Br\u0103ileanul Panait Istrati \u015fi ploie\u015fteanul Constantin M\u0103nescu s-au cunoscut \u00een anul 1904, la Bucure\u015fti. Erau de v\u00e2rste apropiate, 20, respectiv 24 ani \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau acelea\u015fi idei politice, socialiste, ceea ce a contribuit la apropierea lor. \u00cen acel timp, Istrati lucra ca func\u0163ionar (agent) pentru socialistul Gheorghe Cristescu (viitorul secretar al P.C.R., \u00een 1921), patronul unui Birou de plasare a slujitorilor.<\/p>\n
Peste c\u00e2\u0163iva ani au re\u00eennoit rela\u0163ia. \u00cen 1910, Panait Istrati era secretarul sindicatului muncitorilor portuari din Br\u0103ila \u015fi l-a adus \u00een ora\u015f \u015fi \u00een organiza\u0163ie pe priceputul \u015fi dinamicul \u015etefan Gheorghiu. Constantin M\u0103nescu, ucenicul \u015fi umbra lui \u015etefan Gheorghiu \u00eentr-ale sindicalismului \u015fi socialismului, era \u00een contact permanent cu Br\u0103ila \u015fi cu problemele muncitorilor br\u0103ileni condu\u015fi de Istrati. Aceste contacte s-au p\u0103strat \u015fi dup\u0103 ce Panait Istrati a devenit ziarist la Diminea\u0163a lui C. Mille \u015fi apoi la gazeta socialist\u0103 Rom\u00e2nia muncitoare.
\n\u00cen august 1916, Panait Istrati a plecat din \u0163ar\u0103 peregrin\u00e2nd prin Elve\u0163ia \u015fi Fran\u0163a.
\nCei doi s-au re\u00eent\u00e2lnit, pentru scurt timp, \u00een 1920, la Paris. Constantin
\nM\u0103nescu va reveni \u00een \u0163ar\u0103, \u00een timp ce Panait Istrati \u00ee\u015fi va purta crucea geniului scriitoricesc pe meleagurile galice. \u201eSuccesul f\u0103r\u0103 precedent\u201c din 1924, c\u00e2nd i se public\u0103, la Paris, Kyra Kyralina \u015fi Codine este cunoscut imediat de c\u0103tre prietenul C. M\u0103nescu, care \u00eei scrie. C\u0103s\u0103torindu-se cu Anna Munsch, Panait Istrati se stabile\u015fte, temporar, la Masevaux, \u00een Alsacia. De acolo, expansivul Panait Istrati r\u0103spunde prietenului C. M\u0103nescu \u015fi \u00ee\u015fi tr\u00e2mbi\u0163eaz\u0103 victoria asupra sor\u0163ii de proletar.
\nScrisoarea pe care o reproducem \u00een continuare, (documentul nr. 1), ne ofer\u0103 informa\u0163ii, unele inedite, privind temperamentul scriitorului, manifest\u0103rile sale \u00een raporturile cu prietenii din mi\u015fcarea socialist\u0103, cauza \u00eencerc\u0103rii sale de sinucidere din 1921 etc.
\n\u00cen octombrie 1924, Panait Istrati a continuat, cu o adev\u0103rat\u0103 rev\u0103rsare de entuziasm, rela\u0163ia epistolar\u0103 cu vechiul s\u0103u camarad din mi\u015fcarea socialist\u0103, Constantin M\u0103nescu (documentul nr. 2). Ca un nou Anteu sim\u0163ea nevoia contactului cu lumea de unde plecase \u015fi care \u00eei putea \u00eemprosp\u0103ta energia. Totodat\u0103, avea acum posibilitatea de a publica, \u00een \u0163ar\u0103, la ziarul \u015fi Editura Adev\u0103rul, al c\u0103ror director, Iacob Rosenthal \u00eei oferise spa\u0163iul literar necesar. \u00cei cucerise pe francezi cu exotismul oriental din Kyra Kyralina \u015fi Codine. Pentru pia\u0163a de carte din Rom\u00e2nia s-a orientat spre evocarea literar\u0103 a personalit\u0103\u0163ii militantului socialist, \u015etefan Gheorghiu, pe care \u00eel cunoscuse direct, dar a apelat \u015fi la ajutorul lui Constantin M\u0103nescu, \u00eendemn\u00e2ndu-l s\u0103 culeag\u0103 \u015fi s\u0103-i transmit\u0103 informa\u0163ii legate de subiectul propus. Va folosi acest material, al\u0103turi de propriile tr\u0103iri, la redactarea volumului Trecut \u015fi viitor, pe care-l va publica \u00een 1925 la editura Adev\u0103rul. Ni se dezv\u0103luie astfel c\u00e2te ceva din modul de lucru al scriitorului Panait Istrati.
\nScrisorile ne arat\u0103 un Istrati expansiv, generos cu prietenii, cu cititorii. Un socialist pus pe schimbarea lumii, prin literatur\u0103. Plecat dintr-o lume aspr\u0103, regreta durit\u0103\u0163ile fa\u0163\u0103 de fosta lui so\u0163ie.
\nIstoria \u015fi critica literar\u0103 \u00eel cunoa\u015fte pe Panait Istrati \u00een postura de scriitor. Se men\u0163ioneaz\u0103 frecvent faptul c\u0103 scriitorul a fost preocupat de cunoa\u015fterea \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea operei sale \u015fi \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dup\u0103 ce ajunsese cunoscut prin scrierile sale \u00een limba francez\u0103. Se \u015ftie prea pu\u0163in despre faptul c\u0103 a devenit editor, pentru a \u00eenlesni publicarea c\u0103r\u0163ilor sale \u00een limba rom\u00e2n\u0103.
\n\u00cen ianuarie-martie 1924, Panait Istrati era fotograf ambulant la Nisa. \u201ePe c\u00e2nd r\u0103t\u0103ceam pe Promenade des Anglais cu aparatul de fotografiat \u2013 un b\u0103rbat cu \u00eenf\u0103\u0163i\u015fare de voinic \u015fi figur\u0103 jovial\u0103 \u2013 m\u0103 strig\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte: \u00abNu e\u015fti tu, Istrati?\u00bb. Astfel l-am cunoscut pe Jakob Rosenthal, directorul marilor ziare democratice (Diminea\u0163a \u015fi Adev\u0103rul, n.n.), unde debutasem \u00een chip str\u0103lucitor cu dou\u0103zeci de ani \u00eenainte. El \u00eemi spuse: \u00abIstrati tu nu po\u0163i fi doar scriitor francez. Tu \u015ftii \u00een ce situa\u0163ie se afl\u0103 \u0163ara ta. Te chem \u00eentre noi! \u015ei a\u015fa cum am f\u0103cut-o c\u00e2nd erai un biet necunoscut, ziarele mele \u00ee\u0163i pun la dispozi\u0163ie locul cel mai bun. Strig\u0103-\u0163i m\u00e2nia \u015fi dragostea!\u00bb Puteam n\u0103d\u0103jdui o mai bun\u0103 \u00eentrebuin\u0163are a \u00abp\u00e2rghiei\u00bb de care am pomenit? Primesc.\u201c
\nIstrati concepea scrisul, literatura, ca mijloc de lupt\u0103 \u00eempotriva nedrept\u0103\u0163ilor sociale. I se f\u0103cuse anterior, de c\u0103tre Stelian Popescu, propunerea de a fi corespondentul ziarului Universul \u015fi refuzase \u015fov\u0103ielnic. Acum, refuz\u0103 ferm oferta lui Stelian Popescu \u015fi accept\u0103 propunerea lui Rosenthal. \u00cencep\u00e2nd de la 15 iunie \u015fi p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 1924, Istrati public\u0103 povestiri, articole autobiografice etc. \u00een paginile Adev\u0103rului literar \u015fi artistic, precum \u015fi volumul Chira Chiralina, la editura Adev\u0103rul. (Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 1981, p. 312).
\nAnul 1924 a fost \u00eempov\u0103r\u0103tor pentru Istrati. Omul obi\u015fnuit s\u0103 vagabondeze, s\u0103 duc\u0103 o via\u0163\u0103 de boem, era acum constr\u00e2ns s\u0103 scrie, pe de o parte de faptul c\u0103 trebuia s\u0103 se afirme ca scriitor (\u201etrebuie s\u0103 urc un drum greu. El este inevitabil \u015fi-l accept\u201c) \u015fi pe de alta c\u0103 trebuia s\u0103 onoreze contractele cu Editura Rieder. \u201e\u00cemi voi da sufletul pentru Rieder, pentru Rosenthal \u015fi pentru daiboje. \u015ei pentru numele lui Dumnezeu, nu vreau! Iat\u0103 de ce trebuie s-o \u015fterg de-aici (de la Masevaux) direct la Nisa, la fotografia ambulant\u0103, la aer, la libertate. Sunt s\u0103tul p\u00e2n\u0103-n g\u00e2t de h\u00e2r\u0163og\u0103rie\u201c, scria el unui prieten \u00een septembrie 1924 (Panait Istrati, Coresponden\u0163\u0103 cu scriitori str\u0103ini, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1988, p. 212).
\nLa sf\u00e2r\u015fitul anului 1924 \u015fi \u00eenceputul anului 1925, publica\u0163iile lui Istrati \u00een \u0163ar\u0103, la Adev\u0103rul, considerat organ de pres\u0103 al semitismului \u015fi comunismului, provoac\u0103 o vie polemic\u0103. Rosenthal \u00eei scrie lui Istrati: \u201eTirajul Adev\u0103rului literar a atins dou\u0103zeci de mii de exemplare! E\u015fti omul cel mai \u00eenjurat de la noi \u015fi cel mai admirat. D\u0103-i \u00eencolo, banditule! De azi \u00een \u015fase luni, ai s\u0103 fii \u015feful unei \u015fcoli\u201c. \u201ePe S\u0103rindar se smulge pur \u015fi simplu revista din m\u00e2n\u0103. Dar ceea ce e mai frumos e c\u0103 am cu mine \u015fi pe studen\u0163i, ba chiar \u015fi pe cei mai mari scriitori de la noi, ca Sadoveanu \u015fi Eftimiu, fo\u015fti directori ai Teatrului Na\u0163ional, pe P\u0103tr\u0103\u015fcanu, Ag\u00e2rbiceanu \u015fi al\u0163ii\u201c. \u00cempotriva lui Istrati se pronun\u0163au H. Sanielevici \u015fi N. Iorga. Tensiunea spore\u015fte, \u015fi manifest\u0103rile ei, dep\u0103\u015find sfera spiritualului, \u00eembrac\u0103 forma admonest\u0103rii fizice \u015fi administrative. \u201eRosenthal primi la Bucure\u015fti o lovitur\u0103 de pumn american c\u00e2t pe aci s\u0103-l omoare. O alt\u0103 lovitur\u0103, dat\u0103 dibaci de bunii s\u0103i prieteni, l-a jefuit de marile ziare pe care mi le pusese la dispozi\u0163ie\u201c (Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, Editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, p. 314).
\nPrieten adev\u0103rat, Istrati \u00eel ajut\u0103 pe Rosenthal \u00een aceste momente grele. \u00cen martie 1925 se \u00eent\u00e2lnesc la Nisa, se asociaz\u0103 \u015fi pun bazele Editurii Rena\u015fterea, care avea drept scop \u201eeditarea operelor lui Panait Istrati (…) ale c\u0103rui scrieri mai sunt \u00eenc\u0103 \u015fi ast\u0103zi aproape necunoscute la noi\u201c, precum \u015fi ale altor scriitori rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini \u00eentre care sunt numi\u0163i, \u201eviguroasa Simona Basarab\u201c \u015fi \u201eConrad Bercovici unul din cei mai de vaz\u0103 \u015fi mai populari scriitori ai Americii\u201c (Ibidem, p. 307. Data \u00eenfiin\u0163\u0103rii editurii Rena\u015fterea este indicat\u0103 aici \u00een iunie 1924, dar \u00een alte surse la 10 martie 1925).
\n\u00cen martie 1925, Istrati, la cererea lui Rosenthal, solicit\u0103 lui Jean-Richard Bloch de la Editura Rieder aprobarea pentru publicarea \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a romanului acestuia, Levy, orientarea asupra altor volume publicate la Editura Rieder, pentru publicare la editura Rena\u015fterea, \u015fi s\u0103 recomande un traduc\u0103tor pentru dou\u0103 c\u0103r\u0163i apar\u0163in\u00e2nd lui Leopold Stern \u015fi Maxim Gorki (Panait Istrati, Coresponden\u0163\u0103 cu scriitori str\u0103ini, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1988, p. 215). De asemenea se adreseaz\u0103 (\u00een iunie 1925) aceluia\u015fi Jean-Richard Bloch rug\u00e2ndu-l s\u0103-l sprijine pentru satisfacerea dorin\u0163ei lui Rosenthal, care \u201ear dori s\u0103 ob\u0163in\u0103 coresponden\u0163a (pentru Rom\u00e2nia), la Ziarul Quotidien \u015fi te roag\u0103 s\u0103 faci astfel \u00eenc\u00e2t prietenii t\u0103i de la acest ziar s\u0103 i-o acorde. M\u0103 unesc dorin\u0163ei lui \u015fi rug\u0103min\u0163ii ce-\u0163i face prin mine. Nu e vorba de nici un interes b\u0103nesc: J. Rosenthal este un om \u00eenst\u0103rit, a\u015f putea spune chiar bogat \u015fi nu cere nici o remunera\u0163ie de la Quotidien. De altfel, tu \u00eel vei recomanda pentru ceea ce \u015fi este: publicist rom\u00e2n, fost director-proprietar al ziarelor Adev\u0103rul \u015fi Diminea\u0163a, \u015fi mai ales, pentru acest alt titlu care-i va c\u00e2\u015ftiga simpatiile organului francez radical: Rosenthal este un adversar de temut al fascismului rom\u00e2n, a c\u0103rui victim\u0103 a fost \u015fi era c\u00e2t pe-aci s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 cu via\u0163a lupta pentru o idee cu care se onoreaz\u0103 de asemeni \u015fi Quotidien\u201c (Ibidem, p. 216).
\nNoua direc\u0163iune a ziarului \u015fi editurii Adev\u0103rul, reprezent\u00e2nd cercurile semite conservatoare, dezic\u00e2ndu-se de st\u00e2ngismul lui Rosenthal, spera s\u0103 continue conlucrarea literar\u0103 cu Istrati. Acesta refuz\u0103: \u201eNumele meu va mai apare \u00een publica\u0163iile voastre, doar \u00een ziua c\u00e2nd ve\u0163i repara jefuirea lui Rosenthal. Pu\u0163in \u00eemi pas\u0103 de ziarele voastre\u201c (Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., pp. 315, 326).
\n\u00cen septembrie-octombrie 1925, c\u00e2nd a venit \u00een \u0163ar\u0103, Istrati a fost g\u0103zduit \u015fi la conacul lui J. Rosenthal de la Snagov. S-a documentat, cu acest prilej, \u00een vederea scrierii romanului Domni\u0163a din Snagov (Ibidem, p. 325).
\nLa Editura Rena\u015fterea, Panait Istrati a publicat doar dou\u0103 c\u0103r\u0163i, Trecut \u015fi viitor \u015fi Mo\u015f Anghel, ambele \u00een 1925. \u00cen 1926, s-a lucrat \u015fi la editarea unui volum cuprinz\u00e2nd p\u0103reri \u015fi studii despre opera lui Panait Istrati semnate de mari personalit\u0103\u0163i ale literaturii, care nu a mai ap\u0103rut (P. Istrati, Pentru a fi iubit p\u0103m\u00e2ntul, Editura Tineretului, Bucure\u015fti, 1969, pp. 74-78; P. Istrati, Coresponden\u0163\u0103 cu scriitori str\u0103ini, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1988, p. 252).
\nDocumentele pe care le reproducem sunt inedite (dup\u0103 informa\u0163iile noastre) \u015fi se afl\u0103 \u00een arhiva Societ\u0103\u0163ii culturale \u201ePloie\u015fti Mileniul III\u201c, fiind donate de c\u0103tre domnul prof. univ. Bujor M\u0103nescu, fiul lui Constantin M\u0103nescu.<\/p>\n
<\/p>\n
1) Scrisoare a lui Panait Istrati c\u0103tre C M\u0103nescu. Text pe 2 file A 4. Exemplar original<\/strong><\/p>\n
\u201eMasevaux \u2013 (Haut \u2013 Rhin)
\n1\/X \/1924
\nFrate Costic\u0103
\nDac\u2019ai \u015fti ce eveniment a fost pentru mine sosirea scrisorii tale, ai l\u0103sa toate la p\u0103m\u00e2nt \u015fi te-ai \u00eemb\u0103ta. Chiar vreau s\u0103 te \u00eembe\u0163i \u015fi s\u0103 cite\u015fti scrisoarea mea beat mort. \u015ei cum lupt, \u00eenc\u0103 cu nevoi multe, datorii (10000 de fr) \u015fi alte am\u0103r\u0103ciuni, \u00ee\u0163i pun numai 20 de fr. \u00een scrisoarea asta ca s\u0103-i schimbi \u015fi s\u0103-i bei, \u2013 200 de lei-paralei, s\u0103 mi-i bei, pa\u015ftele \u015fi anafura m\u0103si, s\u0103 le mearg\u0103 fulgii! \u015ei s\u0103 rogi pe sf\u00e2ntu Sisoe s\u0103-mi mai lase vre-o trei zile de tr\u0103it, s\u0103 m\u0103 fereasc\u0103 de pniumonie, de \u015fofeuri cari s\u0103 m\u0103 arunce \u00een \u015fan\u0163uri \u015fi de ciocniri de trenuri, (s\u0103 m\u0103 fac\u0103 s\u0103 scap asemenea trenuri), \u015fi las\u0103, m\u0103 Costic\u0103, a noastr\u0103 e lumea! C\u00e2nd oi veni \u00een \u0163ar\u0103, la vara viitoare, o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentreag\u0103 am s\u0103 umblu de-a bu\u015felea, de la morm\u00e2ntul mamei (1) la acela al lui Gheorghiu (2): beat am s\u0103 le s\u0103rut \u0163\u0103r\u00e2na!
\nIat\u0103 trei luni de c\u00e2nd primesc scrisori cu duiumul, din toate p\u0103r\u0163ile lumei (3), \u015fi mereu am c\u0103utat s\u0103-\u0163i aflu scrisul t\u0103u pe plic, scris ce-mi e at\u00e2t de familiar.
\n\u015ei\u2019ncepeam s\u0103-mi zic c\u0103 ori te-ai prostit, ori e\u015fti l\u00e2ng\u0103 \u015etefan (4), din moment ce nu-mi scrii, \u2013 c\u00e2nd, alalt\u0103ieri, z\u0103rindu-te, am \u00een\u015ff\u0103cat plicul \u015fi-am \u00eenceput s\u0103 \u0163op\u0103i prin cas\u0103. Alsaciana mea (5), obi\u015fnuit\u0103 cu tot soiul de semne ale demen\u0163ei subsemnatului, nu-l cuno\u015ftea \u015fi pe acesta.
\n\u2013 S\u2019a declarat? \u00eemi spune ea.
\n\u2013 S\u2019a declarat tare de tot, nev\u0103stuic\u0103!
\nNu-mi mai lipse\u015fte acum de c\u00e2t o ilustrat\u0103 de la Gheorghiu, alta de la Samoil\u0103, o a treia de la Kazanski \u015fi… o punere de deget pe o cruce de cerneal\u0103 a bietei mele mame (7), pentru ca dup\u0103 asta s\u0103 chemi jandarmii s\u0103 m\u0103 lege!
\nV\u0103zu\u015fi tu, m\u0103 Costic\u0103, ce pozn\u0103 f\u0103cui? Auzi m\u0103: ci-c\u0103 sunt un Dalai-Lama universal. Apoi, bine bre cocona\u015filor, nu sunt eu tot \u0103la de-acum zece ani, pe care-l \u00eengropa\u0163i pe nesim\u0163ite? Spun ei c\u0103 nu. C\u0103 trebuia s\u0103 descriu pe unul care cere \u015fi-o prime\u015fte pe de-a\u2019nd\u0103ratelea, precum \u015fi pe dou\u0103 curvi\u015ftine care au f\u0103cut celebru cuv\u00e2ntul moussafir. Mai trebuia, dup\u0103 c\u00e2t se pare, s\u0103 las patru litri de s\u00e2nge pe nisipul gr\u0103dinii boere\u015fti de la Nisa (Adev\u0103rul a pretins c\u0103 dup\u0103 ce m\u2019am crestat, am dat fuga p\u00e2n\u2019acas\u0103 s\u0103 duc briciul, c\u0103ci altfel nu\u2019n\u0163eleg cum a\u015f putea s\u0103-l \u00abmai am \u015fi acum\u00bb \u2013 auzi d-le nerozie!) (8).
\nM\u0103i M\u0103nescule, s\u0103 \u015ftii de la mine c\u0103 lumea nu e numai egoist\u0103 \u015fi nedreapt\u0103, dar mai e \u015fi lovit\u0103 r\u0103u cu leoca!
\nN\u2019am timp s\u0103-\u0163i scriu c\u00e2t a\u015f vrea, c\u0103ci trebue s\u0103 bat ferul care e ro\u015fu acuma f\u0103r\u0103 s\u0103 mai cheltuesc c\u0103rbuni ca s\u0103-l \u00eenc\u0103lzesc (9). Neghiobia omeneasc\u0103 sufl\u0103 \u00een el \u015fi-l face hi\u0163. \u015ei eu \u00eei trag cu ciocanul s\u0103 ias\u0103 gologanul (gologan \u2013 dolar!). \u00cei mai trag ca s\u0103 ias\u0103 o sc\u00e2nteie de credin\u0163\u0103 sincer\u0103 \u00een lumea asta fals\u0103 (10). A\u015fa c\u0103 pe cur\u00e2nd sper s\u0103 pot \u00eendulci multe buze amare.
\nMult\u0103 pl\u0103cere \u015fi mult\u0103 durere am sim\u0163it de tot ce-mi spui. \u015ei am pl\u00e2ns cu acele lacrimi de cari eu sunt m\u00e2ndru, singura mea m\u00e2ndrie. M\u2019a bucurat mult pasajul Janetei. Mult a\u015f da s\u0103 am un cuv\u00e2nt de la ea \u015fi Safir (11). Ah, ce mai be\u0163ie am s\u0103 trag cu voi. C\u00e2nd o\u2019ntreba cioclovinele: \u00abUnde dracu se ascunde Istrati\u00bb?, s\u0103 li s\u0103 r\u0103spund\u0103: \u00abBea cu ai lui de zv\u00e2nt\u0103 p\u0103m\u00e2ntul\u00bb. V\u0103 s\u0103rut pe to\u0163i Panait Istrati\u201c.<\/p>\nPe marginea primei file e ad\u0103ugat: \u201ePrietenul nostru pribeag, l-am v\u0103zut la Paris, c\u00e2nd a trecut pe acolo, a stat un timp \u015fi a plecat. Nu mai era \u00eens\u0103 omul pe care l\u2019am cunoscut. Devenise cic\u0103litor ca o soacr\u0103, ambi\u0163ios, grosolan chiar.\u201c Iar pe marginea filei a doua: \u201eCe-i cu Costic\u0103 Ionescu? Dar mo\u015f Popa? (12) Scrie-mi mult \u015fi de toate\u201c!<\/p>\n
NOTE:
\n(1) Mama lui Panait Istrati, Joi\u0163a Istrati, n\u0103scut\u0103 \u00een 1855 a decedat \u00een 1919.
\n(2) \u015etefan Gheorghiu (1879\u20131914), prieten al lui Panait Istrati din mi\u015fcarea socialist\u0103, de la conferin\u0163a socialist\u0103 din 1906 (Panait Istrati, Amintiri. Evoc\u0103ri. Confesiuni, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1985, p. 228 \u015fi urm).
\n(3) \u00cen mai 1924, editura \u201eRieder\u201c a publicat \u00een colec\u0163ia \u201eProzatori francezi contemporani\u201c romanul lui Panait Istrati Kyra Kiralina, care s-a bucurat de un succes f\u0103r\u0103 precedent. Editura a trimis 2.000 exemplare \u00een Rom\u00e2nia, care s-au v\u00e2ndut rapid. C. M\u0103nescu a achizi\u0163ionat \u00eens\u0103 nu unul dintre exemplarele \u00een limba francez\u0103 , ci unul tip\u0103rit la Editura Adev\u0103rul \u00een acela\u015fi an (Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., p. 35).
\n(4) \u015etefan Gheorghiu.
\n(5) La 8 iulie 1924, Panait Istrati s-a c\u0103s\u0103torit cu Anna Munsch. S-a stabilit temporar la Masevaux, \u00een Alsacia, regiunea natal\u0103 a so\u0163iei. A stat acolo 4 luni.
\n(6) Samoil\u0103 Petrov \u015fi Mihail Kazanski, prieteni ai lui Istrati din Br\u0103ila. \u00cempreun\u0103 cu cel de al doilea, Istrati a vagabondat nou\u0103 ani (1900-1909).
\n(7) Semn\u0103tur\u0103 prin punerea degetului. Mama lui Istrati era analfabet\u0103.
\n(8) Se pare c\u0103 e o relatare succint\u0103 a \u00eemprejur\u0103rilor \u00eencerc\u0103rii de sinucidere a lui Istrati, la Nisa, \u00een 3 ianuarie 1921, a anchetei \u015fi publicit\u0103\u0163ii ce a urmat. E o m\u0103rturisire pe care Panait Istrati nu a f\u0103cut-o poli\u0163iei franceze \u015fi ca atare deosebit\u0103 de ceea ce cunoa\u015ftem despre acest act, de exemplu \u00een Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., pp. 228-230.
\n(9) Istrati voia s\u0103 exploateze succesul de public al primului s\u0103u roman.
\n(10) Obiectivele urm\u0103rite de Istrati ca scriitor.
\n(11) Janeta Maltus (corect \u2013 Enta Maltos), c\u0103s\u0103torit\u0103, formal, \u00een 1910, cu \u015etefan Gheorghiu \u015fi, dup\u0103 moartea acestuia, cu Panait Istrati, \u00een 1915. Tr\u0103ia \u00een concubinaj cu Safir (M. Iorgulescu, Spre alt Istrati, partea \u00eent\u00e2i, Editura Minerva, Bucure\u015fti, 1986, p.121).
\n(12) Costic\u0103 Ionescu \u015fi mo\u015f Popa, prieteni ai lui Istrati din mi\u015fcarea socialist\u0103. C. Ionescu era unul dintre frunta\u015fii mi\u015fc\u0103rii socialiste din Rom\u00e2nia \u00eenainte de 1915. (Documente din istoria mi\u015fc\u0103rii muncitore\u015fti din Rom\u00e2nia, 1910-1915, pp. 59, 205, 330, 331, 716, 883). Mo\u015f Popa ar putea fi D. Popp, frunta\u015f al mi\u015fc\u0103rii sindicale, prin 1915 chiar secretar al CGSR (Ibidem, pp. 59, 108, 236, 331, 377, 414, 441, 898), sau un lucr\u0103tor din Br\u0103ila cu \u00eenclina\u0163ii filozofice. Costic\u0103 Ionescu, zis Savantu, patron al unei leg\u0103torii de c\u0103r\u0163i \u00een Ploie\u015fti, \u00eel g\u0103zduie\u015fte pe Istrati \u00een sept 1925, cu prilejul vizitei acestuia \u00een \u0163ar\u0103 (P Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., p. 323.Vezi \u015fi revista Manuscriptum, nr. 3(16)\/ 1974).<\/p>\n<\/p>\n
2) Scrisoare a lui Panait Istrati c\u0103tre C M\u0103nescu. Text pe 2 file A 4, albe. Exemplar original<\/strong><\/p>\n
\u201eMasevaux, Haut Rhin
\n17\/X\/1924<\/p>\nIubite Costic\u0103,
\nAm primit lunga ta scrisoare \u015fi nu mi-a p\u0103rut de loc lung\u0103. Mi-a pl\u0103cut mult genul scurt \u015fi concis, f\u0103r\u0103 frazeologie, cu care mi-ai redat c\u00e2te-va icoane din via\u0163a ta cu \u015etefan (1). Continu\u0103 c\u00e2t \u0163i-aduci aminte, pun\u2019te \u00een coresponden\u0163\u0103 cu cei cari l\u2019au cunoscut sau vorbe\u015fte cu ei \u015fi cristalizeaz\u0103 tot ce auzi. Janeta, Safir, Ion B\u0103tr\u00e2nu (dac\u0103 mai tr\u0103e\u015fte, salut\u0103-l din parte-mi), C. Ionescu \u015fi al\u0163ii, printre care Ghirimbe\u0163ii cafenelelor dragi \u0163iganului de geniu, trebue c\u0103 \u015ftie fie-care c\u00e2te ceva pe care n\u2019o \u015ftii tu \u015fi eu (2).
\n\u00cemi pare bine de ce-mi spui de tizul t\u0103u cu b\u0103rbu\u0163\u0103 \u015fi tupeu, dar s\u0103 n\u2019o mai nec\u0103jeasc\u0103 pe J… J… Janeta (3). Dac\u0103 am b\u0103tut\u2019o c\u00e2ndva, m\u00e2na care a lovit\u2019o atunci e ast\u0103zi mutilat\u0103 de dou\u0103 degete (4). Mi-am luat pedeapsa. \u015ei a\u015fa cum spune cu mult\u0103 inim\u0103 buna prieten\u0103, m\u0103 servesc azi de m\u00e2na aceia pentru a ridica entuziasmuri de sus \u015fi p\u00e2n\u0103 jos: panem quotidianum, a zis Rolland (5). Nu-mi fac nici un merit. Un merit ar fi s\u0103 te na\u015fti f\u0103r\u0103 talent \u015fi (dac\u0103 ar fi cu putin\u0163\u0103) s\u0103 \u0163i-l apropii muncind. Eu am venit cu el din na\u015ftere \u015fi l-am dezvoltat supun\u00e2ndu-m\u0103 docil haimanal\u00e2cului. Un singur merit, unul mare, \u00eel am: e acela de-a nu fi pierdut capul azi \u015fi de-a fi r\u0103mas ce-am fost \u00eentotdeauna. Asta-i tot. Te-asigur c\u0103 nu-i u\u015for de loc.
\nMult a\u015f fi voit s\u2019aud ceva de Vod\u0103 (6). M\u0103 mir c\u0103 nu-mi spui nimic de acest original r\u0103svr\u0103tit cu morg\u0103 de miliardar \u015fi inim\u0103 de copil. Am uitat s\u0103 te\u2019ntreb de el.
\n\u015ei zi, Nica \u0163i-a confiscat golog\u0103na\u015fii! Relicve. D\u0103-le dracului de relicve ie\u015fite din b\u0103ncile burgheziei. Preg\u0103tesc eu pentru voi relicve mult mai veritabile.
\nDe ce ai cump\u0103rat pe Kyra (7)? Eu am drept prin contract de 10 ex(emplare) la mie, \u015fi doar nu fac comer\u0163 cu ele, nici nu le rezerv boerilor. Le \u00eempart pe toate coresponden\u0163ilor mei, ad\u0103og\u00e2nd, acelora cari \u00eemi sunt dragi, un bilet de zece fr(anci) ca s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o clip\u0103 ascult\u00e2nd o bun\u0103 muzic\u0103 acaparat\u0103 de boeri; altora, cari au cump\u0103rat\u2019o cu sudoare cr\u00e2ncen\u0103, le trimit zece fr(anci) ca s\u0103-i desp\u0103gubesc (8). To\u0163i \u00eemi sunt necunoscu\u0163i, dar eu nu m\u0103\u2019n\u015fel. Nu m-am \u00een\u015felat cu nimeni p\u00e2n\u0103 azi.
\nUn student din R(\u00e2mnicu) V\u00e2lcea, s\u0103rman Mecena al unui scripcar \u00abcu geniu\u00bb (spune el), bea \u00ab\u0163api de brag\u0103\u00bb cu amicul lui \u015fi m\u0103 citesc \u00een Ad(ev\u0103rul) Lit(erar) (9). Le-am trimes Kyra \u015fi un ciocan de rachiu ca s\u0103 bea \u0163api cu bere, nu cu brag\u0103, \u2013 \u015fi bie\u0163ii b\u0103e\u0163i au pierdut capul.
\nA\u015fa. Roata lumei, care se\u2019nv\u00e2rtea normal, am s\u2019o fac s\u0103 se mai \u00eenv\u00e2rteasc\u0103 \u015fi de-a\u2019nd\u0103ratelea (10). Mul\u0163i cred scriindu-mi c\u0103 nu le voi r\u0103spunde \u015fi c\u0103 le voi arunca scrisorile la \u00absf\u00e2ntu co\u015f\u00bb. Le r\u0103spund \u015fi arunc scrisorile boerilor la sf\u00e2ntu co\u015f, ca s\u0103 \u015ftie \u015fi ei ce-i boeria.
\n\u00ce\u0163i scriu \u00een grab\u0103. De-aci \u00een vreo 15 zile plec la Nisa, travers\u00e2nd Elve\u0163ia \u015fi Italia, plecare ce-mi d\u0103 mult de furc\u0103, trebuind s\u0103 aranjez lucrurile cu apari\u0163ia noului volum (11). Oprindu-m\u0103 dou\u0103 zile la Rolland \u00ee\u0163i voi trimite o carte ilustrat\u0103 cu semn\u0103tura lui, s\u2019o ai suvenir. N\u2019o au mul\u0163i.
\nTe-am pus \u00een serviciul de pres\u0103 al lui Rieder. Vei primi volumul prin Adev\u0103rul (12), c\u0103ci adresa ta e o halima pentru dactilografele flocoase de la Rieder.
\n\u00cen a\u015fteptarea zilei de-a v\u0103 conduce \u00eentr\u2019o zi ca mecena \u015fi cicerone (13) pe drumul ce-l voi lua eu m\u00e2ine, primi\u0163i to\u0163i o fr\u0103\u0163easc\u0103 str\u00e2ngere de m\u00e2n\u0103. Panait Istrati.\u201c<\/p>\nNOTE:
\n(1) \u015etefan Gheorghiu.
\n(2) Ion B\u0103tr\u00e2nu este Ion Dumitrescu-B\u0103tr\u00e2nu, membru \u00een conducerea uniunii lucr\u0103torilor din transport (porturi) dup\u0103 constituirea acesteia \u00een dec. 1912 (L. M\u0103gla\u015fu, N Deleanu, Istoricul mi\u015fc\u0103rilor muncitore\u015fti din porturi, Editura Uniunii Muncitorilor din Porturile Rom\u00e2niei, Bucure\u015fti, 1932, p. 90).
\n(3) Janeta Maltus. Tizul cu b\u0103rbu\u0163\u0103 era al doilea so\u0163 al Janetei, H. Safir.
\n(4) M\u00e2na lui Panait Istrati.
\n(5) Romain Rolland.
\n(6) Alexandru Vod\u0103, pictor din Ploie\u015fti adept al ideilor socialiste.
\n(7) Nuvela Chira Chiralina, publicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, la Editura Adev\u0103rul.
\n(8) Generozitatea lui Panait Istrati, care nu concepea s\u0103 fie scriitor de profesie, s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 din scris.
\n(9) Panait Istrati publica \u00een Adev\u0103rul literar \u015fi artistic (oct. 1924), P Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., pp.35, 36.
\n(10) Concep\u0163ia revolu\u0163ionar\u0103 socialist\u0103 a lui Istrati.
\n(11) Oncle Anghel, a doua carte publicat\u0103 de Panait Istrati \u00een Fran\u0163a (oct. 1924).
\n(12) Editura Rieder avea o list\u0103 de pres\u0103, persoane c\u0103rora le trimitea gratuit c\u0103r\u0163ile editate pentru a le face publicitate. \u00cen Rom\u00e2nia, Rieder distribuia c\u0103r\u0163ile din aceast\u0103 categorie prin Editura Adev\u0103rul din Bucure\u015fti.
\n(13) Istrati promitea s\u0103 sponsorizeze \u015fi s\u0103 fie ghid turistic pentru C. M\u0103nescu, \u00eentr-o proiectat\u0103 c\u0103l\u0103torie Masevaux-Elve\u0163ia-Italia-Nisa.<\/p>\n<\/p>\n
3) Carte po\u015ftal\u0103 ilustrat\u0103 (\u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 Arcul de Triumf din Paris) de la Jean V. (?) c\u0103tre <\/strong>
\nC. M\u0103nescu<\/strong><\/p>\n\u201eParis 9.III.1925
\nEri Istrati a venit de la Nisa ca s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103 cu C.B. (1) \u015fi ca apoi cu to\u0163ii \u00eempreun\u0103 s\u0103 facem o be\u0163ie de 20 de ore. A mai trecut cu o bogat\u0103 materie \u00eempotriva crimelor din \u0163ar\u0103 \u015fi asupra proceselor de la Tat(ar) Bunar, articole ce vor ap\u0103rea \u00eentr-o mare gazet\u0103 parizian\u0103\u201c (2).<\/p>\nNOTE:
\n(1) Conrad Bercovici, caracterizat de Istrati ca \u201eun uria\u015f evreu din Br\u0103ila\u201c, scriitor rom\u00e2no-american, \u00eent\u00e2lnit de Istrati la Nisa \u2013 vezi Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., p. 36.
\n(2) R\u0103scoala de la Tatar Bunar, parte a unui plan de declan\u015fare a unei revolu\u0163ii bol\u015fevice \u00een Rom\u00e2nia. Planul era sus\u0163inut din U.R.S.S. Istrati a denun\u0163at, represiunea r\u0103scoalei de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne, \u00een ziarele Paris Soir \u015fi Le Quotidien \u015fi \u00een cadrul unui miting organizat de Liga Drepturilor Omului la Paris \u2013 vezi Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., p 36.<\/p>\n<\/p>\n
4) Scrisoare a lui I. Rosenthal (1) c\u0103tre C. M\u0103nescu<\/strong><\/p>\n
Scrisoarea, p\u0103strat\u0103 \u00een plicul aferent, e \u00eenso\u0163it\u0103 de o not\u0103 a d-lui Bujor M\u0103nescu: \u201e\u00cen 1925, Panait Istrati l-a rugat pe C. M\u0103nescu s\u0103 primeasc\u0103 de la Paris unele manuscrise pentru a ajunge la Editura Rena\u015fterea a lui I. Rosenthal (asociat cu Istrati, n.n.). Acesta se obliga s\u0103 le publice. Dar ruga pe C. M\u0103nescu \u015fi ceilal\u0163i prieteni s\u0103 ajute la v\u00e2nzarea viitoarelor lucr\u0103ri ale lui Istrati\u201c. I. Rosenthal se cuno\u015ftea cu C. M\u0103nescu \u015fi credea c\u0103, prin sindicate, va putea vinde la un pre\u0163 accesibil operele lui Panait Istrati.<\/p>\n
\u201e\u00abRena\u015fterea\u00bb (2) 10 Iunie 925
\n3, Str. Grigorescu
\nBucure\u015fti<\/p>\nDrag\u0103 M\u0103nescule,
\nAm sosit ieri de la Nisa \u015fi primul lucru pe care \u00eel g\u0103sesc este scrisoarea d-tale.
\nM\u0103 gr\u0103besc s\u0103-\u0163i r\u0103spund \u00een chestie. Istrati credea c\u0103 a\u0163i \u015fi expediat manuscrisele \u015fi tocmai se v\u0103ita c\u0103 s-ar fi perdut. Bine ai f\u0103cut c\u0103 nu le-ai trimes. G\u0103se\u015fte te rog un prilej de a-mi aduce sau trimite. Cu restul m\u0103 \u00eens\u0103rcinez eu.
\nAfl\u0103 c\u0103 primul volum dedicat \u00een \u00eentregime vie\u0163ii de muncitor este sub tipar. Panait conteaz\u0103 mult pe voi, mai ales de c\u00e2nd cei de la Adev\u0103rul \u00eel boicoteaz\u0103.
\nNe g\u00e2ndim s\u0103 facem pentru lucr\u0103tori o \u00eenlesnire. Adic\u0103 s\u0103 le d\u0103m volumele lui Istrati cu 25% reducere din pre\u0163ul de cost.
\nPentru asta trebue s\u0103 fie \u00eens\u0103 un mijloc de desfacere \u2013 adic\u0103 dac\u0103 s-ar putea s\u0103 se comande de fiecare ora\u015f de c\u0103tre vre-una din organiza\u0163ii. S-ar face adic\u0103 teste \u015fi s-ar trimete banii aici pentru serii de c\u00e2te 20-30 volume. Pentru asta ar trebui s\u0103 g\u0103sim prieteni cari ar vrea s\u0103 fac\u0103 aceast\u0103 treab\u0103. Ar fi bine s\u0103 te g\u00e2nde\u015fti \u015fi D-ta la ce s-ar putea face pe calea asta \u015fi s\u0103-mi scrii p\u0103rerea D-tale.
\nIstrati a plecat la Masevaux. E probabil s\u0103 vie pe toamn\u0103 dup\u0103 ce va fi terminat Haiducii (3).
\nSalut\u0103ri
\nI. Rosenthal
\nD\u0103-ne adresa celor c\u0103rora crezi c\u0103 e bine s\u0103 le trimitem circularele.\u201c<\/p>\nNOTE:
\n(1) Panait Istrati s-a \u00eemprietenit cu Iacob Rosenthal \u00een 1924, pe c\u00e2nd se afla \u00cen Fran\u0163a, dup\u0103 c\u0103s\u0103toria cu Anna Munsch. Prin intermediul acestuia a publicat \u00een Adev\u0103rul literar \u015fi artistic \u015fi la Editura Adev\u0103rul \u2013 vezi Panait Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., p. 307 \u015fi urm.
\n(2) La 10 martie 1925, Panait Istrati a \u00eenfiin\u0163at, \u00eempreun\u0103 cu J. Rosenthal, Editura Rena\u015fterea, pentru editarea unor c\u0103r\u0163i ale sale \u00een Rom\u00e2nia. I-a scris lui C. M\u0103nescu \u015fi i-a trimis manuscrisele de publicat. \u00cen iunie, c\u00e2nd Rosenthal revine \u00een \u0163ar\u0103, M\u0103nescu primise deja manuscrisele c\u0103r\u0163ilor Trecut \u015fi viitor \u015fi Mo\u015f Anghel.
\n(3) Haiducii a ap\u0103rut \u00een libr\u0103riile din Fran\u0163a \u00een iulie. \u00cen septembrie 1925 Istrati a venit \u00een \u0163ar\u0103 (Bucure\u015fti, Hunedoara, Br\u0103ila, Baldovine\u015fti, Ploie\u015fti, Ia\u015fi). Poate s-a \u00eent\u00e2lnit \u015fi cu C. M\u0103nescu la Br\u0103ila sau Ploie\u015fti, de\u015fi Siguran\u0163a nota c\u0103 \u00een tot timpul \u015federii la Br\u0103ila (11-13 sept) \u201enu a luat contact cu nici un socialist sau alt\u0103 persoan\u0103\u201c. \u00cen schimb, la Ploie\u015fti s-a \u00eent\u00e2lnit cu comuni\u015fti \u015fi sociali\u015fti \u2013 vezi Manuscriptum nr. 3\/ 1974 sau P. Istrati, Cum am devenit scriitor, op. cit., p.323. \u00cen octombrie 1925, Istrati a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia.<\/p><\/blockquote>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Br\u0103ileanul Panait Istrati \u015fi ploie\u015fteanul Constantin M\u0103nescu s-au cunoscut \u00een anul 1904, la Bucure\u015fti. Erau de v\u00e2rste apropiate, 20, respectiv 24 ani \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feau acelea\u015fi idei politice, socialiste, ceea ce a contribuit la apropierea lor. \u00cen acel timp, Istrati lucra ca func\u0163ionar (agent) pentru socialistul Gheorghe Cristescu (viitorul secretar al P.C.R., \u00een 1921), patronul unui… Cite\u0219te mai mult »Panait Istrati \u015fi prietenii s\u0103i sociali\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3933,15048,15047],"class_list":["post-24349","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-panait-istrati","tag-panait-istrati-si-socialistii","tag-scrisori-panait-istrati"],"views":1853,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24349","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24349"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24349\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24350,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24349\/revisions\/24350"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}