Ionu\u0163 Cojocaru: Stimate coleg, suntem am\u00e2ndoi istorici \u015fi sus\u0163in\u0103tori ai politicii de st\u00e2nga. \u00cen acela\u015fi timp, \u015ftiu c\u0103 ai inten\u0163ii bune \u015fi e\u015fti un adev\u0103rat patriot s\u00e2rb. De ce anume are trebuin\u0163\u0103 poporul s\u00e2rb pentru a ob\u0163ine respectul Uniunii Europene?
\nAleksandar Rastovic: Mai \u00eent\u00e2i, trebuie s\u0103 subliniez faptul c\u0103 sunt membru al Partidului Socialist al Serbiei, \u00eenc\u0103 de la fondarea lui, din 1990, fiind unul dintre cei mai tineri delega\u0163i ai primului Congres. \u00centre timp, am fost membru al Comitetului Central al PSS, membru al Comitetului Executiv al PSS, \u00eentre 1992-2003, \u015fi pre\u015fedinte al Tineretului Socialist al Serbiei, \u00een perioada 1996-2000. La ultimul Congres, din decembrie 2014, am fost reales membru al Comitetului Central al PSS. Sunt, de asemenea, istoric \u015fi profesor universitar.
\n\u00cen istoria politic\u0103 modern\u0103 a Serbiei, \u00eencep\u00e2nd din 1804, c\u00e2nd se marcheaz\u0103 \u00eenceputul revolu\u0163iei s\u00e2rbe, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, statul \u015fi societatea noastr\u0103 s-au confruntat cu o dilem\u0103 constant\u0103: modernizare sau tradi\u0163ionalism? Interesul nostru strategic, \u00een prezent, este s\u0103 \u00eenaint\u0103m c\u0103tre Uniunea European\u0103. Aproape toate partidele politice din Serbia au acest interes. Este interesant de subliniat faptul c\u0103 \u00een istoria modern\u0103 a Serbiei nu a existat un consens at\u00e2t de larg \u00een ceea ce prive\u015fte apropierea de Uniunea European\u0103. \u00cemp\u0103rt\u0103\u015fim valorile europene, respect\u0103m tradi\u0163ia european\u0103 \u015fi avem convingerea c\u0103 suntem parte a Europei.
\nDar, \u00een acela\u015fi timp suntem con\u015ftien\u0163i c\u0103 acceptarea \u00een uniune nu va fi u\u015foar\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de \u00eenjosiri. Practic, va \u00eensemna c\u0103 vom fi nevoi\u0163i s\u0103 ne armoniz\u0103m sistemul politic legitim cu legile europene. Este un proces dificil, cu multe provoc\u0103ri. Una dintre cele mai complicate va fi exigen\u0163a Comisiei Europene de a ne ajusta politica extern\u0103 la cea european\u0103, \u00een sensul c\u0103 Serbia va fi nevoit\u0103 s\u0103 se al\u0103ture ac\u0163iunilor \u00eempotriva Federa\u0163iei Ruse. Noi \u00een\u0163elegem c\u0103 trebuie s\u0103 ne adapt\u0103m politica extern\u0103 la cea european\u0103, dar \u015fi Uniunea trebuie s\u0103 accepte faptul c\u0103 Serbia se afl\u0103, \u00een mod tradi\u0163ional, \u00een rela\u0163ii str\u00e2nse cu Rusia. \u00cen acest proces extins ca durat\u0103, va fi necesar s\u0103 ajungem la un consens na\u0163ional.<\/p>\n
I.C.: \u00cen 2010, salariile \u00een Rom\u00e2nia au fost reduse cu 25%. \u015etiu c\u0103 \u00een Serbia s-a \u00eent\u00e2mplat recent acela\u015fi lucru. Ce crede\u0163i, c\u00e2nd ne putem a\u015ftepta la o cre\u015ftere economic\u0103 \u00een Serbia?
\nA.R.: Serbia, ca toate \u0163\u0103rile din Balcani \u015fi din Europa, trece printr-o criz\u0103 economic\u0103 profund\u0103, care nu \u015ftim c\u00e2nd se va sf\u00e2r\u015fi. Coali\u0163ia noastr\u0103 guvernamental\u0103 a adoptat m\u0103suri \u015fi reforme dureroase al c\u0103ror scop a fost vindecarea economiei na\u0163ionale. \u00cens\u0103 la o cre\u015ftere economic\u0103 ne putem a\u015ftepta, conform estim\u0103rilor economice, abia anul viitor. Cel mai important scop, \u00een opinia mea, este de a atrage investi\u0163ii str\u0103ine \u015fi de a lansa produc\u0163ia intern\u0103 pentru a revigora economia. Beneficiile noastre sunt agricultura, industria energetic\u0103, transporturile, infrastructura, turismul. \u00cen ultimele luni, dup\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103 de timp, am anticipat un surplus \u00een buget, ceea ce este un bun argument pentru revenirea economiei na\u0163ionale.
\nI.C.: Ca istoric, pute\u0163i s\u0103-mi spune\u0163i c\u00e2nd a \u00eenceput dezmembrarea Iugoslaviei? Care au fost gre\u015felile Serbiei?
\nA.R.: Dezmembrarea Iugoslaviei a \u00eenceput \u00een ultimii ani ai mandatului pre\u015fedintelui iugoslav Josip Broz Tito. Ceea ce a cauzat ruperea Iugoslaviei a fost adoptarea Constitu\u0163iei federale din 1974. P\u00e2n\u0103 la achitarea lui Aleksandar Rankovici, vicepre\u015fedintele Iugoslaviei, \u015fi unul dintre apropia\u0163ii pre\u015fedintelui Josip Broz Tito, statul iugoslav era or\u00e2nduit ca stat centralizat. Prin urmare, Rankovici era simbolul men\u0163inerii statului iugoslav centralizat. Apoi, sus\u0163in\u0103torii confedera\u0163iei, mai ales lideri comuni\u015fti din Slovenia \u015fi Croa\u0163ia (Edvard Kardelj \u015fi Vladimir Bakarici), au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 o nou\u0103 reorganizare a statului iugoslav. Au exercitat o imens\u0103 presiune asupra lui Josip Broz Tito pentru ca acesta s\u0103 consimt\u0103 la adoptarea amendamentelor constitu\u0163ionale, ca prim pas \u00een direc\u0163ia cre\u0103rii confedera\u0163iei \u015fi a disolu\u0163iei statului iugoslav.
\nCea mai controversat\u0103 parte a Constitu\u0163iei se referea la drepturile celor \u015fase republici federale \u015fi dou\u0103 provincii autonome care au rezultat din Iugoslavia \u015fi Serbia-Vojvodina, Kosovo \u015fi Metohija, care f\u0103ceau parte doar formal din Serbia, ele av\u00e2nd, practic, toate atributele statalit\u0103\u0163ii. Josip Broz Tito era, conform constitu\u0163iei, pre\u015fedinte permanent al Iugoslaviei. S-a introdus, apoi, Institu\u0163ia Preziden\u0163ial\u0103 colectiv\u0103 a statului care era format\u0103 din opt membrii, \u015fase din republici \u015fi doi din provincii. Acest organ politic avea s\u0103 preia conducerea statului dup\u0103 moartea pre\u015fedintelui, prin sistemul rota\u0163iei la conducere dup\u0103 c\u00e2te un an a fiec\u0103rui membru. Bizar este c\u0103 membrii credin\u0163ei islamice ob\u0163ineau dreptul de a se declara, \u00een accep\u0163iune na\u0163ional\u0103, musulmani. O mare gre\u015feal\u0103 a s\u00e2rbilor \u015fi a liderilor politici ai Serbiei a fost faptul c\u0103 au permis aproape unanim \u015fi far\u0103 semnificativ\u0103 opozi\u0163ie, adoptarea Constitu\u0163iei federale din 1974.<\/p>\n
I.C.: \u015etiu c\u0103 avea\u0163i convingeri de st\u00e2nga c\u00e2nd a\u0163i intrat \u00een politic\u0103. Cum v\u0103 privi\u0163i colegii care se afl\u0103 acum \u00een fac\u0163iuni de dreapta? Arat\u0103 s\u00e2rbii toleran\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de cei care au schimbat tab\u0103ra politic\u0103?
\nA.R.: \u00cenc\u0103 sus\u0163in politica de st\u00e2nga \u00een Serbia, ca membru al Partidului Socialist S\u00e2rb. Familia noastr\u0103 apar\u0163ine \u00een mod tradi\u0163ional st\u00e2ngii. Este adev\u0103rat, c\u0103 mul\u0163i dintre vechii mei camarazi politici, care au fost membri ai PSS \u00een trecut, s-au r\u0103zg\u00e2ndit, \u015fi-au schimbat opiniile politice \u015fi au devenit sus\u0163in\u0103tori ai politicii de dreapta. \u00cen prezent, este absolut firesc ca cineva, care a sus\u0163inut st\u00e2nga, s\u0103 adere la fac\u0163iuni de dreapta \u015fi invers. Este dreptul lor \u015fi nu le resping op\u0163iunile. De\u015fi s\u00e2rbii sunt un popor tolerant, \u00eei intereseaz\u0103 dac\u0103 un politician a schimbat dou\u0103, trei sau mai multe partide politice, pentru c\u0103, la drept vorbind, s\u00e2rbii nu apreciaz\u0103, totu\u015fi, politicienii nehot\u0103r\u00e2\u0163i.<\/p>\n
I.C.: \u015etiu c\u0103 armata Serbiei era a treia din Europa. \u00cen prezent, armata a fost sl\u0103bit\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103. Care este motivul unei astfel de situa\u0163ii?
\nA.R.: Nu este vorba de armata Serbiei, ci de armata poporului iugoslav care fusese fondat\u0103 \u00een 1941 \u015fi dizolvat\u0103 \u00een 1992, c\u00e2nd \u00eens\u0103\u015fi Republica Federativ\u0103 Iugoslavia a disp\u0103rut. Fostul stat iugoslav avea o armat\u0103 puternic\u0103, care era una dintre cele mai respectate for\u0163e armate din Europa. Armata iugoslav\u0103 era pe locul cinci \u00een Europa ca poten\u0163ial militar \u015fi era specializat\u0103 \u00een r\u0103zboiul defensiv. Trupele terestre din cadrul armatei iugoslave aveau 140.000 de solda\u0163i activi \u015fi 90.000 de recru\u0163i.
\n\u00cen caz de r\u0103zboi, armata iugoslav\u0103 putea recruta un million de solda\u0163i \u00een rezerv\u0103. Dup\u0103 cum vezi, era o for\u0163\u0103 militar\u0103 impresionant\u0103 \u00een Balcani \u015fi \u00een Europa. \u00cen noile circumstan\u0163e, c\u00e2nd statul nostru a suferit sc\u0103deri teritoriale \u015fi numerice, este absolute firesc s\u0103 de\u0163inem o armat\u0103 mic\u0103. Ar trebui, de asemenea, s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare situa\u0163ia economic\u0103 \u015fi noua or\u00e2nduire a rela\u0163iilor politice din Europa.<\/p>\n
I.C.: S\u00e2rbii au \u00eendurat r\u0103zboiul, sanc\u0163iunile \u015fi bombardamentul NATO, \u00eens\u0103 au r\u0103mas lega\u0163i de Milo\u015fevici p\u00e2n\u0103 la final. Este acesta un exemplu de fidelitate s\u00e2rb\u0103?
\nA.R.: Nu pot afirma dac\u0103 a fost fidelitate sau altceva. Cert e, \u00eens\u0103, faptul c\u0103 acele vremuri, de\u015fi grele, au fost onorabile. Noi s\u00e2rbii avem caracteristica de a fi \u00een vreme de pace dezbina\u0163i, tinz\u00e2nd spre diviziune \u015fi fel de fel de ne\u00een\u0163elegeri, pentru ca \u00een vreme de r\u0103zboi s\u0103 devenim extrem de uni\u0163i \u00een ap\u0103rarea statului. R\u0103zboiul din 1999 a fost un exemplu clar de unitate \u015fi solidaritate s\u00e2rb\u0103.<\/p>\n
I.C.: \u00cen Rom\u00e2nia, putem citi multe despre dezmembrarea Iugoslaviei dintr-o perspectiv\u0103 vestic\u0103. Pute\u0163i expune, pe scurt, istoria acelui proces?
\nA.R.: Primul stat iugoslav a fost creat \u00een 1918, iar cea de-a doua Iugoslavie s-a format \u00een timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, \u00eentre 1941-1945. De la \u00eenceput, Iugoslavia a avut du\u015fmani interni \u015fi externi. Inamicii externi erau Italia, Ungaria, Bulgaria \u015fi Albania. Ei considerau c\u0103 este un stat artificial, creat la Versailles, pe seama teritoriilor lor istorice.
\nDin aceast\u0103 cauz\u0103, acele puteri nu au acceptat niciodat\u0103 constituirea statului iugoslav \u015fi au \u00eencercat s\u0103 \u00eel abroge. Acele state \u00ee\u015fi aveau sus\u0163in\u0103torii lor \u00een interiorul Iugoslaviei, \u00een diferite cercuri politice, religioase \u015fi chiar fasciste, cum ar fi, mi\u015fcarea Ustashe, care recruta croa\u0163i din Organiza\u0163ia revolu\u0163ionar\u0103 macedonean\u0103 intern\u0103, sus\u0163inu\u0163i de for\u0163e albaneze \u015fi bulgare, a\u015fa-numi\u0163ii Balisti.
\nS-a \u00eencercat sl\u0103birea Iugoslaviei prin diferite metode, prin institu\u0163ii de stat oficiale, cum ar fi Parlamentul, Guvernul, sistemul educa\u0163ional, prin propagand\u0103 \u015fi utilizarea unor metode extreme: acte teroriste, intimidare, b\u0103t\u0103i \u015fi r\u0103nirea adversarilor politici. La \u00eenceputul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, cel mai mare du\u015fman al Iugoslaviei a fost Hitler \u015fi Germania nazist\u0103. Dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, \u00een 1945, al doilea stat iugoslav avea, aproximativ, aceia\u015fi inamici.
\nAu fost for\u0163e \u00eenvinse \u00een timpul r\u0103zboiului (mi\u015fcarea Ustashe, Chetnik) sau alte organiza\u0163ii separatiste care au ac\u0163ionat \u00een secret p\u00e2n\u0103 la moartea lui Tito, \u00een 1980. Apoi s-au reorganizat \u015fi au expus public ideea de a dezmembra Iugoslavia. Era un conglomerat de diferite organiza\u0163ii na\u0163ionaliste \u015fi separatiste, unite \u00een scopul de a dezmembra Iugoslavia. Din p\u0103cate, aveau sus\u0163in\u0103tori \u00een infrastructura de stat \u015fi a partidului, ceea ce i-a ajutat la distrugerea statului.<\/p>\n
I.C.: \u00cen discu\u0163ia noastr\u0103 de acum un an, mi-a\u0163i spus c\u0103, dup\u0103 moartea lui Tito, a existat o institu\u0163ie preziden\u0163ial\u0103 colectiv\u0103 cu c\u00e2te un membru din cele \u015fase republici \u015fi dou\u0103 provincii iugoslave \u015fi c\u0103 urmau la conducere prin rota\u0163ie. Mi-a\u0163i spus c\u0103 au fost pre\u015fedin\u0163i din Bosnia, Kosovo, Macedonia, Slovenia, Croa\u0163ia… Nu a existat o domina\u0163ie s\u00e2rb\u0103 \u00een aceasta, nu-i a\u015fa?
\nA.R.: Institu\u0163ia preziden\u0163ial\u0103 a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia era reprezentat\u0103 de pre\u015fedin\u0163ia colectiv\u0103 a Federa\u0163iei Iugoslave. A fost \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 1971, conform cu amendamentele constitu\u0163ionale \u015fi reorganizat\u0103 \u00een 1974, dup\u0103 noua constitu\u0163ie. P\u00e2n\u0103 \u00een 1974, institu\u0163ia preziden\u0163ial\u0103 avusese 23 de membri: trei din \u015fase republici, doi din dou\u0103 provincii autonome, membru al acelui organ colectiv fiind Josip Broz Tito. Prin noua constitu\u0163ie, pre\u015fedin\u0163ia s-a redus la nou\u0103 membri, un reprezentant al fiec\u0103rei republici iugoslave \u015fi provincii autonome \u015fi, p\u00e2n\u0103 \u00een 1988, la un lider al Prezidiului Ligii Comuni\u015ftilor iugoslavi, ex officio. Conform Constitu\u0163iei din 1974, institu\u0163ia preziden\u0163ial\u0103 de\u0163inea un spectru larg de atribu\u0163ii, cum ar fi reprezentarea federa\u0163iei \u00een plan intern \u015fi extern, conducerea ANI, deciderea utiliz\u0103rii armatei \u00een vreme de pace \u015fi r\u0103zboi, ap\u0103rarea egalit\u0103\u0163ii na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor din Iugoslavia \u015fi a ordinii constitu\u0163ionale, propunerea unui candidat pentru postul de prim-ministru federal, numirea ambasadorilor, generalilor, amiralilor \u015fi a multor altora. To\u0163i membrii institu\u0163iei preziden\u0163iale erau ale\u015fi de c\u0103tre parlamentele fiec\u0103rei republici \u015fi provincii autonome \u015fi proclama\u0163i de Adunarea Federal\u0103. Dup\u0103 moartea lui Tito, pre\u015fedin\u0163ia a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze conform Constitu\u0163iei \u015fi a sistemului de alegere prin rota\u0163ie anual\u0103 a pre\u015fedintelui \u015fi vice-pre\u015fedintelui din celelalte republici. De la moartea lui Tito p\u00e2n\u0103 \u00een anul dezmembr\u0103rii RSFI (1991), au fost doar patru conduc\u0103tori s\u00e2rbi ai institu\u0163iei preziden\u0163iale a RSFI. Dominarea institu\u0163iilor federale de c\u0103tre s\u00e2rbi iese, deci, din discu\u0163ie.<\/p>\n
I.C.: Am auzit, de asemenea, c\u0103 a existat o idee de a crea o mic\u0103 Iugoslavie, f\u0103r\u0103 Slovenia \u015fi Croa\u0163ia \u015fi c\u0103 Alija Izetbegovici dorea s\u0103 devin\u0103 pre\u015fedinte \u00een locul lui Milo\u015fevici. Pute\u0163i explica pu\u0163in?
\nA.R.: \u00cen opinia mea, r\u0103zboiul din Bosnia putea fi evitat. Cu c\u00e2teva luni \u00eenaintea \u00eenceperii opera\u0163iunilor de r\u0103zboi \u00een Bosnia, liderii fostelor republici iugoslave au \u0163inut o serie de \u00eentrevederi bilaterale pentru a g\u0103si o solu\u0163ie pentru un viitor stat iugoslav. \u00cen timpul unor astfel de discu\u0163ii, Slobodan Milo\u015fevici, fostul pre\u015fedinte al Republicii S\u00e2rbe, a f\u0103cut o propunere interesant\u0103 pentru crearea unui stat iugoslav de dimensiuni reduse, care ar fi format din patru republici (Bosnia \u015fi Her\u0163egovina, Serbia, Muntenegru \u015fi Macedonia). Statul ar fi fost organizat ca o bl\u00e2nd\u0103 federa\u0163ie, cu o libertate crescut\u0103 pentru membrii ei.
\nStatul ar fi reglementat de un sistem preziden\u0163ial ferm. Pre\u015fedintele ar fi ales la fiecare patru ani din alte republici. Pre\u015fedintele Milo\u015fevici a sugerat ca Alija Izetbegovici, lider musulman \u015fi pe atunci, pre\u015fedinte al Bosniei Her\u0163egovinei, s\u0103 devin\u0103 pre\u015fedinte al Iugoslaviei astfel mic\u015forate. Pre\u015fedintele Macedoniei, Kiro Gligorov, era dispus s\u0103 accepte acest plan, dar, \u00een urma presiunii unor cercuri politice interna\u0163ionale, Alija Izetbegovi\u00e6 a respins ideea. C\u00e2teva luni mai t\u00e2rziu, \u00eencepea r\u0103zboiul \u00een Bosnia. Consider c\u0103 decizia liderului musulman a fost catastrofal\u0103.<\/p>\n
I.C.: Sunt at\u00e2t de multe lucruri de spus despre Iasenovac. Ca istoric, cum explica\u0163i acest fapt?
\nA.R.: \u00cen fosta Iugoslavie, nu era bine s\u0103 vorbe\u015fti despre lag\u0103rul de la Iasenovac, datorit\u0103 politicii interne de fr\u0103\u0163ie \u00eentre s\u00e2rbi \u015fi croa\u0163i. Discutarea acestui subiect putea r\u0103ni sentimentele croa\u0163ilor \u015fi creea un fel de sentiment de vin\u0103 na\u0163ional\u0103 a croa\u0163ilor pentru crimele comise de mi\u015fcarea paramilitar\u0103 Ustashe. Practic, Iasenovac era un subiect tabu despre care nu se putea vorbi.
\nIasenovac a fost un lag\u0103r de exterminare creeat \u00een 1941, \u00een Croa\u0163ia de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile a\u015fa numitului stat croat independent. Lag\u0103rul a fost creat de regimul Ustashe , atunci la putere, fiind unul dintre cele mai mari lag\u0103re de concentrare din Europa. Exist\u0103 diferite estim\u0103ri ale num\u0103rului de victime de la Iasenovac. Un raport al Comitetului Na\u0163ional al Croa\u0163iei pentru investigarea crimelor for\u0163elor de ocupa\u0163ie \u015fi a colaboratorilor lor, din 15 noiembrie 1945, care a fost cerut de noul guvern iugoslav, indica \u00eentre 500.000-600.000 de persone ucise la Iasenovac, printre acestea predomin\u00e2nd s\u00e2rbii, evreii \u015fi \u0163iganii.
\nDin nefericire, istoriografiile croate contemporane au \u00eencercat s\u0103 mic\u015foreze num\u0103rul victimelor. Din aceste estim\u0103ri, rezult\u0103 c\u0103 au fost ucise mai pu\u0163in de 15.000 de persoane, ceea ce reprezint\u0103 o falsificare inadmisibil\u0103 a faptelor istorice. Adev\u0103rul este c\u0103 la Iasenovac a avut loc un mare genocid, orchestrat de regimul croat Ustashe, \u00eempotriva s\u00e2rbilor, evreilor \u015fi \u0163iganilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ionu\u0163 Cojocaru: Stimate coleg, suntem am\u00e2ndoi istorici \u015fi sus\u0163in\u0103tori ai politicii de st\u00e2nga. \u00cen acela\u015fi timp, \u015ftiu c\u0103 ai inten\u0163ii bune \u015fi e\u015fti un adev\u0103rat patriot s\u00e2rb. De ce anume are trebuin\u0163\u0103 poporul s\u00e2rb pentru a ob\u0163ine respectul Uniunii Europene? Aleksandar Rastovic: Mai \u00eent\u00e2i, trebuie s\u0103 subliniez faptul c\u0103 sunt membru al Partidului Socialist al… Cite\u0219te mai mult »Serbia \u00eentre modernism \u015fi tradi\u0163ionalism. Aleksandar Rastovic \u00een dialog cu Ionu\u0163 Cojocaru<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15038],"class_list":["post-24328","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-interviu-aleksandar-rastovic"],"views":1269,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24328","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24328"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24328\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24329,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24328\/revisions\/24329"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24328"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24328"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24328"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}