{"id":24332,"date":"2015-09-09T16:44:15","date_gmt":"2015-09-09T14:44:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24332"},"modified":"2015-09-09T16:44:15","modified_gmt":"2015-09-09T14:44:15","slug":"pururi-tanar-privind-la-steaua-strainatatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pururi-tanar-privind-la-steaua-strainatatii\/","title":{"rendered":"Pururi t\u00e2n\u0103r, privind  la steaua Str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"<p>Emigra\u0163ia este un fenomen care ocup\u0103 o bun\u0103 parte din aten\u0163ia societ\u0103\u0163ii noastre \u00een ultimele decenii. Exist\u0103 o imens\u0103 literatur\u0103 \u015fi o discu\u0163ie extrem de specializat\u0103 dedicate temei emigrantului, definit de dic\u0163ionar ca persoana care pleac\u0103 din \u0163ara sa de origine \u015fi se stabile\u015fte, definitiv sau temporar, \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103. O atare defini\u0163ie las\u0103, \u00eens\u0103, de o parte o \u00eentreag\u0103 categorie de oameni, din ce \u00een ce mai bine reprezentat\u0103. \u00cei am \u00een vedere pe to\u0163i acei oameni care, de\u015fi \u00eenc\u0103 nu au emigrat sau nici m\u0103car nu au ini\u0163iat procesul de emigrare, \u00ee\u015fi construiesc proiectul de via\u0163\u0103 raport\u00e2ndu-se la posibilitatea emigr\u0103rii ca la un punct cardinal al traseului lor existen\u0163ial sau ca la o esen\u0163ial\u0103 posibilitate de a fi. Ace\u015fti oameni nu pot fi numi\u0163i emigran\u0163i pentru c\u0103 nu au emigrat \u00eenc\u0103 (iar mul\u0163i dintre ei poate c\u0103 nici nu vor emigra vreodat\u0103), dar nici nu pot fi plasa\u0163i \u00een afara sferei emigr\u0103rii pentru c\u0103 emigrarea joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een felul \u00een care-\u015fi concep \u015fi planific\u0103 existen\u0163a, \u00een modul \u00een care se raporteaz\u0103 la lumea lor \u015fi la ceilal\u0163i, cu efecte vizibile, concrete \u015fi m\u0103surabile \u00een realitatea dat\u0103.<br \/>\nDenumirea cea mai convenabil\u0103 pentru un asemenea tip uman \u0163ine cont de \u00een\u0163elegerea emigr\u0103rii ca orizont al fiin\u0163ei sale, ca fundal permanent al desf\u0103\u015fur\u0103rii posibilit\u0103\u0163ilor sale. Propun deci s\u0103 numim emigrand11 Termenul l-am construit av\u00e2nd \u00een minte termenul analizand din psihanaliz\u00e3 (en. analysand, fr. analysant). Spre deosebire de alte cuvinte, precum \u201eanalizat\u201c, \u201epacient\u201c, \u201eclient\u201c unde persoana care urmeaz\u00e3 o terapie este v\u00e3zut\u00e3\/ \u00een\u0163eleas\u00e3 ca obiect asupra c\u00e3ruia \u00ee\u015fi exercit\u00e3 \u015ftiin\u0163a psihanalistul, analizandul este \u00een\u0163eles ca persoan\u00e3 activ\u00e3, implicat\u00e3, participant\u00e3 la propriul proces de analiz\u00e3. Acest gerunziu face evident\u00e3 dimensiunea vie, dinamic\u00e3, \u00een desf\u00e3\u015furare a procesului analizei, fa\u0163\u00e3 de ceilal\u0163i termeni care semnific\u00e3 analiza din perspectiva unui proces deja \u00eencheiat, deja consumat. (\u00cei mul\u0163umesc profesorului Vasile Dem. Zamfirescu pentru explicarea acestor sensuri). Dac\u00e3 nu s-ar prefera calcurile lingvistice, echivalentul rom\u00e2nesc ar fi analiz\u00e2nd(ul), iar \u00een loc de emigrand am folosi emigr\u00e2nd(ul).<br \/>\nIndividul pentru care posibilitatea stabilirii \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103 dec\u00e2t cea de ba\u015ftin\u0103 constituie nordul busolei sale existen\u0163iale, steaua polar\u0103 care-i orienteaz\u0103 navigarea pe \u201evalurile vie\u0163ii\u201c. C\u00e2nd aceste valuri se n\u0103pustesc vijelios asupra lui \u015fi amenin\u0163\u0103 s\u0103-l piard\u0103, gestul reflex al emigrandului este s\u0103-\u015fi ridice privirea c\u0103tre singurul punct fix r\u0103mas \u015fi s\u0103 spun\u0103, c\u0103tre sine sau c\u0103tre ceilal\u0163i, \u201evoi pleca\u201c. Al\u0163ii nu a\u015fteapt\u0103 venirea furtunii ca s\u0103 se conving\u0103 de necesitatea p\u0103r\u0103sirii locului de ba\u015ftin\u0103. Prev\u0103z\u0103tori, \u00ee\u015fi fac planuri din timp, \u00ee\u015fi str\u00e2ng provizii \u015fi, precum odinioar\u0103 Noe, \u00ee\u015fi construiesc corabia diluvian\u0103 \u00een care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eengr\u0103m\u0103deasc\u0103 \u00eentreaga lor lume de aici, a\u015ftept\u00e2nd indefinit ca \u201eultima pic\u0103tur\u0103\u201c s\u0103 determine punerea \u00een mi\u015fcare a \u00eentregii ambarca\u0163iuni. Paradoxal, sentimentul de stabilitate \u015fi de securitate al emigrandului este dat tocmai de posibilitatea de a pleca oric\u00e2nd. A fi pe picior de plecare constituie fundamentul existen\u0163ei sale. Terra firma emigrandului nu este patria sa natal\u0103, nu este locul pe care \u00eel \u015ftie de c\u00e2nd se \u015ftie, ci este viitoarea \u015fi ipotetica sa patrie de adop\u0163ie. Dincolo de plaiuri, preria!, ar putea fi lozinca t\u00e2n\u0103rului emigrand mioritic, obi\u015fnuit s\u0103 conexeze succesul profesional, confortul material \u015fi educa\u0163ia superioar\u0103 cu \u0163\u0103ri precum Canada sau Statele Unite.<br \/>\n\u00cencetul cu \u00eencetul, Rom\u00e2nia devine o \u0163ar\u0103 de emigranzi (pe rom\u00e2ne\u015fte, emigr\u00e2nzi). O \u0163ar\u0103 \u00een care numele ultimei speran\u0163e, aceea care refuz\u0103 s\u0103 moar\u0103, se nume\u015fte emigrare. Se poate u\u015for observa c\u0103 proiectul de emigrare nu mai caracterizeaz\u0103 \u00een ultimii ani doar v\u00e2rsta t\u00e2n\u0103r\u0103, put\u00e2nd fi din ce \u00een ce mai des \u00eent\u00e2lnit chiar la adul\u0163ii trecu\u0163i de 50 de ani.<br \/>\nUn cunoscut scriitor rom\u00e2n, Mircea C\u0103rt\u0103rescu, poate sta chez\u0103\u015fie pentru ceea ce sus\u0163in. Opera sa (cel pu\u0163in partea memorialistic\u0103) poate documenta \u00eentreaga problematic\u0103 ridicat\u0103 de tipul emigrandului\/ emigr\u00e2ndului perpetuu. \u00cen pofida celor aproape 60 de ani ai s\u0103i \u015fi a succesului literar de care se bucur\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, acest etern emigrand\/ emigr\u00e2nd rom\u00e2n \u00ee\u015fi planific\u0103 \u00eenc\u0103 evadarea. Ca at\u00e2\u0163ia al\u0163ii, Mircea C\u0103rt\u0103rescu \u015fi-a structurat personalitatea adult\u0103 \u00een jurul ideii de emigrare, astfel c\u0103 \u00eei este acum imposibil s\u0103 mai g\u0103seasc\u0103 un alt raport cu lumea sa \u00een afara celui mijlocit de perspectiva stabilirii \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103. Celor care pot suspecta anumi\u0163i g\u0103rg\u0103uni literari drept responsabili de tendin\u0163a patrifug\u0103 a marelui scriitor le voi spune c\u0103 nu e o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de c\u00e2nd am \u00eent\u00e2lnit o doamn\u0103 sexagenar\u0103, proasp\u0103t pensionar\u0103, familiar\u0103 doar cu un singur fel de proz\u0103, cel al vie\u0163ii, doamn\u0103 care, cu toate acestea, continua \u00eenc\u0103 s\u0103 viseze c\u0103 va emigra. Ceea ce o mai re\u0163inea \u00een \u0163ar\u0103 era&#8230; mama dumneaei, dependent\u0103 de prezen\u0163a fiicei sale.<br \/>\nCategoriilor restrictive de emigrant \u015fi imigrant va trebui s\u0103 le ad\u0103ug\u0103m categoria emigrandului \/ emigr\u00e2ndului, dac\u0103 vrem s\u0103 accept\u0103m \u015fi corecturile, revizuirile \u015fi ad\u0103ugirile pe care \u00eent\u00e2mplarea nu ostene\u015fte s\u0103 le opereze asupra min\u0163ii noastre. Spre deosebire de emigrant (cel care pleac\u0103 din \u0163ara sa) sau imigrant (cel care se stabile\u015fte \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103), emigrandul \/ emigr\u00e2ndul este acela care locuie\u015fte \u00een \u0163ara de origine \u00eencremenit \u00eentr-o permanent\u0103 detent\u0103 spre o alt\u0103 patrie. Patrie care, fa\u0163\u0103 de \u0163ara de destina\u0163ie a emigrantului (sau de adop\u0163ie a imigrantului) \u2013 riguros localizabil\u0103, concret\u0103 \u2013 apar\u0163ine unei geografii ideale, unde for\u0163a de eroziune a ambiguit\u0103\u0163ii creeaz\u0103 peisaje de vis, ireal de frumoase. Spre deosebire de confratele s\u0103u hot\u0103r\u00e2t, emigrandul \/ emigr\u00e2ndul nu se va interesa \u00eendeaproape de formalit\u0103\u0163ile necesare emigr\u0103rii, nu va st\u0103rui prea mult asupra detaliilor legate de inser\u0163ia lui pe pia\u0163a vie\u0163ii obi\u015fnuite de peste m\u0103ri. Nici nu va apleca urechea la vorbele detractorilor \u0163\u0103rii lui de vis care provin, mul\u0163i dintre ei \u2013 abjec\u0163i tr\u0103d\u0103tori! \u2013 din r\u00e2ndul celor care odat\u0103, \u00eenainte s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00een practic\u0103 inten\u0163iile, au fost ca el. Emigrandul \/ Emigr\u00e2ndul este interesat de joburile din aceast\u0103 \u0163ar\u0103 la fel c\u00e2t ar putea fi fi interesat don Quijote de tomografia Dulcineei. C\u0103ci visul s\u0103u de emigrare este expresia unei trebuin\u0163e de \u00eendulcineizare a vie\u0163ii \u00eentr-un loc tot mai trist.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Emigra\u0163ia este un fenomen care ocup\u0103 o bun\u0103 parte din aten\u0163ia societ\u0103\u0163ii noastre \u00een ultimele decenii. Exist\u0103 o imens\u0103 literatur\u0103 \u015fi o discu\u0163ie extrem de specializat\u0103 dedicate temei emigrantului, definit de dic\u0163ionar ca persoana care pleac\u0103 din \u0163ara sa de origine \u015fi se stabile\u015fte, definitiv sau temporar, \u00eentr-o alt\u0103 \u0163ar\u0103. O atare defini\u0163ie las\u0103, \u00eens\u0103,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pururi-tanar-privind-la-steaua-strainatatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pururi t\u00e2n\u0103r, privind  la steaua Str\u0103in\u0103t\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[],"class_list":["post-24332","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate"],"views":1368,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24332","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24332"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24332\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24333,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24332\/revisions\/24333"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24332"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24332"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24332"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}