{"id":24322,"date":"2015-09-09T16:35:10","date_gmt":"2015-09-09T14:35:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24322"},"modified":"2015-09-09T16:38:26","modified_gmt":"2015-09-09T14:38:26","slug":"imigratia-intre-drama-afacere-si-solidaritate-limitata","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/imigratia-intre-drama-afacere-si-solidaritate-limitata\/","title":{"rendered":"Imigra\u0163ia \u00eentre dram\u0103, afacere \u015fi solidaritate limitat\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Nu s-a \u00eenchis criza din Grecia \u015fi valul masiv de imigran\u0163i st\u00e2rne\u015fte \u00een Europa noi motive de disput\u0103. Din birourile de la Bruxelles r\u0103zbate izul greu al neputin\u0163ei. Marea Britanie inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 legisla\u0163ia pentru blocarea exodului, Fran\u0163a temporizeaz\u0103 deciziile ocup\u00e2ndu-se de lichidarea re\u0163elelor care fac afaceri din traficul cu fiin\u0163e umane, iar Germania, principal\u0103 \u0163ar\u0103 de destina\u0163ie a refugia\u0163ilor, excedat\u0103, cere solu\u0163ii rapide \u015fi o rezolvare global\u0103.<\/p>\n<p><strong>Bucure\u015ftiul expediaz\u0103 <\/strong><strong>dezbaterile \u00een platourile <\/strong><strong>de televiziune<\/strong><br \/>\n\u00cen\u0163eleg c\u0103 pre\u015fedintele nostru a f\u0103cut \u00een nou\u0103 luni de c\u00e2nd este la Cotroceni peste dou\u0103zeci de vizite \u00een str\u0103in\u0103tate. Cred c\u0103 nici una de stat, nu \u015ftiu c\u00e2te oficiale \u015fi nici num\u0103rul celor turistice. Nimic nu s-a schimbat \u00een destinul nostru aruncat de predecesor \u00een indiferen\u0163a \u015fi stupoarea Europei. Politica noastr\u0103 extern\u0103 este l\u0103sat\u0103 \u00een grija altora. Suntem stat f\u0103r\u0103 armat\u0103 dar angaja\u0163i permanent \u00een r\u0103zboaie. \u00cen privin\u0163a crizei din Grecia am t\u0103cut ca lebedele, iar pentru cea produs\u0103 de valul de imigran\u0163i Bucure\u015ftiul \u00ee\u015fi permite s\u0103 manifeste lentoare \u00een anticiparea consecin\u0163elor. C\u00e2nd scriu, aflu, c\u0103 mini\u015ftrii Justi\u0163iei \u015fi Internelor se vor duce la o reuniune la Bruxelles care \u00ee\u015fi propune s\u0103 caute solu\u0163ii \u00een situa\u0163ia dramatic\u0103 ivit\u0103 \u00een Europa. Dac\u0103 vor ajunge la reuniune tot cu dosare \u00eentocmite de serviciile secrete, ne-am l\u0103murit \u015fi \u00een privin\u0163a asta. Deocamdat\u0103 autorit\u0103\u0163ile au l\u0103sat fr\u0103m\u00e2nt\u0103rile \u00een seama anali\u015ftilor din platourile televiziunii.<br \/>\nRom\u00e2nii \u015fi-au \u00eemp\u0103r\u0163it adesea s\u0103r\u0103cia cu str\u0103inii iar uneori, din solidaritate, \u015fi-au luat riscuri neb\u0103nuit de mari. \u00cen timpul ultimului r\u0103zboi, guvernul, comandamentul militar \u015fi tezaurul Poloniei au g\u0103sit sc\u0103pare din fa\u0163a furiei naziste \u00een \u0163ara noastr\u0103. Cu aceste minime amintiri am privit consternat pledoaria unui politician rom\u00e2n, cu experien\u0163\u0103 \u00een sfera juridic\u0103 \u015fi a rela\u0163iilor externe, care sus\u0163inea la un post de televiziune c\u0103 pe timp de criz\u0103 cine este de\u015ftept poate face afaceri bune. El sugera ca autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne s\u0103 foloseasc\u0103 avantajele pe care le avem de pe urma rela\u0163iilor mai vechi cu arabii pentru a reveni \u00een regiune cu interesele noastre \u015fi a reface imaginea bo\u0163it\u0103 a politicii Bucure\u015ftiului. Ra\u0163ionamentul de Obor al politicianului nu este singular. \u00centr-un editorial al publica\u0163iei Migrant \u00een Rom\u00e2nia (nr. 25\/2015), editat\u0103 de Institutul Intercultural din Timi\u015foara, se scrie: \u201e\u00cen anii urm\u0103tori Rom\u00e2nia trebuie a\u015fadar s\u0103 elaboreze \u015fi s\u0103 implementeze o politic\u0103 eficient\u0103 \u015fi coerent\u0103 de stimulare a imigra\u0163iei, iar aceasta nu poate proveni dec\u00e2t din afara UE\u201c. A\u015fadar, liderii Germaniei, Marii Britanii \u015fi Fran\u0163ei \u00ee\u015fi sparg capul s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii de limitare a valului de imigran\u0163i, iar noi vis\u0103m la cai verzi pe pere\u0163i. Re\u00eentoarcerea celor patru milioane de rom\u00e2ni nu ar fi mai profitabil\u0103?<br \/>\n<strong>Fuga din calea urgiei r\u0103zboaielor<\/strong><br \/>\nCriza imigran\u0163ilor este o consecin\u0163\u0103 a subdezvolt\u0103rii, a s\u0103r\u0103ciei \u015fi disper\u0103rii \u00een care au fost aruncate popoarele \u00eempinse \u00een r\u0103zboi. Este o dram\u0103, una dintre dramele capitalismului intrat \u00een criz\u0103, idee pe care unii \u00eencearc\u0103 s\u0103 o escamoteze recurg\u00e2nd la elucubra\u0163ii st\u00e2njenitoare. (Recomand, \u00eentre altele, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 consultarea serialului \u201eCapitalismul este \u00een criz\u0103\u201c, din Financial Times \u2013 2013). Cauzele adev\u0103rate ale exodului de popula\u0163ii trebuie c\u0103utate \u00een cenu\u015fa r\u0103zboaielor din Afganistan, Siria, Irak, Libia \u2013 de cur\u00e2nd a intrat \u00een hor\u0103, din nou, Libanul \u2013, \u00een lupta f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit \u00eempotriva terorismului, \u00een resorturile reale ale revolu\u0163iilor care au r\u0103sturnat ordinea \u00een lumea arab\u0103. \u015ei, pe deasupra acestora, \u00een criza major\u0103 mondial\u0103 declan\u015fat\u0103 de marii bancheri ai lumii \u00een 2008 \u015fi \u00een at\u00e2t de l\u0103udata globalizare v\u00e2ndut\u0103 ca elixir al civiliza\u0163iei postmoderne. R\u0103zboiul prezentat ca lupt\u0103 \u00eempotriva terorismului are pu\u0163in\u00a0 de-a face cu valorile democra\u0163iei. C\u00e2nd vom renun\u0163a s\u0103 mai credem \u00een astfel de motiva\u0163ii, vom putea aborda cinstit limitele responsabilit\u0103\u0163ii pentru soarta democra\u0163iei \u00een lume. O lume \u00een care \u2013 de ce oare? \u2013 sunt instalate sute, mii de baze militare. Salvarea democra\u0163iei este o cauz\u0103 nobil\u0103, dar dezastrele care r\u0103v\u0103\u015fesc omenirea \u00een numele ei au alte scopuri: cuceriri strategice, accesul la materii prime, extinderea pie\u0163elor de desfacere \u015fi hegemonia, boal\u0103 a oric\u0103rui imperiu.<br \/>\nAmploarea fluxului marilor deplas\u0103ri de popula\u0163ie spre statele dezvoltate provoac\u0103 t\u00e2rziu, prea t\u00e2rziu, spaime Europei. A trebuit s\u0103 se produc\u0103 tragedii pentru ca liderii europeni s\u0103 ia \u00een serios fenomenul \u015fi s\u0103-\u015fi aduc\u0103 aminte c\u0103 proiectul european trebuie a\u015fezat pe umanism, respect pentru diversitatea cultural\u0103 \u015fi solidaritate, nu doar pe bani \u015fi economie de pia\u0163\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 europenii \u2013 cu o excep\u0163ie, Fran\u0163a \u2013 nu s-au ar\u0103tat belico\u015fi \u00een ultimele decenii. Dar asta nu a \u00eempiedicat Europa s\u0103-\u015fi piard\u0103 treptat-treptat sufletul. Pentru imigran\u0163i, un \u00eenalt demnitar ceh cere tratament militar, Ungaria ridic\u0103 garduri de s\u00e2rm\u0103 ghimpat\u0103, Polonia refuz\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 refugia\u0163i \u00een perspectiva \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163irii situa\u0163iei din Ucraina, Danemarca \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163e\u015fte subven\u0163iile sociale, Marea Britanie r\u0103m\u00e2ne indiferent\u0103 la tragedie. Secretarul de stat britanic pentru imigra\u0163ie, James Brokenshire, a declarat c\u0103 Regatul Unit nu dore\u015fte s\u0103 fie pentru imigran\u0163i \u201ep\u0103m\u00e2ntul pe care curge miere \u015fi lapte\u201c. \u00cen acest timp, Italia, Grecia, Malta, Macedonia \u015fi, pentru c\u0103 ofer\u0103 cel mai \u00eenalt standard de dezvoltare, Germania, nu mai fac fa\u0163\u0103 puhoiului de oameni. S\u0103 observ\u0103m, \u00eens\u0103, c\u0103 nici unul dintre aceste state nu au pe con\u015ftiin\u0163\u0103 p\u0103catul r\u0103zboaielor din Afganistan, Siria, Irak, Libia, Mali, Republica Centrafrican\u0103, \u0163\u0103ri din care provin cei mai mul\u0163i refugia\u0163i politici \u015fi imigran\u0163i. Nu este cazul ca de soarta acestor neferici\u0163i s\u0103 se ocupe mai degrab\u0103 cei care le-au bulversat tradi\u0163iile, via\u0163a \u015fi ordinea \u00een stat? Responsabilitatea lor este mare, dac\u0103 nu chiar exclusiv\u0103.<br \/>\n<strong>Speran\u0163e, da, <\/strong><strong>dar \u00een ce pot fi puse?<\/strong><br \/>\nExist\u0103 adev\u0103ruri greu de recunoscut la care ar trebui s\u0103 ne \u00eentoarcem atunci c\u00e2nd trat\u0103m criza imigran\u0163ilor. Unul dintre acestea \u00eel ofer\u0103 pr\u0103bu\u015firea speran\u0163elor pe care \u015fi le-au pus est-europenii \u00een capitalism. L-au compromis rapid, cu complicitatea celor care au tr\u0103it f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere \u00een el. Mul\u0163i \u00eens\u0103, bine pl\u0103ti\u0163i, continu\u0103 s\u0103 picteze pe sticla televizorului butaforii ce amintesc de satele fericite ale mujicilor pictate pe p\u00e2nz\u0103 de-a lungul drumurilor pe unde trecea Ecaterina a II-a, nem\u0163oaica \u00eei spuneau ru\u015fii, pentru a-i agrementa c\u0103l\u0103toriile \u00een imperiul s\u0103r\u0103ciei pe care \u00eel st\u0103p\u00e2nea.<br \/>\nIluzii sau speran\u0163e mai mari dec\u00e2t disperarea trebuie s\u0103 \u00eencerce noul val de emigran\u0163i care \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sesc casele \u015fi \u0163ara pentru a sc\u0103pa de teroare \u015fi s\u0103r\u0103cie. Cei mai mul\u0163i provin din \u0163\u0103ri devastate de r\u0103zboaie lungi, \u00een nici un caz ale vreunei cauze de a lor, care i-au epuizat. Ei \u00eenc\u0103 mai cred \u00een Edenul capitalist. S\u0103-i ajute Allah, dar acolo unde vor s\u0103 ajung\u0103 nu sunt a\u015ftepta\u0163i, nici dori\u0163i. \u00cen \u0162\u0103rile Nordice \u015fi \u00een Germania imigran\u0163ii sunt trata\u0163i cu ostilitate de rasi\u015ftii \u015fi extremi\u015ftii de dreapta. La Heidenau, or\u0103\u015fel din Saxonia, militan\u0163ii grupurilor neonaziste au luat cu asalt un centru de primire a refugia\u0163ilor. \u00cencercarea cancelarului Angela Merkel de a calma lucrurile s-a terminat cu huiduieli \u015fi confrunt\u0103ri violente cu poli\u0163ia. Opri\u0163i-v\u0103! a declarat cancelarul dup\u0103 tragedia de pe autostrada austriac\u0103 \u00een care au murit asfixia\u0163i 71 de oameni, iar pentru liderii europeni a ad\u0103ugat: tragedia este \u201eun avertisment care ne cere s\u0103 ne a\u015fez\u0103m la treab\u0103 pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103 \u015fi pentru a da dovad\u0103 de solidaritate\u201c.<br \/>\nCriza din Grecia \u015fi cea a imigran\u0163ilor de acum arat\u0103 c\u0103 Bruxellesul nu are o politic\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 evite dramele lumii \u00een care a pus ca st\u0103p\u00e2n banul \u015fi profitul. \u201eFort\u0103rea\u0163a juridic\u0103\u201c \u00een care a \u00eencercat s\u0103 se refugieze recurg\u00e2nd la o terminologie indigest\u0103, pretabil\u0103 la interpret\u0103ri, a avut drept consecin\u0163e precipitarea \u015fi mai disperat\u0103 a imigran\u0163ilor speria\u0163i c\u0103 o nou\u0103 reglementare care \u00eei va dezavantaja \u015fi mai mult este pe cale s\u0103 fie adoptat\u0103.\u00a0 Este vorba de distinc\u0163ia \u00eentre un \u201emigrant\u201c, care \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103se\u015fte voluntar \u0163ara din motive economice, \u015fi un \u201eazilant politic\u201c, care fuge din cauza prigoanei. Primul poate fi oprit s\u0103 plece, \u00eentors din drum sau repatriat; cel\u0103lalt poate fi acceptat \u015fi trebuie protejat; o cer conven\u0163iile. Ce se va \u00eent\u00e2mpla, \u00eens\u0103, cu refugia\u0163ii care\u00a0 \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sesc casele pentru a sc\u0103pa de urgiile r\u0103zboaielor pe care nu \u015fi le-au dorit, de care nu sunt vinova\u0163i? Ei pot fi respin\u015fi, \u00eentor\u015fi din drum \u015fi repatria\u0163i? Purt\u0103torul de cuv\u00e2nt al \u00cenaltului comisariat al ONU pentru refugia\u0163i atrage aten\u0163ia asupra unui posibil tratament discriminatoriu pornind de la un caz concret: \u201eeste inexact s\u0103 vorbim despre \u00abmigran\u0163i\u00bb sirieni at\u00e2ta timp c\u00e2t Siria se afl\u0103 \u00een r\u0103zboi\u201c.<br \/>\nA\u015fa, mai venim acas\u0103, adic\u0103 la cauza principal\u0103 a imigra\u0163iei: r\u0103zboiul. Iar r\u0103zboiul este \u00eentotdeauna (\u015fi) o mare afacere. C\u00e2t despre solidaritate, aceasta va fi, cu siguran\u0163\u0103, limitat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu s-a \u00eenchis criza din Grecia \u015fi valul masiv de imigran\u0163i st\u00e2rne\u015fte \u00een Europa noi motive de disput\u0103. Din birourile de la Bruxelles r\u0103zbate izul greu al neputin\u0163ei. Marea Britanie inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 \u00een\u0103spreasc\u0103 legisla\u0163ia pentru blocarea exodului, Fran\u0163a temporizeaz\u0103 deciziile ocup\u00e2ndu-se de lichidarea re\u0163elelor care fac afaceri din traficul cu fiin\u0163e umane, iar Germania, principal\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/imigratia-intre-drama-afacere-si-solidaritate-limitata\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Imigra\u0163ia \u00eentre dram\u0103, afacere \u015fi solidaritate limitat\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-24322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1437,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24322"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24322\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24323,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24322\/revisions\/24323"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}