{"id":24363,"date":"2015-09-09T17:12:16","date_gmt":"2015-09-09T15:12:16","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24363"},"modified":"2015-09-09T17:12:16","modified_gmt":"2015-09-09T15:12:16","slug":"in-jurul-ideii-teatrul-lui-radu-f-alexandru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-jurul-ideii-teatrul-lui-radu-f-alexandru\/","title":{"rendered":"\u00cen jurul ideii. Teatrul lui Radu F. Alexandru"},"content":{"rendered":"<blockquote><p>\n<strong>Radu F. Alexandru, <em>Teatru 7,<\/em> Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Unul dintre remarcabilii dramaturgi rom\u00e2ni actuali, Radu F. Alexandru, a scontat pe idee, \u00een teatrul s\u0103u \u015fi a reu\u015fit s\u0103 realizeze piese rezistente, apreciate de critici \u015fi de spectatori. Punct ochit, punct lovit. Pune \u00een joc o idee c\u0103l\u0103uz\u0103, o idee-centru \u00een jurul c\u0103reia rotesc celelalte idei centrifuge. Metre sur le tapis noemele, obiectele g\u00e2ndirii sale asupra temelor esen\u0163iale, decopertate din existen\u0163a uman\u0103 evenimen\u0163ial\u0103.<br \/>\nCunoscutul regizor Silviu Purc\u0103rete a sesizat, la r\u00e2ndul s\u0103u, inten\u0163ia dramaturgului de a sensibiliza mai ales ra\u0163iunea spectatorului: \u201eAdres\u00e2ndu-se mai mult min\u0163ii dec\u00e2t inimii, piesele lui Radu F. Alexandru te \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u00een mod paradoxal tocmai datorit\u0103 jubila\u0163iei sarcastice care \u00eenso\u0163e\u015fte fiecare situa\u0163ie, fiecare replic\u0103.\u201c.<br \/>\n\u00censu\u015fi autorul se confeseaz\u0103 \u00een \u201eA 7-a\u201c, prefa\u0163a volumului Teatru 7 (Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, 2012), asupra mizei pe care o pune pe idee, pe efectul preeminent al activit\u0103\u0163ii mentale impuse prin piesele lui: \u201eNu evenimentele, nu intriga \u2013 Ideea a fost \u015fi r\u0103m\u00e2ne pentru mine elementul primordial\u201c. Izb\u00e2nda dramaturgiei sale deriv\u0103 desigur \u015fi din felul \u00een care construie\u015fte dramatic \u00een jurul ideii, prin inteligen\u0163a ansamblului pe care \u00eel realizeaz\u0103 \u201ecu deschidere \u015fi generozitate total\u0103 fa\u0163\u0103 de \u00eenscen\u0103ri multiple, variate, polemice, contradictorii&#8230; M\u0103iestrie analitic\u0103, anvergur\u0103 \u015fi incisivitate ideatic\u0103 \u00een radiografierea unui prezent f\u0103r\u0103 consisten\u0163\u0103, a unei existen\u0163e la discre\u0163ia arbitrariului\u201c, dup\u0103 cum noteaz\u0103 Alexa Visarion, unul dintre postfa\u0163atorii volumului al\u0103turi de Silviu Purc\u0103rete. Se poate lesne decela suprema\u0163ia ideii dramatice la Radu F. Alexandru chiar \u015fi din titlurile pieselor sale anterioare: Buna zi de m\u00e2ine (1981), Mla\u015ftina (1992), Nimic despre Hamlet (1995), Poveste despre tat\u0103l meu (2006), Tsunami (2008), dar \u015fi din scenariile de film pe care le-a scris.<br \/>\nDup\u0103 acest preambul, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 cercet\u0103m modul \u00een care circul\u0103 ideile \u015fi siajul lor scenic \u00een cele trei piese ale volumului anun\u0163at. Prima pies\u0103 a c\u0103r\u0163ii \u015fi cea mai bine cotat\u0103 (Premiul UNITER, 2010, pentru \u201eCea mai bun\u0103 pies\u0103 a anului\u201c) promoveaz\u0103 ideea perenit\u0103\u0163ii dragostei, dar\u00a0 \u015fi a meandrelor ei la nivelul cuplului. Sub titlul Labirint \u00eenso\u0163it \u00een parantez\u0103 de explicativul englezesc (Love\u2019s Stories), autorul urm\u0103re\u015fte complica\u0163iile rela\u0163iilor conjugale ale cuplului t\u00e2n\u0103r, Giulia \u015fi Dan, care trebuie nu numai s\u0103-\u015fi \u00eenfr\u00e2ng\u0103 propriile instabilit\u0103\u0163i sentimentale, dar \u015fi s\u0103 lupte contra conservatorismului p\u0103rin\u0163ilor, mai ales al mamei t\u00e2n\u0103rului, Dana, mefient\u0103 ini\u0163ial \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aleasa nepotrivit\u0103 a fiului ei. Tat\u0103l, Cristian, este mai permisiv, f\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u00een vreun fel, lament\u00e2ndu-se, la r\u00e2ndul s\u0103u, asupra ne\u00een\u0163elegerii cu so\u0163ia. Se relev\u0103 eterna poveste a posesivit\u0103\u0163ii materne pentru fiul care s-a maturizat \u015fi trebuie s\u0103 zboare din cuib pentru a-\u015fi \u00eencropi propria familie. Dan se confeseaz\u0103 mamei c\u0103 i se refuz\u0103 dreptul la sex de c\u0103tre Giulia, de mai multe luni, dup\u0103 na\u015fterea fiului lor, Alex. Giulia \u00eei repro\u015feaz\u0103: \u201eTe duci la m\u0103-ta s\u0103 te pl\u00e2ngi c\u0103 nu ne mai futem \u015fi-mi ceri s\u0103 fiu \u00abrezonabil\u0103\u00bb?\u201c. Mama avanseaz\u0103 concluzia, pune paie pe foc: \u201eC\u00e2nd doi so\u0163i care \u00ee\u015fi spun c\u0103 se iubesc ajung \u00een impasul \u00een care e\u015fti tu cu Giulia, unul dintre ei fie c\u0103 se \u00een\u015fal\u0103 asupra sentimentelor pentru cel\u0103lalt &#8230; (&#8230;) Fie c\u0103 \u00eel \u00een\u015fal\u0103\u201c. Rela\u0163ia celor doi atinge paroxismul c\u00e2nd Giulia declar\u0103 paradoxal c\u0103 \u00eel iube\u015fte, dar trebuie s\u0103 se despart\u0103.<br \/>\nSurprinz\u0103toare \u015fi labirintic\u0103 este \u015fi r\u0103sturnarea la 180 de grade a rela\u0163iei soacr\u0103-nor\u0103. \u00centr-un dialog intim, cele dou\u0103 \u00ee\u015fi recunosc gre\u015felile, se dest\u0103inuie cu sinceritate pe tema dragostei care implic\u0103 o afec\u0163iune curat\u0103, devenind bune prietene \u015fi \u00eencheind printr-o \u00eembr\u0103\u0163i\u015fare sentimental\u0103. Sunt stupefiate ambele \u00een final de accidentul fatal de circula\u0163ie, \u00een Bulgaria, al lui Cristian, ipotetic suicid cauzat tot de acelea\u015fi conflicte conjugale labirintice. S-a spus corect c\u0103 personajele acestei piese \u015fi-au pierdut busola \u00een labirintul frustr\u0103rilor sexuale. Bine reprezentat\u0103 scenic este dorin\u0163a lor de evadare din acest imbroglio dramatic. Sunt incitante \u015fi invita\u0163iile autorului la introducerea unor imagini filmate.<br \/>\nRom\u00e2nica (Tsunami), cea de-a doua pies\u0103 a volumului (Premiul al III-lea la Concursul Na\u0163ional de Comedie, 2008), propune ideea de emancipare original\u0103, pe repede \u00eenainte, a Rom\u00e2niei de azi p\u00e2n\u0103 la a accepta convie\u0163uirea patrulaterului conjugal: so\u0163ii \u00een rela\u0163ie amical\u0103 cu cuplul aman\u0163ilor. Dup\u0103 propria m\u0103rturisire, Radu F. Alexandru \u0163inte\u015fte, \u00een teatru, \u201etenta\u0163ia paradoxului\u201c. Ne d\u0103 de \u00een\u0163eles \u00een aceast\u0103 pies\u0103 c\u0103 totul se petrece sub deviza \u201eF\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i!\u201c \u015fi ne avertizeaz\u0103 s\u0103 privim la noua noastr\u0103 Rom\u00e2nie care trece de la totalitarism, pudibondism, securism etc. la democra\u0163ie prost \u00een\u0163eleas\u0103, capitalism s\u0103lbatic, libertinism \u00een toate laturile sale existen\u0163iale.<br \/>\nDeputatul \u015fi ministrul Neac\u015fu \u015fi so\u0163ia lui Delia nu se sfiesc \u015f\u0103-\u015fi prezinte reciproc iubi\u0163ii, respectiv pe Maxim, profesor \u015fi antrenor, iubitul Deliei, care o invit\u0103 \u00een casa Nec\u015fule\u015ftilor \u015fi pe so\u0163ia sa, Pu\u015fa, o t\u00e2n\u0103r\u0103 sexy, cu ocupa\u0163ie neprecizat\u0103, de care este atras ministrul. Pu\u015fa, o \u0163ig\u0103ncu\u015f\u0103 blond\u0103 (paradoxul func\u0163ioneaz\u0103), sfioas\u0103 la \u00eenceput, viziteaz\u0103 vila \u015fi face apoi aluzie la modul de \u00eenavu\u0163ire a cuplului ministerial. Devine o amenin\u0163are care impune urm\u0103torul troc: Delia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 iubita lui Maxim, iar Pu\u015fa s\u0103 fie pupila lui Neac\u015fu. Dar totul s\u0103 se fac\u0103, de ochii lumii, \u00eempreun\u0103: ie\u015firea la restaurant, la cinematograf, \u00een concediu, la munte&#8230; Pu\u015fa va fi r\u0103spl\u0103tit\u0103 rege\u015fte cu condi\u0163ia s\u0103-\u015fi retrag\u0103 memoriul \u00eempotriva ministrului&#8230; Acesta \u00eei propune o rela\u0163ie intim\u0103, f\u0103r\u0103 c\u0103s\u0103torie, pentru c\u0103 politicianul rom\u00e2n trebuie s\u0103 arate lumii c\u0103 este un familist f\u0103r\u0103 pat\u0103!<br \/>\nDelia trece succesiv de la admira\u0163ie la dispre\u0163 fa\u0163\u0103 de fostul iubit, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd la r\u00e2ndul ei fidel\u0103 stabilit\u0103\u0163ii conjugale \u015fi sociale \u015fi confortului asigurat de ministrul parlamentar. Cu m\u0103iestria probat\u0103 de-a lungul carierei sale dramatice, Radu F. Alexandru realizeaz\u0103 \u015fi \u00een aceast\u0103 pies\u0103 o radiografie a actualei Rom\u00e2nii postdecembriste antamate pe principiul maiorescian al formelor f\u0103r\u0103 fond, lipsite de scrupule \u00een democratizarea vie\u0163ii sociale \u015fi politice \u00een drumul sinuos spre civilza\u0163ia de tip occidental. Piesa este, \u00eentr-adev\u0103r, cum excelent o caracterizeaz\u0103 Alexa Visarion, \u201eo comedie spumoas\u0103, un pamflet, \u00een esen\u0163\u0103 politic, care amendeaz\u0103 moravurile din \u00abminunata lume nou\u0103\u00bb ap\u0103rut\u0103 \u00een nesf\u00e2r\u015fita tranzi\u0163ie autohton\u0103. Rezonan\u0163a titlului, un diminutiv al Rom\u00e2niei \u2013 deja instalat confortabil \u00een vocabular \u2013, dezv\u0103luie inten\u0163iile satirice ale piesei, treze\u015fte z\u00e2mbetul, \u00eenc\u0103 din fa\u0163a afi\u015fului, dar nume\u015fte, de fapt, o \u0163ar\u0103 paralel\u0103, imoral\u0103 \u015fi amoral\u0103\u201c.<br \/>\nRelu\u00e2nd tema hamletian\u0103 \u201eto be or not to be\u201c \u00een piesa Gertrude, Radu F. Alexandru rescrie, \u00een mod original, tragedia shakespearian\u0103 pun\u00e2nd accentul pe deconspirarea adev\u0103ratului uciga\u015f al regelui Hamlet, \u0163inut secret at\u00e2tea veacuri, din epoca elisabetan\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Prelu\u00e2nd personajele centrale, Gertrude, Hamlet, Ofelia, Polonius, Claudius \u015fi Duhul, le confrunt\u0103, \u00een cele trei P\u0103r\u0163i \u015fi dou\u0103spr\u0103zece scene numerotate, cu conflictele cunoscute, remodelate. Recreeaz\u0103 un prin\u0163 Hamlet \u00eensetat de adev\u0103r, dar \u015fi de libertate, care refuz\u0103 tronul dup\u0103 moartea regelui Hamlet, presupusul tat\u0103 al s\u0103u, pentru a-\u015fi prezerva libertatea, fiindc\u0103 numai astfel concepe aflarea adev\u0103rului. \u00cen acest fel i se dest\u0103inuie\u015fte lui Hora\u0163io: \u201eNiciodat\u0103 nu vei reu\u015fi s\u0103 recuno\u015fti adev\u0103rul. Dac\u0103 nu e\u015fti un om liber. \u015fi niciodat\u0103 nu va fi de folos adev\u0103rul dac\u0103 nu-\u0163i vei lua libertatea s\u0103-l roste\u015fti\u201c. Prime\u015fte \u00eens\u0103 admonestarea pentru c\u0103 las\u0103 tronul pe m\u00e2na unui om de nimic, unchiul s\u0103u, Claudius, b\u0103nuit uciga\u015f al regelui Hamlet. \u00cen mod surprinz\u0103tor, \u00een piesa lui Radu F. Alexandru, regina Gertrude m\u0103rturise\u015fte adulterul cu Claudius care dureaz\u0103 de dou\u0103zeci de ani \u015fi \u00ee\u015fi asum\u0103 complicitatea la crima comis\u0103 de acesta, de fapt, adev\u0103ratul tat\u0103 al lui Hamlet. Autorul impune oarecum ideea exoner\u0103rii Gertrudei, autorul moral al crimei \u00eentreprinse fa\u0163\u0103 de un so\u0163 dur, cu multe asasinate la activ, f\u0103cute \u015fi din ra\u0163iuni de stat. Hamlet va fi stupefiat \u015fi pus \u00een fa\u0163a dilemei de a-l ucide pe tat\u0103l care i-a ucis tat\u0103l! La \u00eent\u00e2lnirea cu Duhul, acesta \u00eei ceruse s\u0103-l r\u0103zbune. Diferit de piesa shakespearian\u0103, Duhul se arat\u0103 \u015fi \u00een prezen\u0163a lui Claudius, a Gertrudei \u015fi a Ofeliei. Hamlet propune deshumarea Regelui, dar este refuzat \u015fi considerat nebun atunci c\u00e2nd pronun\u0163\u0103 cuv\u00e2ntul crim\u0103. Polonius, omul de \u00eencredere al regelui Hamlet, dup\u0103 ce \u00eei deconspir\u0103 pe cei doi uciga\u015fi, \u00eei propune prin\u0163ului, la \u00eendemnul lui Claudius, s\u0103 plece \u00eentr-o mare c\u0103l\u0103torie cu fiica lui, Ofelia, iubita sa recunoscut\u0103. Acesta o refuz\u0103, pentru c\u0103 nu vrea s-o dezonoreze. Ofelia \u00een\u0163elege gre\u015fit vorbele lui Hamlet \u015fi\u00a0 se sinucide. El nu poate suporta pierderea iubitei, c\u00e2t \u015fi aflarea crudului adev\u0103r despre uciderea pl\u0103nuit\u0103 a regelui Hamlet \u015fi se sinucide, la r\u00e2ndul lui, cu spada prietenului s\u0103u bun, Hora\u0163io. Acesta este menit s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ca martor al crimei s\u0103v\u00e2r\u015fite \u015fi devoalate, cople\u015fit de ultimele cuvinte ale prin\u0163ului: \u201eCe sil\u0103 mi-e de voi! Iart\u0103-m\u0103, Hora\u0163io&#8230; Doooaaamne!\u201c. Dac\u0103 \u00een tragedia lui William Shakespeare mor otr\u0103vi\u0163i \u015fi uciga\u015fii, Radu F. Alexandru \u00eei las\u0103 \u00een via\u0163\u0103 s\u0103 se bucure de dragostea lor adulterin\u0103, dar \u015fi s\u0103 duc\u0103 pe umeri povara crimei abominabile s\u0103v\u00e2r\u015fite. Am reprodus \u00een esen\u0163\u0103 povestea nou\u0103 a lui Hamlet, pentru a demonstra c\u0103 se poate broda pe aceast\u0103 tragedie o alt\u0103 interpretare, \u00eembog\u0103\u0163ind-o. A\u015fa cum reu\u015fe\u015fte, cu mult aplomb al replicilor \u015fi m\u0103iestrie a construc\u0163iei dramatice, Radu F. Alexandru!<br \/>\nSilviu Purc\u0103rete consider\u0103 pertinent c\u0103 dramaturgia lui Radu F. Alexandru \u201ependuleaz\u0103 non\u015falant \u00eentre Camil Petrescu \u015fi Caragiale, \u00eentre Sartre \u015fi Feydeau\u201c, quiproquo-ul intersect\u00e2ndu-se cu \u201edezbaterea moral-filozofic\u0103\u201c, iar \u201esond\u0103rile \u00een ad\u00e2ncurile con\u015ftiin\u0163ei urmeaz\u0103 regulile farsei\u201c. Nicolae Manolescu, la lansarea volumului prezent, relev\u0103 faptul c\u0103 autorul \u00eel provoac\u0103 pe cititor \u015fi pe spectator \u201ela imaginarea spa\u0163iului concret, real, plin al desf\u0103\u015fur\u0103rii ac\u0163iunii acestor piese\u201c, dar \u015fi s\u0103 imagineze un decor care nu-i este oferit. Sau \u00eel provoac\u0103, \u00een al doilea r\u00e2nd, s\u0103 ia o atitudine consensual\u0103 cu textul sau contrar\u0103, impun\u00e2nd obliga\u0163ia de a o g\u00e2ndi, de a o face, independent de factura personal\u0103 optimist\u0103 sau pesimist\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Radu F. Alexandru, Teatru 7, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2012 &nbsp; Unul dintre remarcabilii dramaturgi rom\u00e2ni actuali, Radu F. Alexandru, a scontat pe idee, \u00een teatrul s\u0103u \u015fi a reu\u015fit s\u0103 realizeze piese rezistente, apreciate de critici \u015fi de spectatori. Punct ochit, punct lovit. Pune \u00een joc o idee c\u0103l\u0103uz\u0103, o idee-centru \u00een jurul c\u0103reia&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-jurul-ideii-teatrul-lui-radu-f-alexandru\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen jurul ideii. Teatrul lui Radu F. Alexandru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[15053,15054],"class_list":["post-24363","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-radu-f-alexandru","tag-teatru-7"],"views":1642,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24363","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24363"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24363\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24364,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24363\/revisions\/24364"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24363"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24363"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24363"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}