{"id":24361,"date":"2015-09-09T17:11:00","date_gmt":"2015-09-09T15:11:00","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24361"},"modified":"2015-09-09T17:11:00","modified_gmt":"2015-09-09T15:11:00","slug":"initiere-si-cunoastere","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/initiere-si-cunoastere\/","title":{"rendered":"Ini\u0163iere \u015fi cunoa\u015ftere"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Hermann Hesse, <em>Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103<\/em>. Traducere de Ion Roman, Bucure\u015fti, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>A devenit de suficient timp un loc comun afirma\u0163ia conform c\u0103reia, \u00een Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103, Hermenn Hesse ar fi construit nu doar modelul perfect al unei societ\u0103\u0163i \u00eentemeiate pe cultur\u0103, iar nu pe violen\u0163\u0103, ci mai cu seam\u0103 imaginea cov\u00e2r\u015fitoare a \u00een\u0163eleptului capabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103, oric\u00e2t de perfect\u0103 ar putea s\u0103 par\u0103 vreo provincie pedagogic\u0103, via\u0163a, \u00een ceea ce are ea mai bun, \u00eenseamn\u0103, totu\u015fi, mai mult dec\u00e2t joc steril, fie el \u015fi cu m\u0103rgele de sticl\u0103, \u00eentr-o lini\u015ftit\u0103 Castalie.<br \/>\n<strong>Jocurile spiritului<\/strong><br \/>\nCitarea numelui lui Hesse \u00een majoritatea situa\u0163iilor \u00een care, \u00een cercurile intelectuale, se vorbe\u015fte despre progresul prin cultur\u0103 \u015fi prin permanentul recurs la medita\u0163ie a devenit, a\u015fadar, un soi de deprindere, nu \u00eentotdeauna dublat\u0103 de cunoa\u015fterea real\u0103 \u2013 \u015fi mai rar\u0103 fiind cunoa\u015fterea p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t! \u2013, a semnifica\u0163iilor profunde ale celebrului s\u0103u roman, Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103 (1943). S-a spus adesea c\u0103 Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 c\u00e2\u015ftigat de Hesse \u00een anul 1946 s-a datorat, \u00een mare m\u0103sur\u0103, tocmai acestui text, scris \u00een timpul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, dar contur\u00e2nd o lume pa\u015fnic\u0103, \u00een care confrunt\u0103rile armate sunt doar o foarte \u00eendep\u0103rtat\u0103 amintire. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, mesajul a fost extrem de apreciat \u00eentr-o Europ\u0103 sec\u0103tuit\u0103 de lungii ani ai conflagra\u0163iei mondiale, nu pu\u0163ini fiind cititorii care, \u00een contextul epocii respective, c\u00e2nd pacea \u00eencepuse s\u0103 par\u0103 un deziderat \u00eendep\u0103rtat \u015fi parc\u0103 de neatins, au fost tenta\u0163i s\u0103 priveasc\u0103 aceast\u0103 carte drept un veritabil exemplu de literatur\u0103 science-fiction&#8230; Cu toate acestea, Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103 nu este nicidecum a\u015fa ceva, dar nici un exerci\u0163iu de creare a unui spa\u0163iu utopic, c\u00e2t\u0103 vreme Castalia lui Hesse nu este nici pe departe Insula Utopia a lui Thomas Morus \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in vreo utopie arbitrar\u0103.<br \/>\nAc\u0163iunea nu este definit\u0103 foarte clar din punct de vedere temporal, dar Hesse sugereaz\u0103 c\u0103 naratorul principal tr\u0103ie\u015fte \u00een secolul al XXV-lea \u015fi scrie despre faptele unui \u00eenainta\u015f ilustru al s\u0103u despre care \u00eencepuser\u0103 deja s\u0103 circule legende. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 astfel deoarece unul din \u0163elurile lui Hesse \u00een acest roman este s\u0103 prezinte modelul unei societ\u0103\u0163i care nu poate fi caracterizat\u0103 drept anti-istoric\u0103, ci postistoric\u0103. De aceea, Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103 nu include, \u00een paginile sale, acele elemente de care fac uz, \u00een general, c\u0103r\u0163ile a c\u0103ror ac\u0163iune e plasat\u0103 \u00een viitor. Ni se spune c\u0103 exist\u0103 telefoane, aparate de radio, trenuri \u015fi automobile, dar datele tehnice se rezum\u0103 cam la aceste detalii, suficiente din punctul de vedere al autorului pentru a caracteriza lumea Castaliei. O lume din care r\u0103zboaiele au disp\u0103rut de mult, dar e de domeniul amintirii \u015fi \u201eEpoca foiletonistic\u0103\u201c, adic\u0103 aceea a literaturii comerciale \u015fi facile, menite doar s\u0103 amuze publicul cititor \u015fi (iar aici e de g\u0103sit unul din exemplele de ironie subtil\u0103 ce caracterizeaz\u0103 opera lui Hesse) deopotriv\u0103 epoca pe care, se sugereaz\u0103 la tot pasul, trecutul se obi\u015fnuise s-o numeasc\u0103 \u201emodernitate\u201c&#8230; Ca \u015fi \u00een alte romane ale lui Hermann Hesse, de la Siddharta la Lupul de step\u0103 sau Demian, Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103 este, dincolo de aceste am\u0103nunte, povestea vie\u0163ii, a ini\u0163ierii \u015fi apoi a mor\u0163ii lui Joseph Knecht, cel care, d\u00e2nd dovad\u0103 \u00eenc\u0103 de foarte t\u00e2n\u0103r de mari abilit\u0103\u0163i intelectuale, va ajunge, \u00een scurt\u0103 vreme, \u201eMagister Ludi\u201c, maestru \u015fi coordonator al jocului cu m\u0103rgele de sticl\u0103, activitatea intelectual\u0103 suprem\u0103 din Castalia, provincia pedagogic\u0103 \u2013 nefiind niciodat\u0103 clar p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t dac\u0103 termenul indic\u0103 o caracterizare geografic\u0103 sau exclusiv administrativ\u0103 \u2013 unde ocupa\u0163iile intelectuale de\u0163in rolul suprem.<br \/>\nJocul reprezint\u0103, practic, tocmai acest lucru, o schimbare fundamental\u0103 de paradigm\u0103, c\u0103ci m\u0103rgelele de sticl\u0103 sunt menite s\u0103 simbolizeze ideile \u2013 toate ideile \u2013 dar, la fel de bine, diferite modele de arhitectur\u0103, configura\u0163ia versurilor dintr-un poem sau o linie muzical\u0103 oric\u00e2t de complicat\u0103. Desigur, dup\u0103 un timp, m\u0103rgelele de sticl\u0103 nici m\u0103car n-au mai fost necesare \u00een tot mai elaboratele jocuri ale Castaliei, iar jocul \u00eensu\u015fi a evoluat, transform\u00e2ndu-se \u00een adev\u0103rate competi\u0163ii, de mare amploare, urm\u0103rite de to\u0163i locuitorii acestei at\u00e2t de aparte lumi. Dar, \u00een ciuda acestei perfec\u0163iuni a Castaliei, Joseph Knecht, cel care, la un moment dat, ap\u0103r\u0103 valorile acestei lumi \u00een fa\u0163a camarazilor s\u0103i, ajung\u00e2nd la disensiuni majore cu fostul s\u0103u coleg, Plinio Designori, va \u00een\u0163elege c\u0103 jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103 nu mai este suficient, nici chiar el neput\u00e2nd s\u0103 apere la nesf\u00e2r\u015fit o lume autosuficient\u0103 care \u00eencepea s\u0103 refuze cu tot mai mult\u0103 obstina\u0163ie s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 grani\u0163ele autoimpuse. De aceea, chiar dac\u0103 acest lucru pare oarecum greu de \u00een\u0163eles, Knecht alege s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 provincia pedagogic\u0103 \u015fi s\u0103 demisioneze din toate func\u0163iile de\u0163inute, devenind profesorul particular al fiului lui Designori c\u0103ruia, prin moartea sa nea\u015fteptat\u0103, \u00eei va deschide perspectiva unui altfel de drum \u00een via\u0163\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 mediteze pentru prima dat\u0103 asupra problemelor cu adev\u0103rat importante ale existen\u0163ei.<br \/>\n<strong>\u00cenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, joc, cunoa\u015ftere<\/strong><br \/>\nDep\u0103\u015find linia general\u0103 a subiectului, romanul lui Hermann Hesse se dovede\u015fte nu doar istoria unei ini\u0163ieri a protagonistului \u2013 de altfel, numele lui Joseph, Knecht, \u00eenseamn\u0103 \u201eservitor\u201c, \u201esupus\u201c \u2013 care, ca \u015fi Siddharta sau Narcis, reu\u015fe\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 normele culturale consacrate, ci \u015fi un str\u0103lucit exemplu de fic\u0163iune speculativ\u0103, aplic\u00e2nd perfect accente bine dozate de umanitate modelului istoric teoretizat de Oswald Spengler \u00een Declinul Occidentului, rezultatul fiind un text care prezint\u0103 latura speculativ\u0103 a viitorului \u00eentr-o manier\u0103 deopotriv\u0103 surprinz\u0103toare \u015fi plauzibil\u0103. \u00cen plus, scriitura lui Hesse d\u0103 \u015fi o interpretare jungian\u0103 anumitor aspecte ale misticismului indian sau chinez, tocmai de aceea finalul c\u0103r\u0163ii cuprinde c\u00e2teva biografii \u2013 scrise, se spune, de elevi, pentru ca, \u00een acest fel, s\u0103-\u015fi cultive imagina\u0163ia istoric\u0103 \u2013 ale unor oameni de seam\u0103 din trecut, nimic altceva, la o lectur\u0103 atent\u0103, dec\u00e2t relu\u0103ri, din diferite perspective, ale istoriei personale a lui Knecht \u00eensu\u015fi, de\u015fi cadrul general este plasat \u00een India, \u00een lumea \u015famanilor ori \u00een de\u015fert. Multe dintre aceste aspecte sunt sugerate \u00eenc\u0103 din episodul anilor petrecu\u0163i de Knecht \u00eentr-o m\u0103n\u0103stire benedictin\u0103, al\u0103turi de P\u0103rintele Jacobus, unul dintre ini\u0163iatorii s\u0103i \u00een ale cunoa\u015fterii despre care unii critici n-au ezitat chiar s\u0103 afirme c\u0103 l-ar reprezenta, simbolic, pe marele istoric elve\u0163ian Jacob Burkhardt.<br \/>\nJocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103 ca atare nu este niciodat\u0103 descris \u00een detaliu de Hesse, prin acest am\u0103nunt autorul reu\u015find s\u0103 fac\u0103 activitatea cu at\u00e2t mai conving\u0103toare din punctul de vedere al semnifica\u0163iilor. \u00cen mare, el const\u0103 \u00een identificarea \u015fi extinderea omologiilor formale \u015fi de con\u0163inut la nivelul tuturor activit\u0103\u0163ilor umane, dar \u015fi la acela al istoriei culturii, c\u0103ci, \u00een conformitate cu principiile jocurilor din Castalia, notele muzicale puteau fi chiar ele aranjate \u00eentr-un asemenea mod \u00eenc\u00e2t s\u0103 corespund\u0103 elementelor din sistemul periodic. Desigur, este evident de acum c\u0103 Hesse se raporteaz\u0103 la ideile lui d\u2019Aquino, cel care \u00eencercase s\u0103 defineasc\u0103 ceea ce el numea \u201eelemente inteligibile\u201c sau la cele ale lui Leibniz, cel care, pe urmele primului, tindea spre idealul de a crea un \u201elimbaj numeric\u201c capabil s\u0103 exprime \u015fi chiar s\u0103 genereze numerele \u015fi ideile, romanul de fa\u0163\u0103 suger\u00e2nd c\u0103 un asemenea \u00eendr\u0103zne\u0163 proiect poate avea sor\u0163i de izb\u00e2nd\u0103. Jocul devine, astfel, un complicat \u015fi rafinat mecanism de aluzii \u015ftiin\u0163ifice, filosofice \u015fi literare, pe care cititorii romanului lui Hesse trebuie s\u0103 le descifreze cu aten\u0163ie \u015fi, mai ales, cu r\u0103bdare, fiind, la un anumit nivel al interpret\u0103rii, un veritabil act de venera\u0163ie dedicat creativit\u0103\u0163ii veacurilor anterioare. De aici, desigur, \u015fi componenta ce trimite, permanent, spre medita\u0163ie \u015fi subliniaz\u0103 rolul acesteia, \u015fi tot de aici \u015fi evidentele trimiteri la filosofia chinez\u0103, dar \u015fi la complicatele tehnici ale manualelor de divina\u0163ie din lumea Asiei. E ca \u015fi cum, \u00een epoca de glorie a Castaliei, Occidentul, \u00een ce are el mai bun, ar fi devenit o societate \u201etradi\u0163ional\u0103\u201c, \u00een sensul pe care \u00eel dau termenului studiile lui Ren\u00e9 Guenon, de exemplu. \u015ei, de\u015fi nu spune niciodat\u0103 acest lucru, Hesse pare a fi \u00eencercat s\u0103 traseze o posibil\u0103 traiectorie salvatoare pentru lumea vestic\u0103, un soi de solu\u0163ie pe care el o considera la fel de necesar\u0103 ca \u015fi transform\u0103rile prin care a trecut China, la sf\u00e2r\u015fitul Dinastiei Song, prin adoptarea neoconfucianismului. De aceea, \u00een Castalia, via\u0163a intelectual\u0103 pare a fi devenit semimonastic\u0103, iar artele liberale au \u00eenceput \u015fi ele s\u0103 aspire la rigurozitatea \u015ftiin\u0163ei, de aici \u015fi necesitatea jocului cu m\u0103rgele de sticl\u0103.<br \/>\n<strong>Timp vs Istorie<\/strong><br \/>\nMai mult dec\u00e2t at\u00e2t, de\u015fi istoria pare a se fi sf\u00e2r\u015fit, timpul nu s-a oprit nicidecum \u00een provincia pedagogic\u0103 imaginat\u0103 de Hesse, de aici \u015fi sensul profund al avertismentului adresat de Knecht superiorilor Castaliei cu privire la lumea exterioar\u0103 care, o dat\u0103 \u00een plus, pare pe punctul de a-\u015fi schimba centrul de greutate \u015fi sferele de influen\u0163\u0103. \u015fi tot de aici necesitatea de dep\u0103\u015fire, de c\u0103tre reprezentan\u0163ii Castaliei, a st\u0103rii meditative \u015fi nevoia de implicare a lor \u00een via\u0163a activ\u0103 de dincolo de grani\u0163ele pa\u015fnicei provincii pedagogice care, \u00een acest nou contex, devine tot mai mult un lux mult prea costisitor, dac\u0103 spiritul s\u0103u profund \u015fi realiz\u0103rile sale nu pot fi transmise \u015fi oamenilor ce tr\u0103iesc \u00een lumea obi\u015fnuit\u0103, oric\u00e2t de \u201efoiletonistic\u0103\u201c ar fi ea&#8230;<br \/>\nPlecarea lui Knecht nu \u00eenseamn\u0103, \u00een acest sens, o abdicare de la valorile \u00een care crezuse toat\u0103 via\u0163a, ci dimpotriv\u0103, cea mai profund\u0103 \u00een\u0163elegere a lor, precum \u015fi dorin\u0163a de a le pune \u00een practic\u0103 \u00een folosul semenilor s\u0103i. Astfel c\u0103 nu simplul joc cu m\u0103rgele de sticl\u0103 este marele adev\u0103r al lumii, ci doar calea ce poate duce spre descoperirea marilor adev\u0103ruri ale existen\u0163ei, Knecht devenind, \u00een final, un demn urma\u015f al lui Faust al lui Goethe, decis, ca \u015fi acela, s\u0103 se bucure de clip\u0103 al\u0103turi de cei asemenea lui. Romanul \u00een sine devine, deci, o istorie a trezirilor succesive ale lui Joseph Knecht, dar \u015fi o expresie a contrariilor care, \u00een cele din urm\u0103, se pot reuni, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpla \u015fi \u00een Narcis \u015fi Gur\u0103 de Aur sau \u00een Siddharta, celelalte mari c\u0103r\u0163i ale lui Hesse. Semn al marii lec\u0163ii goetheene, c\u0103 niciodat\u0103 adev\u0103ratele contrarii nu sunt ireconciliabile, ci se dovedesc a fi complementare, asemenea lui Faust \u015fi lui Mefisto. Numai c\u0103 acum sinteza este des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme contrariile sunt \u00eentruchipate de un singur protagonist, Joseph Knecht, Magister Ludi, dovad\u0103 a raport\u0103rii lui Hermann Hesse la modelul lui Diogene Laertius, cel care afirma, se \u015ftie, c\u0103 \u201etot ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 are loc drept consecin\u0163\u0103 a unui lucru contrariu\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Hermann Hesse, Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103. Traducere de Ion Roman, Bucure\u015fti, Editura RAO, Bucure\u015fti, 2013 &nbsp; A devenit de suficient timp un loc comun afirma\u0163ia conform c\u0103reia, \u00een Jocul cu m\u0103rgele de sticl\u0103, Hermenn Hesse ar fi construit nu doar modelul perfect al unei societ\u0103\u0163i \u00eentemeiate pe cultur\u0103, iar nu pe violen\u0163\u0103, ci mai&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/initiere-si-cunoastere\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ini\u0163iere \u015fi cunoa\u015ftere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12852,15052],"class_list":["post-24361","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-hermann-hesse","tag-jocul-cu-margele-de-sticla"],"views":2843,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24361","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24361"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24361\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24362,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24361\/revisions\/24362"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24361"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24361"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24361"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}