{"id":24371,"date":"2015-09-09T17:19:38","date_gmt":"2015-09-09T15:19:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24371"},"modified":"2015-09-09T17:19:38","modified_gmt":"2015-09-09T15:19:38","slug":"written-on-skin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/written-on-skin\/","title":{"rendered":"Written on Skin"},"content":{"rendered":"

Festivalul Mostly Mozart organizat de Lincoln Center cuprinde o sec\u0163iune de art\u0103 contemporan\u0103 reprezentat\u0103 de muzic\u0103 de camer\u0103, oper\u0103, soli\u015fti remarcabili, dans \u015fi film. Opera modern\u0103, desc\u0103tu\u015fat\u0103 de poncifele sale de gen, a devenit arta cea mai deschis\u0103 termenului de gesamtkunstwerk.<\/p>\n

Una dintre senza\u0163iile acestui festival este opera Written on Skin, \u00een premier\u0103 pe continentul american (august 2015). Opera a fost jucat\u0103 prima oar\u0103 la Festivalul Aix-en-Provence \u00een 2012. Lucrarea apar\u0163ine compozitorului englez, George Benjamin, cunoscut pentru lucr\u0103ri orchestrale inspirate de crea\u0163ii plastice sau poetice (dup\u0103 Turner, T.S. Eliot, Wallace Stevens, Yeats). Written on Skin este a doua \u00eencercare de gen a compozitorului, dup\u0103 succesul deplin cu Little Hill (realizat\u0103 \u00een 2006). Ambele lucr\u0103ri au fost create \u00een colaborare cu dramaturgul Martin Crimp, c\u0103ruia \u00eei apar\u0163ine libretul.
\nOpera porne\u015fte de la o poveste medieval\u0103 despre un trubadur catalan \u00eendr\u0103gostit de so\u0163ia st\u0103p#nului s\u0103u. \u00cen viziunea lui Crimp, eposul se transform\u0103 \u00eentr-o poveste expresionist\u0103 cu \u00eengeri, \u00een care trubadurul e un t#n\u0103r creator de manuscrise cu anluminuri pe pergament, (etimologic \u2013 piele artificial\u0103 \u2013, de unde \u015fi titlul), art\u0103 specific\u0103 perioadei din care dateaz\u0103 povestirea (secolul XII-XIII). Artistul (The Boy) este angajat de un Protector pentru a fi imortalizat \u00eentr-o carte \u00eempreun\u0103 cu familia \u015fi faptele lui remarcabile.
\nLibretul pare s\u0103 reprezinte o dimensiune esen\u0163ial\u0103 a crea\u0163iilor lui George Benjamin, \u00een m\u0103sura \u00een care linia melodic\u0103 se constituie ca \u0163es\u0103tur\u0103 subtil\u0103, menit\u0103 s\u0103 dezv\u0103luie, \u00een complexitatea \u015fi estetica sa, actul poetic; ea te transpune \u00een acea stare de receptare a poeziei \u015fi a sensului ascuns al lucrurilor, stare de vraj\u0103 premerg\u0103toare actului poetic. Rolul ei este acela de a liriciza, dramatiza, de a descoperi noi aspecte ale unei crea\u0163ii, oricare ar fi ea: mit, text antic, poem sau povestire. La \u00eenceput a fost cuv#ntul, vocea cu timbrul \u015fi inflexiunile ei, motivul (povestirea) \u015fi abia apoi s-a n\u0103scut muzica. Acesta a fost principiul care a guvernat procesul crea\u0163iei \u00een viziunea lui Benjamin. Dup\u0103 ce libretul este finalizat, interpre\u0163ii (soprana Barbara Hannigan (Agnes), baritonul Christopher Purves (Protectorul), contra-tenorul Tim Mead (B\u0103iatul) sunt analiza\u0163i \u00een privin\u0163a registrului vocal, calit\u0103\u0163ii \u015fi tipului de voce sau predilec\u0163iilor fiec\u0103ruia. Acest preambul elaborat a contribuit la realizarea unui stil expresiv, coerent, ce \u00eembin\u0103 subtil linia clasic\u0103 cu modernul reliefat \u00een asonan\u0163e, contrapunct \u015fi linii armonice complexe. \u00cen general, acompaniamentul orchestral se men\u0163ine la un nivel sonor confortabil care s\u0103 nu diminueze expresivitatea vocii \u015fi receptarea textului.
\nInten\u0163ia autorului este magistral realizat\u0103 prin virtuozitatea dirijorului \u015fi a Orchestrei de muzic\u0103 de camer\u0103 Mahler, un ansamblu itinerant \u015fi compozit (cuprinz#nd arti\u015fti din dou\u0103zeci \u0163\u0103ri), fondat de dirijorul Claudiu Abbado. Alan Gilbert, directorul Filarmonicii din New York \u015fi dirijorul acestei produc\u0163ii, particip\u0103 la un scurt interviu cu compozitorul, dup\u0103 spectacol, moderat de Jane Moss, director artistic al festivalului. Orchestra\u0163ia aduce culori originale prin prezen\u0163a unor instrumente speciale ce \u0163in de recuzita medieval\u0103: mandolina, viola da gamba, muzicu\u0163a (armonica din sticl\u0103), t\u0103l\u0103ngi. Benjamin explic\u0103 rolul lor de a produce un sunet aparte \u015fi discret ce nu pune c#nt\u0103re\u0163ii \u00een postura \u201ede a \u0163ipa \u015fi a se lupta cu orchestra\u201c. De asemenea, vorbe\u015fte despre procesul crea\u0163iei \u00een care libretul este cel ce dicteaz\u0103 muzica. Textul prin excelen\u0163\u0103 poetic, dens \u00een idei, dar concis \u00een expunerea lor, face loc liniei muzicale s\u0103 se strecoare prin \u0163es\u0103tura cuvintelor, fie pe un ton jos \u015fi subtil, fie \u00een contrapunct, atonal \u015fi strident. Interac\u0163iunea dintre text \u015fi muzic\u0103 este exemplar\u0103; ele rezoneaz\u0103 cu mi\u015fcarea scenic\u0103 \u015fi scenografic\u0103. Regizoarea Katie Mitchell este pus\u0103 \u00een fa\u0163a unei formule dramatice dificile \u00een care naratorul \u015fi personajul narat, uni\u0163i prin aceea\u015fi voce, \u00ee\u015fi transfer\u0103 imperceptibil rolurile. Formula aduce o puternic\u0103 conota\u0163ie psihologic\u0103 de confruntare \u00een oglind\u0103, \u00een sensul de reflexie \u00een timp sau dematerializare a personajului \u00een idee. Fondul melodic fluidizeaz\u0103 trecerea de la dialog la persoana a treia. Alteori, schimbarea brusc\u0103 \u00een tonalitate anun\u0163\u0103 trecerea de la dialog (timpul povestirii) la nara\u0163iune (relatarea povestirii) \u00eenso\u0163it\u0103 de comentarii sau proiec\u0163ii \u00een contemporaneitate. Povestirea medieval\u0103 se reactualizeaz\u0103 prin aducerea la via\u0163\u0103 a personajelor prin interven\u0163ia \u00eengerilor. Limbajul, poetic \u015fi frust \u00een acela\u015fi timp, contribuie muzical la concretizarea unui stil sau instituirea unei mecanici de natur\u0103 pur estetic\u0103. El cuprinde trei voci inedite, trei destine, trei caractere ce vorbesc \u00een canon despre condi\u0163ia artei, a creatorului, despre iubire \u015fi sacrificiu.
\nTrimiterile literare \u015fi muzicale ale textului sunt contrapunctate vocal. B\u0103iatul, cu vocea lui de bard contra-tenor, este un Fair Youth shakespearian ce \u00eentruchipeaz\u0103 perfec\u0163iunea androginului. El pare deopotriv\u0103 atras \u015fi sedus de so\u0163ul protector \u015fi de so\u0163ia cea supus\u0103. Tema ofrandei pe tipsia de argint (inima B\u0103iatului oferit\u0103 pentru consump\u0163ie lui Agnes) este \u00eenso\u0163it\u0103 de o muzic\u0103 cu inflexiuni straussiene \u015fi de aceea\u015fi tonalitate grav\u0103, ap\u0103sat\u0103 din recitativa Salomeei (in ei-ner Sil-ber-sch\u00fcs-sel) \u2013 c#nd \u00eei cere lui Irod capul Sf\u00e2ntului Ioan Botez\u0103torul (Richard Strauss). Protectorul se hot\u0103r\u0103\u015fte s-o ucid\u0103 pe Agnes, dezgustat de patima cu care devoreaz\u0103 inima B\u0103iatului, la fel cum Irod ordon\u0103 solda\u0163ilor s-o ucid\u0103 pe Salomeea dup\u0103 ce s\u0103rut\u0103 buzele Botez\u0103torului.
\nStructura muzical\u0103 urm\u0103re\u015fte tehnica anluminurii: o suit\u0103 de tablouri cu structur\u0103 autonom\u0103. Corul \u00eengerilor, similar corului antic, creeaz\u0103 puncte de cezur\u0103 ce fr#ng linia melodic\u0103. Dac\u0103 fundalul orchestral, cu notele lui clasicizante, poate fi asimilat fondului ornamental al anluminurii, imageria ei viu colorat\u0103 cu elemente de fantastic-abstract corespunde registrului larg, atonal \u015fi strident al partiturii vocale. Aceea\u015fi idee de punere \u00een ram\u0103 o sugereaz\u0103 scenografia (Vicki Mortimer): o arhitectur\u0103 geometric\u0103, onirico-abstract\u0103, ca o cas\u0103 de p\u0103pu\u015fi, cu ni\u015fe supraetajate. Ele stabilesc grani\u0163e de spa\u0163iu \u015fi timp \u00eentre budoarul Protectorului (tablou medieval cu o textur\u0103 p\u0103stoas\u0103, \u00een nuan\u0163e de crem \u015fi ocru), p\u0103durea \u00een care se ascunde B\u0103iatul, anti-camera sau spa\u0163iul \u00eengerilor (un \u015fantier de crea\u0163ie cu robele \u015fi recuzita personajelor, \u00een tonuri fotografice de gri \u015fi alb). De asemenea, ele imagineaz\u0103 anluminurile B\u0103iatului: un copac ce str\u0103bate dou\u0103 ni\u015fe supraetajate reprezint\u0103 pomul biblic al cunoa\u015fterii.
\nPrima scen\u0103 se deschide cu o cantat\u0103 \u00eengereasc\u0103 proiectat\u0103 \u00een prezent; trei \u00eengeri privesc la scena lumii \u015fi o manipuleaz\u0103 de la distan\u0163\u0103 ca ni\u015fte regizori: ei ordon\u0103 \u015ftergerea unei parc\u0103ri dintr-o pia\u0163\u0103 public\u0103, opresc \u00een loc timpul \u015fi trezesc mor\u0163ii la via\u0163\u0103 \u00een ideea aducerii \u00een scen\u0103 a povestirii. Ea trimite la filmul lui Wim Wenders, Wings of Desire, unde \u00eengerii coco\u0163a\u0163i pe statui \u00eenaripate contempl\u0103 lumea de sus. B\u0103iatul transgreseaz\u0103 spa\u0163iul \u00eengerilor \u015fi intr\u0103 \u00een poveste. Libretul aduce o poezie de o stranietate arhaizant\u0103 cu o conciziune \u015fi economie de mijloace tipic\u0103 basmului: afl\u0103m despre Protector c\u0103 este un campion al \u201epurit\u0103\u0163ii \u015fi al violen\u0163ei\u201c. Corul \u00eengerilor men\u0163ine o tonalitate grav\u0103 \u015fi senten\u0163ioas\u0103 ce \u00eenscrie povestirea \u00een zona miticului. Cauza a tot ce survine are r\u0103d\u0103cini biblice: se aduce condi\u0163ia femeii inventat\u0103 pentru a fi umilit\u0103, dezbr\u0103cat\u0103 \u015fi responsabil\u0103 pentru tot r\u0103ul din lume. Titlul operei este simbolic: cel ce modeleaz\u0103 \u00een piele modeleaz\u0103 \u00een suflete. Arta autentic\u0103 de\u0163ine aceast\u0103 for\u0163\u0103, a\u015fa cum muzica poate fi \u00een\u0103l\u0163\u0103toare, iar acestei muzici nu i se refuz\u0103 transcendentul. Ceilal\u0163i doi \u00eengeri intr\u0103 \u015fi ei \u00een spa\u0163iul povestirii sub nume de sfin\u0163i: Ion \u015fi Maria (sora lui Agnes); ei sunt \u00eengeri p\u0103zitori.
\nFascinat\u0103 de harul B\u0103iatului, Agnes i se d\u0103ruie\u015fte, ea rena\u015fte prin art\u0103, devine crea\u0163ia lui. Numele ei vine din greaca veche \u015fi \u00eenseamn\u0103 puritate. Pomul cunoa\u015fterii se mut\u0103 din tablou \u00een scen\u0103, B\u0103iatul \u015fi Agnes se \u00eent#lnesc \u00een gr\u0103dina Paradisului. Crea\u0163ia se reitereaz\u0103, femeia este cea care seduce. Agnes nu mai poate fi o femeie supus\u0103 sau un copil, cum o nume\u015fte Protectorul: ea \u00eei cere B\u0103iatului s\u0103 cuprind\u0103 \u00een carte povestea lor. Delirul \u00een care cele dou\u0103 voci (Protectorul \u015fi Agnes) se dueleaz\u0103 la citirea manuscrisului \u2013 \u00eentre stupefac\u0163ie \u015fi extaz urc\u0103 \u00eentr-un crescendo sus\u0163inut de repeti\u0163ii \u015fi de laitmotive \u00een formule atonale. El atinge punctul culminant c#nd Agnes, care nu \u015ftie s\u0103 citeasc\u0103, \u00eei cere Protectorului s\u0103-i arate \u00een manuscris, cuv#ntul love. Agnes vrea s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 toate formele iubirii: iubirea inscrip\u0163ionat\u0103 \u00een piele, \u00een spirit \u015fi \u00een suflet.
\nO scar\u0103 stranie, alb\u0103, \u00een melc, urc\u0103 la cer. Scara apare \u00een ultima anluminur\u0103 a B\u0103iatului ucis. El coboar\u0103 dintre \u00eengeri pentru a i-o prezenta Protectorului ca variant\u0103 existen\u0163ial\u0103. Acesta n-o poate ajunge din urm\u0103 pe Agnes \u00een timp ce urc\u0103 scara spre balconul de unde \u00ee\u015fi va lua via\u0163a.\u00a0 Anluminura o descrie vocal pe Agnes suspendat\u0103 \u00een spa\u0163iul dintre dou\u0103 lumi cu cei trei \u00eengeri ce te privesc din marginea tabloului. \u00cen timpul duetului final, mi\u015fcarea personajelor e surprins\u0103 cu \u00eencetinitorul; e fr#nt\u0103, crispat\u0103, discontinu\u0103 pentru c\u0103 ea se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een timpul incert al povestirii, al analizei, al fabula\u0163iei. Ascensiunea \u00een moarte pe scara alb\u0103 \u00een melc pare o \u00een\u0103l\u0163are la cer a fecioarei chemate de \u00eenger, o eliberare, un extaz pe care numai iubirea \u0163i-l poate aduce \u00een moarte. Iubirea \u015fi posibil\u2026 muzica.<\/p>\n

\"sunete\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Festivalul Mostly Mozart organizat de Lincoln Center cuprinde o sec\u0163iune de art\u0103 contemporan\u0103 reprezentat\u0103 de muzic\u0103 de camer\u0103, oper\u0103, soli\u015fti remarcabili, dans \u015fi film. Opera modern\u0103, desc\u0103tu\u015fat\u0103 de poncifele sale de gen, a devenit arta cea mai deschis\u0103 termenului de gesamtkunstwerk. Una dintre senza\u0163iile acestui festival este opera Written on Skin, \u00een premier\u0103 pe continentul… Cite\u0219te mai mult »Written on Skin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[],"class_list":["post-24371","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor"],"views":1656,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24371","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24371"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24371\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24373,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24371\/revisions\/24373"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24371"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24371"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24371"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}