e2nt-\u00eenainte (pp. 8\u201310), Il destino di un italianista romeno di Bessarabia (pp. 11\u201312), Tabel Cronologic (pp.13\u201324), Not\u0103 asupra edi\u0163iei (p. 25), sunt toate semnate de editor. Urmeaz\u0103 sec\u0163iunile \u00een care sunt grupate studiile de specialitate ori altele colaterale ale profesorului omagiat: Literatur\u0103 italian\u0103 (p. 28\u2013105), Literatur\u0103 spaniol\u0103 (pp. 108\u2013115), Literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 (p. 118\u2013127), Autori antici (pp. 130\u2013143), Stilistic\u0103 (pp. 146\u2013176), Traduceri (pp. 177\u2013207), Evoc\u0103ri (pp. 210\u2013227), Un destin \u00een imagini (pp. 243\u2013257), Cuprins.<br \/>\n\u00cen Cuv\u00e2nt-\u00eenainte, Andrei Crijanovschi, fascinat de personalitatea fostului profesor, absolvent al Facult\u0103\u0163ii de Litere \u015fi Filosofie a Universit\u0103\u0163ii \u201eAl.I. Cuza\u201c din Ia\u015fi, \u00een 1937, apoi asistent al profesorului Iorgu Iordan la Catedra de Filologie romanic\u0103, colaborator asiduu al revistelor \u00censemn\u0103ri ie\u015fene, Italica, \u00eentreprinde o prezentare a acestuia ca om de \u015ftiin\u0163\u0103, condamnat, parc\u0103, la&#8230; nerecunoa\u015ftere \u015fi necunoa\u015ftere, propun\u00e2ndu-\u015fi o tardiv\u0103 \u201erepara\u0163ie moral\u0103\u201c. \u00cen publica\u0163iile amintite, au ap\u0103rut importante studii despre Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Giacomo Leopardi, Gabriele D\u2019Annunzio, Giovanni Papini \u015f.a., anun\u0163\u00e2nd un promi\u0163\u0103tor italienist. La apari\u0163ie, dar \u015fi cu ecouri ulterioare, a fost remarcat amplul studiu de literatur\u0103 comparat\u0103, Coinciden\u0163e: Eminescu \u015fi Leopardi. Proasp\u0103tul asistent, \u00een 1940, ob\u0163ine o burs\u0103 a Statului Rom\u00e2n pentru continuarea studiilor la Roma, unde, sus\u0163ine doctoratul cu tema Limba operei lui Giovanni Verga, \u00een 1941.<br \/>\nDin noiembrie 1944, odat\u0103 cu revenirea \u00een Basarabia, pentru Nicanor Rusu, \u00eencepe calvarul. Arestat, captiv timp de patru ani, \u00een lag\u0103r, departe de \u0163inutul de ob\u00e2r\u015fie, se \u00eentoarce acolo, totu\u015fi, \u00een mod nesperat. I se ofer\u0103 func\u0163ii minore, \u00een raport cu orizontul s\u0103u \u015ftiin\u0163ific \u015fi specialitatea, pentru care, \u00een schimb, prime\u015fte acuza\u0163ii \u00een permanen\u0163\u0103. Pentru epoca respectiv\u0103, \u00een spa\u0163iul pruto-nistrean postbelic, romanistul afirmat deja \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Rom\u00e2nia \u015fi din Occident constituia o adev\u0103rat\u0103 rara avis din punctul de vedere al studiilor efectuate, al preg\u0103tirii profesionale. \u00cencep\u00e2nd cu 1955 se stabile\u015fte la Chi\u015fin\u0103u \u015fi abia din 1965 p\u00e2n\u0103 \u00een 1980, va func\u0163iona la Catedra de Filologie spaniol\u0103 \u015fi italian\u0103 a Universit\u0103\u0163ii. Al\u0103turi de Vitalie Sorbal\u0103 \u015fi Eugen Co\u015feriu, evident, \u00een plan strict \u015ftiin\u0163ific, Nicanor Rusu a activat \u00een domeniul vast al romanisticii. Cei trei profesori basarabeni, uni\u0163i prin specialitate, sunt desp\u0103r\u0163i\u0163i prin destin: \u201efr\u00e2nte\u201c \u00een primele dou\u0103 cazuri, \u00eemplinit \u00een cel de al treilea.<br \/>\nIl destino di una italienista romeno di Bessarabia (pp. 11\u201312), \u00een traducerea lui Achille Tramarin, constituie o revenire, peste timp, dup\u0103 o jum\u0103tate de secol de la afirmare, cu informa\u0163ii \u201ela zi\u201c despre cariera \u015ftiin\u0163ific\u0103 a unui ex-membru al \u015fcolii rom\u00e2ne de la Roma, din perioada 1940\u20131941.<br \/>\nTabel cronologic (pp. 13\u201324) urm\u0103re\u015fte activitatea profesorului \u00een detaliu. Re\u0163inem c\u0103 a terminat liceul, cu distinc\u0163ie, \u00een calitate de bursier (1922\u20131930). Din 1930 devine student al Universit\u0103\u0163ii din Ia\u015fi, la facultatea amintit\u0103, pe care a absolvit-o, \u00een 1937, de asemenea, cu distinc\u0163ie. Din 1938 va fi asistent al prof. Iorgu Iordan. \u00cen aceast\u0103 calitate, \u00een 1940 va pleca \u00een Italia, unde ob\u0163ine titlul de doctor \u00een filologie al Universit\u0103\u0163ii din Roma. Sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului \u00eel determin\u0103 s\u0103 se re\u00eentoarc\u0103 \u00een Basarabia, la familie, de\u015fi \u00eentre timp reintrase la aceea\u015fi catedr\u0103 condus\u0103 de Iorgu Iordan. De altfel, acesta dezaprob\u0103 gestul elevului s\u0103u \u015fi \u00eel sf\u0103tuie\u015fte s\u0103 nu plece. T\u00e2n\u0103rul asistent este convins c\u0103 nu va avea de suferit ca fiu de \u0163\u0103rani s\u0103raci. Dar nu a fost a\u015fa. Arestat de autorit\u0103\u0163ile sovietice, purtat din lag\u0103r \u00een lag\u0103r, \u00een localit\u0103\u0163ile Reni, Odessa, Jdanov, Poltava, Stalino, este salvat, \u00een cele din urm\u0103 tot de Iorgu Iordan, de data aceasta \u00een calitate de ambasador al Rom\u00e2niei la Moscova, la a c\u0103rui interven\u0163ie va fi eliberat. Revenit \u00een Basarabia are de suportat \u201eo lung\u0103 prigoan\u0103 \u00een libertate\u201c numai pentru vina de a se fi \u015fcolit \u00een lumea liber\u0103. Locurile de munc\u0103 \u00een care va fi \u00eencadrat, pentru \u00eenceput, sunt toate inferioare preg\u0103tirii sale, p\u00e2n\u0103 \u00een 1965, c\u00e2nd va fi acceptat drept conferen\u0163iar universitar ad interim la Catedra de Filologie Spaniol\u0103 a Universit\u0103\u0163ii de Stat din Chi\u015fin\u0103u. Aici va activa p\u00e2n\u0103 \u00een 1980, dat\u0103 la care se va pensiona din cauze medicale, s\u0103n\u0103tatea precar\u0103 impun\u00e2ndu-i acest gest. Dup\u0103 cum observ\u0103 editorul, \u201eProfesorul Nicanor Rusu, poate, mai mult dec\u00e2t al\u0163ii, a fost greu \u00eencercat de soart\u0103, at\u00e2t \u00een via\u0163a privat\u0103, c\u00e2t \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte cariera sa profesional\u0103\u201c (p. 22). Fostul coleg al lui Eugen Co\u015feriu din perioada studiilor efectuate \u00een Italia \u015fi totodat\u0103 fostul asistent al lui Iorgu Iordan la Universitatea din Ia\u015fi, autocritic, f\u0103cea m\u0103rturisiri confiden\u0163iale, \u00een care gestul de a fi revenit \u00een \u0163inutul natal \u00eembr\u0103ca aspectul unor p\u0103reri de r\u0103u cople\u015fitoare. Amintindu-\u015fi de perioada \u201eroman\u0103\u201c, \u00eentotdeauna vorbea cu admira\u0163ie despre Eugen Co\u015feriu, pentru c\u0103 \u201ea avut minte \u015fi noroc s\u0103 nu se \u00eentoarc\u0103 \u00een Basarabia, a\u015fa cum am f\u0103cut-o eu \u015fi, mai ales, fiindc\u0103 a \u015ftiut s\u0103-\u015fi croiasc\u0103 drum \u00een toat\u0103 libertatea\u201c. Prin contrast, Nicanor Rusu, fost\u0103 speran\u0163\u0103 a lingvisticii romanice, nu a fost l\u0103sat s\u0103-\u015fi reg\u0103seasc\u0103 propria cale \u015fi nici s\u0103 munceasc\u0103 pe m\u0103sura \u015fi conform profilului \u015ftiin\u0163ific, pentru care se preg\u0103tise.<br \/>\nLucr\u0103rile incluse \u00een volum, riguros grupate, ilustreaz\u0103 plenar domeniile de activitate ale regretatului profesor. Este meritul editorului de a le fi separat, propun\u00e2nd astfel cititorului o imagine diversificat\u0103 a unei activit\u0103\u0163i profesionale barate, la tot pasul, de impedimente dintre cele mai imprevizibile. Cea dint\u00e2i sec\u0163iune, Literatura italian\u0103, grupeaz\u0103 majoritatea contribu\u0163iilor din volum, dat\u0103 fiind specialitatea autorului lor. Par\u0163iala lor enumerare d\u0103 m\u0103sura interesului \u015ftiin\u0163ific al prof. Nicanor Rusu: Centenarul lui Giacomo Leopardi, Poetul laudelor: Gabriele D\u2019Annunzio, \u201eDante Vivo\u201c de Giovanni Papini, Coinciden\u0163e: Eminescu \u015fi Leopardi, Dante Alighieri \u015fi opera lui, \u201eDivina Comedie\u201c, Francesco Petrarca etc., etc. Din Literatur\u0103 spaniol\u0103 s-a oprit asupra unor teme majore: Cervantes \u015fi Rena\u015fterea, Comediile lui Lope de Vega, Don Quijote. Inseparabil\u0103 de acestea, literatura antic\u0103 l-a atras pe italienistul \u00een devenire, st\u0103ruind asupra lui Aristofan, Via\u0163a \u015fi opera, Plaut, pentru acelea\u015fi domenii, Eschil cu tragediile sale. Literatura rom\u00e2n\u0103 nu ar fi putut lipsi din sfera de interes a cercet\u0103torului. Temele care l-au captivat sunt emblematice prin componentele lor: \u00centre Miori\u0163a \u015fi Luceaf\u0103rul, prin afinit\u0103\u0163ile spirituale cu scriitorul ales: Alecu Russo, artist al cuv\u00e2ntului. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor compartimentul de stilistic\u0103 este dedicat tot literaturii rom\u00e2ne, respectiv, Vorbirea indirect liber\u0103 \u00een opera lui Ion Creang\u0103, Cu privire la limba \u015fi stilul unor scriitori moldoveni contemporani, Despre expresivitatea limbii (rom\u00e2ne) vorbite. Sec\u0163iunea Traduceri \u00eencheie partea privind opera omagiatului profesor. Cea din \u00eencheiere, Evoc\u0103ri, dup\u0103 cum sugereaz\u0103 \u015fi titlul, \u00eensumeaz\u0103 o suit\u0103 de portrete, \u00een total optsprezece, \u00een care, sub o anumit\u0103 fa\u0163et\u0103, este evocat, majoritar, \u201eomul de la catedr\u0103\u201c Nicanor Rusu. Seria se deschide cu o contribu\u0163ie plin\u0103 de semnifica\u0163ii: Iorgu Iordan despre fo\u015ftii s\u0103i elevi \u015fi colaboratori. Magistrul nu-\u015fi uit\u0103 discipolii, chiar atunci c\u00e2nd ace\u015ftia s-au dovedit \u201eneascult\u0103tori\u201c: \u201eNicanor Rusu, \u00een prezent (1977), conferen\u0163iar (cu doctoratul luat la Roma, unde a fost membru al \u015fcolii rom\u00e2ne de acolo) la universitatea din Chi\u015fin\u0103u. Mi-a fost asistent la Catedra de Filologie romanic\u0103. Lucreaz\u0103 \u015ftiin\u0163ific \u015fi \u00een momentul de fa\u0163\u0103, mai cu seam\u0103 \u00een domeniul istoriei literare romanice\u201c (p. 210). Evoc\u0103rile se succed \u00een titluri care vorbesc \u201ede la sine\u201c: Cel mai mare italienist basarabean (Sergiu Pavlicenco), Eminescu vs Leopardi, \u00een interpretarea lui Nicanor Rusu (Mihai Cimpoi), Nicanor Rusu, cercet\u0103tor \u015fi editor (Ion Ciocanu) Un model de cinstire \u015fi de urmat (Vladimir Be\u015fleag\u0103), Un aristocrat al literelor (Raisa Ganea). Autoarea dezv\u0103luie statutul real al str\u0103lucitului absolvent de la Ia\u015fi \u015fi Roma: \u201eLa Academie a venit \u00een vizit\u0103 un mare specialist \u00een opera lui Jean-Jacques Rousseau. Unicul\u2026 pe care voia s\u0103-l \u00eent\u00e2lneasc\u0103 \u015fi pe care \u00eel \u015ftia, dup\u0103 scrierile sale, era Nicanor Rusu. Nimeni nu putea s\u0103-\u015fi aminteasc\u0103 unde era domnul Rusu. I-a ajutat Securitatea. L-au adus la Chi\u015fin\u0103u, l-au \u00abpreg\u0103tit\u00bb \u015fi l-au \u00absf\u0103tuit\u00bb s\u0103 spun\u0103 c\u0103 a uitat acas\u0103 (ultimele publica\u0163ii). Doi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 s-au \u00eent\u00e2lnit, dar au putut discuta numai \u00een prezen\u0163a unui \u00abcoleg\u00bb (= securist) \u201e \u2013 p. 252) \u015f.a.m.d.<br \/>\nSe cuvine s\u0103 salut\u0103m demersul editorului de a reabilita imaginea fostului profesor, \u201evinovat\u201c pentru forma\u0163ia sa la parametrii occidentali, de a revela adev\u0103rul despre una dintre victimele sistemului, persecutat\u0103 tocmai pentru preg\u0103tirea sa \u201ecu asupra de m\u0103sur\u0103\u201c, \u00een domeniu, de a atrage aten\u0163ia asupra opresiunii exercitate de un regim ostil \u015fi a imposibilit\u0103\u0163ii de a se manifesta plenar a individului, \u00een ciuda excelentelor sale studii, \u00eentr-un astfel de context. Destinul profesorului \u201estrivit\u201c \u015ftiin\u0163ific de fostul sistem sovietic trebuie s\u0103 constituie un memento pentru genera\u0163iile viitoare. Mereu al\u0103turi de fostul s\u0103u profesor, Andrei Crijanovschi, prin materialele proprii, prin cele colectate \u015fi prin felul \u00een care le-a organizat, transmite cititorului un ap\u0103s\u0103tor sentiment al nedrept\u0103\u0163ii \u00een care a tr\u0103it \u015fi s-a sf\u00e2r\u015fit o speran\u0163\u0103 a lingvisticii rom\u00e2ne\u015fti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Profesorul Nicanor Rusu. Studii. Articole. Traduceri, Edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103, cuv\u00e2nt \u00eenainte \u015fi texte stabilite de Andrei Crijanovschi, Tipografia \u201eProfesional Service\u201d SRL, Chi\u015fin\u0103u, 2011, 257 p. La Chi\u015fin\u0103u a ap\u0103rut un volum, tip \u201erestitutio\u201c, Profesor Nicanor Rusu, sub \u00eengrijirea lui Andrei Crijanovschi. Editorul \u015fi-a propus s\u0103 scoat\u0103 din conul de umbr\u0103 nemeritat personalitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a fostului profesor&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/universitati-si-universitari-profesori-romani-de-dincolo-de-prut\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Universit\u0103\u0163i \u015fi universitari. Profesori rom\u00e2ni de dincolo de Prut<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-24376","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1499,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24376","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24376"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24376\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24377,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24376\/revisions\/24377"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24376"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24376"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24376"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}