{"id":24336,"date":"2015-09-09T16:46:20","date_gmt":"2015-09-09T14:46:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24336"},"modified":"2015-09-09T16:46:20","modified_gmt":"2015-09-09T14:46:20","slug":"portret-de-grup","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/portret-de-grup\/","title":{"rendered":"Portret de grup"},"content":{"rendered":"

Adrian Dinu Rachieru, Genera\u0163ia orfelin\u0103<\/em>, Editura Ideea European\u0103, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Distinsul critic \u015fi istoric literar, eseist, sociolog \u015fi prozator, n\u0103scut \u00een urm\u0103 cu 65 de ani \u00een Bucovina \u015fi care onoreaz\u0103 \u00een prezent, ca prorector, Universitatea \u201eTibiscus\u201c din Timi\u015foara, mi-a trimis recent cartea sa cu dedica\u0163ia: \u201eAcest buchet de Mitografii lirice, cu admira\u0163ie \u015fi aleas\u0103 pre\u0163uire,
\ndistinsului poet Ion Brad, \u00abr\u0103t\u0103cind\u00bb \u2013 cu o generozitate greu de aflat \u2013 printre \u00abc\u0103r\u0163ile prietenilor\u00bb\u2026\u201c Am reprodus aceast\u0103 dedica\u0163ie, cum nu o fac de obicei, pentru c\u0103 ea se refer\u0103 la articolul ce l-am dedicat, \u00een C\u0103r\u0163ile prietenilor mei,
\nvolumului s\u0103u Lectur\u0103 \u015fi
\nideologie, \u00een care se \u00eencerca schi\u0163area unei \u201eistorii politice a literaturii rom\u00e2ne\u201c, idee pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii de mine.<\/p>\n

Dup\u0103 at\u00e2tea titluri vehiculate de-a lungul anilor, \u201egenera\u0163ie pierdut\u0103\u201c, \u201egenera\u0163ie de sacrificiu\u201c, \u201egenera\u0163ie proscris\u0103\u201c etc., noua denumire, \u201eorfelin\u0103\u201c, dat\u0103 de colegul Adrian Dinu Rachieru pare cea mai bl\u00e2nd\u0103 \u015fi potrivit\u0103 din punct de vedere nu doar sentimental. De altfel, \u00een al s\u0103u Cuv\u00e2nt prevenitor autorul face aceste preciz\u0103ri: \u201eGenera\u0163ia orfelin\u0103 discut\u0103, prin profiluri sintetizatoare, despre o serie creatoare, av\u00e2nd drept numitor comun vitregele condi\u0163ii formative; ea a fost modelat\u0103 de interdic\u0163ii (lecturi clandestine, mae\u015ftri \u00abascun\u015fi\u00bb, biblioteci epurate), provoc\u00e2nd o reac\u0163ie polemic\u0103 (ruptura) \u015fi promov\u00e2nd, astfel, la start, un program negativ. Dar, \u00een acela\u015fi timp, este o genera\u0163ie auroral\u0103, cu rol de verig\u0103, redescoperind \u2013 euforic \u2013 tradi\u0163ia, definind o stare de spirit, angaj\u00e2ndu-se, prin combustie creatoare, la o lucrare comun\u0103, recuperatoare, fecund\u0103, sus\u0163inut\u0103, prin propulsie adjectival\u0103, de o critic\u0103 solidar\u0103, risipind \u015fi cronici \u00abtactice\u00bb, cum recuno\u015ftea Matei C\u0103linescu. Chiar dac\u0103 noi discut\u0103m, \u00een acest volum, poe\u0163ii ei, evident nu poate fi vorba doar despre o genera\u0163ie de poe\u0163i, transport\u00e2nd legenda Labi\u015f, anun\u0163\u00e2nd, prin voci tinere, o nou\u0103 epoc\u0103 de lirism. Nu e vorba, a\u015fadar, de o compact\u0103 \u00abechip\u0103\u00bb liric\u0103, ci de un buchet de personalit\u0103\u0163i, cu voci distincte, evolu\u00e2nd \u00een direc\u0163ii imprevizibile, isc\u00e2nd, \u00een timp, disensiuni, controverse \u00eenfierb\u00e2ntate, ierarhiz\u0103ri provizorii. \u015ei propun\u00e2nd un inventar tematic, hr\u0103nind un imaginar, p\u00e2n\u0103 la un punct, comun, definind o fizionomie specific\u0103\u201c.
\nTrec\u00e2nd la sumarul c\u0103r\u0163ii, constat\u0103m aten\u0163ia am\u0103nun\u0163it\u0103 acordat\u0103 celor 30 de poe\u0163i, pu\u015fi sub lupa atent\u0103, critic\u0103 \u015fi uneori polemic\u0103, a istoricului literar, prezent \u00eenc\u0103 din tinere\u0163e la desf\u0103\u015furarea fenomenului.
\nPrintre multele observa\u0163ii cu caracter de noutate, \u00eemi place s\u0103 o relev mai \u00eent\u00e2i pe aceea care ni-l arat\u0103 pe Nicolae Labi\u015f ca pe unul dintre primii \u00eennoitori ai poeziei din epoc\u0103, \u00eenainte ca A.E. Baconsky s\u0103 se fi lep\u0103dat public de lungile sale poeme proletcultiste. Iat\u0103 \u015fi motiva\u0163ia respectiv\u0103: \u201eLabi\u015f, fiind creatorul unei viziuni, a ie\u015fit din condi\u0163ia timpului istoric. Un tragic inadecvat epocii, cu aptitudini meditative de o nea\u015fteptat\u0103 maturitate, Labi\u015f a inaugurat o nou\u0103 epoc\u0103 de lirism. Poezia lui, tributar\u0103 negre\u015fit v\u00e2rstei, sparge canoanele momentului. Labi\u015f, reamintim, ap\u0103rea \u00een condi\u0163iile \u00eentoarcerii poeziei spre reportajul versificat. Inconformismul la presiunea mediului, contagioasa naturale\u0163e, puritatea nativ\u0103 a celui pe care C\u0103linescu \u00eel considera, \u00een 1958, un poet pe deplin exprimat, fac din Labi\u015f liderul unei genera\u0163ii \u00eensetate de literatura adev\u0103rat\u0103. Testamentul Poeziei sale a fecundat literatura vremii, suplinind absen\u0163a Poetului, cel care va introduce primul \u2013 \u00eentr-un peisaj \u00een care lirismul lipsea \u2013 tema mor\u0163ii, atr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi desigur prompte repro\u015furi: un destin curmat biografice\u015fte, care \u2013 \u00eenfrunt\u00e2nd eroziunea timpului \u2013 a trecut \u00een mitologie\u201c.
\nDe remarcat, apoi, faptul c\u0103 la \u00eenceputul fiec\u0103rui capitol sunt a\u015fezate c\u00e2teva versuri caracteristice operei poetului respectiv. A\u015fa, de exemplu, sunt cele de la sec\u0163iunea rezervat\u0103 acestui \u201ebuzdugan al unei genera\u0163ii\u201c \u2013 cum l-a numit Eugen Simion pe Nicolae Labi\u015f: \u201eClopote grave sunar\u0103 trezirea\/ Genera\u0163iei noastre.\/ Tragem cugetarea afar\u0103 din teac\u0103\u201c. Adic\u0103, un vis \u00eenvolburat \u015fi o luciditate t\u0103ioas\u0103.
\n\u00cen capitolul ce mi l-a rezervat, cu titlul Ion Brad, \u201eToamna clasic\u0103\u201c, au fost reproduse versurile \u201eP\u0103durea umbrelor se zbate-n mine\u201c. Mul\u0163umindu-i autorului pentru spa\u0163iul acordat nu doar poeziei, ci \u015fi biografiei \u015fi c\u0103r\u0163ilor de proz\u0103 \u015fi memorialistic\u0103, trec peste unele accente mali\u0163ioase \u015fi citate trunchiate, pe care nu le-am \u00een\u0163eles.
\nPrintre colegii cu care am debutat la Cluj, \u00een mod firesc i s-a rezervat locul principal lui A.E. Baconsky, cu titlul Un pedagog literar \u015fi cu aceste emo\u0163ionante \u015fi premonitorii versuri: \u201eE-n mine-o ran\u0103 care nu se-nchide.\/ E poate altoiul nev\u0103zut al mor\u0163ii\/ Ce-mi cre\u015fte undeva \u00een trup \u015fi-n suflet\u201c. Sf\u00e2r\u015fitul s\u0103u tragic la cutremurul din 1977 a confirmat aceste premoni\u0163ii. Dintre observa\u0163iile pertinente ale autorului \u00een ce prive\u015fte personalitatea lui A.E. Baconsky nu o cred valabil\u0103 pe aceea de la \u00eenceput \u2013 \u201ePoetul r\u0103m\u00e2ne un mare nedrept\u0103\u0163it\u201c \u2013, din moment ce i s-au dedicat multe studii \u015fi chiar o monografie remarcabil\u0103 semnat\u0103 de Diana C\u00e2mpan din Alba Iulia.
\nTot din \u201e\u015ecoala poe\u0163ilor de la Cluj\u201c este remarcat\u0103 personalitatea continuatorului lui A. E. Baconsky (timp de 40 de ani \u00een fruntea revistei Steaua), Aurel R\u0103u sau \u201efilosofia ochiului\u201c, cu versurile sale \u201e\u00cencepe v\u00e2ntul ori o alt\u0103 v\u00e2rst\u0103…\u201c E de admirat la Aurel R\u0103u, pe l\u00e2ng\u0103 poezie, vasta sa oper\u0103 de eseist, traduc\u0103tor \u015fi memorialist, oper\u0103 \u00eenc\u0103 plin\u0103 de vivacitate \u015fi \u00een continu\u0103 desf\u0103\u015furare.
\nM-a bucurat prezen\u0163a capitolului Un \u201eestetizant\u201c: Alexandru Andri\u0163oiu, pus sub egida versului \u201eVoi locui-ntr-o margine de fraz\u0103\u201c. Acest coleg de genera\u0163ie, prieten al lui Nicolae Labi\u015f, merit\u0103 s\u0103 nu fie uitat, pe l\u00e2ng\u0103 toate meritele de poet, \u015fi pentru faptul c\u0103 a condus mul\u0163i ani, \u00een spirit iluminist, str\u0103vechea \u015fi prestigioasa Familie de la Oradea.
\n\u00cen mod firesc, nu putea s\u0103 lipseasc\u0103 din aceast\u0103 constela\u0163ie liric\u0103 un capitol Ion Horea: reverii intertextuale, prelungit cu inscrip\u0163ia \u201e\u00cenchipuire-i tot ce la\u015fi \u00een urm\u0103\u201c. Da \u015fi nu. Fiindc\u0103 aceast\u0103 urm\u0103 este ad\u00e2nc\u0103 \u015fi bogat\u0103 \u00een opera lui Ion Horea. Mai cu seam\u0103 c\u0103 ea se amplific\u0103, aproape an de an, cu o nou\u0103 str\u0103lucit\u0103 fapt\u0103 poetic\u0103, m\u0103rturia unei elevate con\u015ftiin\u0163e estetice. Este bog\u0103\u0163ia poetului care nu se sfie\u015fte de confruntarea cu timpul, precum \u00een versul hora\u0163ian \u201eEheu, fugaces…\u201c Nu i-a zis oare lui Ion Horea chiar a\u015fa \u2013 un hora\u0163ian \u2013 G. C\u0103linescu \u00eenc\u0103 din 1958?!
\nRegret c\u0103 lipse\u015fte din cartea aceasta generoas\u0103, cu un sumar at\u00e2t de bogat, numele altui poet liric transilvan, care a debutat tot la Cluj, \u00eempreun\u0103 cu noi, Tiberiu Utan. El, \u00eentr-adev\u0103r, e uitat pe nedrept. La fel, poetul Vasile Nicolescu. \u00cen schimb, e bine c\u0103 nu lipse\u015fte Un \u201eom cultural\u201c: Radu C\u00e2rneci, \u015fi el \u00eenc\u0103 prezent, cu o oper\u0103 original\u0103, de traduc\u0103tor \u015fi editor, \u00een plin\u0103 expansiune.
\nAdmirabile sunt, \u00een mod firesc, capitolele dedicate celor cu adev\u0103rat mari poe\u0163i ai \u201egenera\u0163iei orfeline\u201c \u00een frunte cu Nichita St\u0103nescu sau \u201ejocul demiurgic\u201c. Iar al\u0103turi de acest str\u0103lucit \u00eennoitor al liricii rom\u00e2ne\u015fti sunt a\u015feza\u0163i Grigore Vieru \u015fi \u201ebiblioteca de rou\u0103\u201c, Ioan Alexandru, un poet \u201etransfigurat\u201c, Marin Sorescu sau spiritul parodic, Un poet mediatic: Adrian P\u0103unescu. Scriind despre ace\u015ftia ca \u015fi despre to\u0163i ceilal\u0163i inclu\u015fi pe bun\u0103 dreptate \u00een cartea de fa\u0163\u0103, Adrian Dinu Rachieru d\u0103, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, dovad\u0103 de o aplecare special\u0103 spre universul poeziei contemporane, studiat \u015fi descifrat \u00een profunzime. Un alt merit este acela de a fi a\u015fezat totul \u00een contextul recept\u0103rilor critice ale fiec\u0103rui poet, judec\u0103\u0163i foarte variate nu lipsite de contradic\u0163ii.
\nDe aceea, \u00eemi place s\u0103 \u00eenchei aceste sumare \u015fi, evident, subiective impresii de lectur\u0103 a unei c\u0103r\u0163i de o asemenea anvergur\u0103 \u015fi pondere, cu chiar cuvintele finale ale autorului: \u201eIat\u0103 paradoxul acestei c\u0103r\u0163i: Un portret de grup cu Robinsoni solitari, cum ar spune C. St\u0103nescu (v. Genera\u0163ia lui Robinson, \u00een Jurnal de lectur\u0103, 1983); \u00een care, prin pluralismul vocilor, prin viziuni \u015fi formule de crea\u0163ie deosebitoare, \u00eemp\u0103rt\u0103\u015find efortul individua\u0163iei, robinsoniada a izb\u00e2ndit, triumf\u00e2nd \u00een crea\u0163ie. \u015eaizeci\u015ftii ne p\u0103r\u0103sesc; r\u0103m\u00e2n, \u00eens\u0103, c\u0103r\u0163ile lor (c\u00e2te r\u0103m\u00e2n), \u00eenfrunt\u00e2nd posteritatea…\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Adrian Dinu Rachieru, Genera\u0163ia orfelin\u0103, Editura Ideea European\u0103, 2014 Distinsul critic \u015fi istoric literar, eseist, sociolog \u015fi prozator, n\u0103scut \u00een urm\u0103 cu 65 de ani \u00een Bucovina \u015fi care onoreaz\u0103 \u00een prezent, ca prorector, Universitatea \u201eTibiscus\u201c din Timi\u015foara, mi-a trimis recent cartea sa cu dedica\u0163ia: \u201eAcest buchet de Mitografii lirice, cu admira\u0163ie \u015fi aleas\u0103 pre\u0163uire,… Cite\u0219te mai mult »Portret de grup<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13770,15041],"class_list":["post-24336","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-dinu-rachieru","tag-generatia-orfelina"],"views":1479,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24336","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24336"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24336\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24337,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24336\/revisions\/24337"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24336"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24336"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24336"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}