\u00cen via\u0163a unui b\u0103rbat o singur\u0103 rela\u0163ie este decisiv\u0103: cea cu mama. \u00centregul destin ulterior nu va fi altceva dec\u00e2t o gloss\u0103 \u00een marginea acestei rela\u0163ii fundamentale. Asta ne \u00eenva\u0163\u0103 psihanaliza freudian\u0103, precum \u015fi numeroase din variantele sale posterioare. Desigur, \u201emama\u201c este pattern-ul pentru celelalte femei care vor defila prin via\u0163a celui care odat\u0103 va fi b\u0103rbat. Adev\u0103rul acesta nu mai trebuie demonstrat, ci doar specificat, particularizat \u015fi urm\u0103rit la nivelul detaliilor. Iar cine nu crede \u00een psihanaliz\u0103, prea bine, e liber s\u0103 nu subscrie \u015fi s\u0103-\u015fi aleag\u0103 din alt\u0103 parte codul hermeneutic. Eu, \u00eens\u0103, pentru c\u0103 votez cu inven\u0163ia freudian\u0103, voi lua drept bun\u0103 solu\u0163ia de interpretare \u015fi \u00een\u0163elegere propus\u0103 de Sigmund Freud acum mai bine de o sut\u0103 de ani…
\nFire\u015fte c\u0103 dac\u0103 rela\u0163ia cu mama este cea decisiv\u0103, nu mai pu\u0163in adev\u0103rat este c\u0103 obiectul afectiv numit generic \u201emam\u0103\u201c poate primi o sumedenie de avataruri \u015fi sinonime, inclusiv absen\u0163a matern\u0103 \u2013 \u015fi ea un factor important pentru configurarea psihicului viitorului adult. O scurt\u0103 vizit\u0103 la orfelinat v\u0103 va edifica de ce… Dar mama poate fi substituit\u0103: printr-o alt\u0103 femeie (m\u0103tu\u015f\u0103, bunic\u0103, sor\u0103 mai mare, educatoare etc.), dar \u015fi printr-un b\u0103rbat (tat\u0103, unchi, bunic, frate mai v\u00e2rstnic, educator etc.), care preia a\u015fa cum poate func\u0163ia de protec\u0163ie, nutrire, \u00eengrijire \u015fi educa\u0163ie. Prin urmare, nu e de mirare c\u0103 acela ce va deveni \u00eentr-o bun\u0103 zi b\u0103rbat va c\u0103uta (sau va evita) o partener\u0103 asem\u0103n\u0103toare (ori extrem de diferit\u0103 de) cu mama. Vrem-nu vrem, c\u0103 ne-a gratificat sau c\u0103 ne-a traumatizat, rela\u0163ia matern\u0103 ne va urm\u0103ri ca o umbr\u0103 \u00eentregul destin. De aceea, nu e de mirare c\u0103 b\u0103rba\u0163ii vor c\u0103uta mai mereu fie o replic\u0103 a figurii materne, fie o contrapartid\u0103 reparatorie.
\nA\u015fadar, s\u0103 nu uit\u0103m despre importan\u0163a decisiv\u0103 pe care psihanaliza o acord\u0103, \u00een economia oric\u0103rei vie\u0163i omene\u015fti, rela\u0163iei cu mama. Lucrurile nu stau diferit nici \u00een cazul tenismanului Andre Agassi. Mama sa se bucur\u0103 de un portret remarcabil, fiind evocat\u0103 cu mult\u0103 c\u0103ldur\u0103. Se \u00eentrevede \u00eens\u0103 \u015fi un anumit regret, de\u015fi discret indicat, legat de faptul c\u0103 doamna Mike Agassi nu a \u015ftiut s\u0103-\u015fi fac\u0103 mai bine sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a \u00een via\u0163a copilului. Destul de seren\u0103, cam lipsit\u0103 de temperament, \u00eens\u0103 nu \u015fi de crize violente de furie atunci c\u00e2nd, provocat\u0103 de mizeriile so\u0163ului, sf\u00e2r\u015fea prin a-\u015fi ie\u015fi din pasivitate, ap\u0103r\u00e2ndu-se contraatac\u00e2nd, mama lui Andre s-a aflat mai tot timpul \u00een c\u0103utarea rolului pe care micu\u0163ul ar fi dorit ca ea s\u0103-l joace. Din p\u0103cate, a f\u0103cut-o extrem de rar…
\nP\u00e2n\u0103 \u015fi alegerea de a mai avea un copil nu a fost una… liber\u0103. Dup\u0103 ce n\u0103scuse deja trei copii, un b\u0103iat \u015fi dou\u0103 fete, se poate spune c\u0103 Betty \u00ee\u015fi f\u0103cuse datoria matern\u0103 fa\u0163\u0103 de Mike \u015fi na\u0163iunea american\u0103. \u00cen zece ani, trei na\u015fteri sunt prea de-ajuns. Doar c\u0103 \u00een 1969 ea ajunge din nou la spital, datorit\u0103 unor violente dureri abdominale, urmate de o violent\u0103 hemoragie. Ini\u0163ial, medicul propune o histeroctomie. Apoi, diagnosticul vine implacabil: sarcin\u0103 cu probleme. \u00cens\u0103 Andre nu vrea s\u0103 se dea b\u0103tut \u015fi, probabil \u00een ciuda dorin\u0163ei materne, se na\u015fte. Asta s-a \u00eent\u00e2mplat la 29 aprilie 1970, la Sunrise Hospital din Las Vegas. Pu\u015ftiul a avut instincte puternice chiar \u00eenainte s\u0103 vin\u0103 pe aceast\u0103 lume. Din nefericire, nu \u015ftia c\u0103 aici \u00eel a\u015fteapt\u0103 un fel de monstru c\u0103ruia va trebui s\u0103-i spun\u0103 \u201etat\u0103\u201c, Mike, fostul armean agassian venit din Iran \u00een Statele Unite pentru a-\u015fi ameliora via\u0163a \u015fi a face carier\u0103. Iar dac\u0103 accept\u0103m sugestia lacanian\u0103, cea potrivit c\u0103reia mama d\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi nutre\u015fte, fiind pattern-ul natural al existen\u0163ei, \u00een schimb, tat\u0103l fiind cel care educ\u0103, socializeaz\u0103 \u015fi ofer\u0103 un model de urmat, func\u0163ion\u00e2nd ca instan\u0163\u0103 cultural\u0103 a cuplului parental, atunci e clar c\u0103 amprenta asupra personalit\u0103\u0163ii lui Andre tat\u0103l este cel care \u015fi-a pus-o. Conceptul forjat de Jacques Lacan este cel de Nume-al-Tat\u0103lui, iar realitatea indicat\u0103 de acesta se refer\u0103 la modalitatea prin care copilul va intra \u00een lume, p\u0103r\u0103sind leg\u0103tura ombilical\u0103 \u015fi natural\u0103 ce-l leag\u0103 de mam\u0103. Dac\u0103 mama d\u0103 na\u015ftere \u015fi nutre\u015fte, tat\u0103l protejeaz\u0103 \u015fi boteaz\u0103, transform\u00e2nd naturalitatea maternal\u0103 \u00eentr-o artificialitate de ordin social-cultural. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een monoteismele consacrate numele de familie este dat de c\u0103tre tat\u0103. Litera, ca simbol al societ\u0103\u0163ii, este un apanaj masculin, iar numele con-sacr\u0103 apartenen\u0163a la comunitate…
\nA contribuit oare doamna Agassi cu ceva c\u00e2t prive\u015fte alegerea numelui viitorului campion? Din acest punct de vedere, Betty Agassi nu a avut nici un cuv\u00e2nt de spus. \u00cen afara numelui de familie, cele dou\u0103 prenume au fost \u015fi ele acordate copilului de c\u0103tre Mike. Andre \u015fi Kirk erau numele unor patroni ai tat\u0103lui de la Grand Casino MGM. Oare i-a admirat, i-a invidiat, i-a simpatizat, le-a fost recunosc\u0103tor? Nu \u015ftim. Cert este c\u0103 unul dintre cei mai mari campioni din istoria tenisului a primit un botez \u00een leg\u0103tur\u0103 cu care mama n-a avut nici un cuv\u00e2nt de spus. Pilduitor pentru viitoarele lui crize de identitate, nu-i a\u015fa? Mai mult, mama ultimului venit \u00een clanul Agassi n-a \u015ftiut niciodat\u0103 s\u0103 intervin\u0103 \u00een ap\u0103rarea micu\u0163ului, atunci c\u00e2nd padre padrone exagera cu teroarea tenisistic\u0103, inclusiv cu pedepsele deosebit de aspre. Pasiv\u0103 \u015fi absent\u0103, Betty lucra pentru guvernul din Nevada, fiind genul clasic de func\u0163ionar, cu uniform\u0103 taior-pantalon gri, punctual\u0103 \u015fi resemnat\u0103, s\u00e2rguincioas\u0103 \u015fi transparent\u0103.
\nRupt\u0103 de oboseal\u0103, ea ajungea pe la ora 18 acas\u0103, prepara cina \u2013 \u015fi cam at\u00e2t. Femeia avea un refugiu consacrat, distribuit pe dou\u0103 paliere: grija fa\u0163\u0103 de peturi \u015fi pasiunea (aproape morbid\u0103) pentru jocul de puzzle gen Norman Rockwell. Andre \u00ee\u015fi aminte\u015fte c\u0103 spa\u0163iul de locuit \u015fi curtea familiei sale erau invadate de c\u00e2ini \u015fi de pisici, de p\u0103s\u0103ri domestice, ba p\u00e2n\u0103 \u015fi de o \u015fop\u00e2rl\u0103, ba chiar \u015fi de un \u015foricel numit Lady Butt, toate aceste \u201ebestii\u201c f\u0103c\u00e2ndu-\u015fi veacul prin ograda \u015fi camerele clanului.
\nMinunea blond\u0103 \u00ee\u015fi aduce aminte cam \u00een termenii urm\u0103tori de felul \u00een care se g\u00e2ndea la activitatea pleziristic\u0103 a mamei: \u201eCeea ce \u00eendr\u0103ge\u015fte cu prec\u0103dere sunt jocurile de puzzle cu imagini din Norman Rockwell. \u00centotdeauna se g\u0103se\u015fte pe masa din buc\u0103t\u0103rie una dintre scenele idilice ale vie\u0163ii de familie, pe jum\u0103tate terminat\u0103. Habar n-am ce pl\u0103cere g\u0103se\u015fte mama tot f\u0103c\u00e2nd aceste jocuri de puzzle. Un fel de dezordine \u00een buc\u0103\u0163i, un \u00eentreg haos, oare cum poate fi a\u015fa ceva sinonim cu destinderea? Asta m\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc c\u0103 mama \u015fi cu mine avem caractere opuse. \u015fi totu\u015fi, tot ceea ce este tandre\u0163e \u00een mine, toat\u0103 dragostea \u015fi compasiunea pentru oameni trebuie s\u0103 le fi mo\u015ftenit de la mama\u201c.
\nPsihanalistul elve\u0163ian Carl Gustav Jung vorbea c\u00e2ndva despre mandalele tibetane ca despre un fel de terapie prin intermediul geometriei. Dezordinea l\u0103untric\u0103, prin exprimarea ei grafic\u0103 \u015fi geometric\u0103, ajunge s\u0103 conoteze \u00een exterior exact acea foame interioar\u0103 de ordine. Iar dac\u0103 \u00een afar\u0103 desenul arat\u0103 structurare \u015fi coeren\u0163\u0103, ceva din imaginea acestuia trece \u015fi \u00een suflet, ordon\u00e2ndu-l, pacific\u00e2ndu-l… Nu e de mirare c\u0103 Betty Agassi, mama celebrului campion la tenis, extenuat\u0103 de via\u0163a complicat\u0103 al\u0103turi de turbatul de Mike, so\u0163ul s\u0103u, obosit\u0103 de maternajul primilor trei copii, sleit\u0103 de slujba func\u0163ion\u0103reasc\u0103 \u015fi diminuat\u0103 de treb\u0103luiala zilnic\u0103 prin gospod\u0103rie, ajunge s\u0103 se refugieze aproape psihotic \u00een puzzle-ul tip Rockwell, realiz\u00e2nd tot felul de scene idilice, varia\u0163iuni pe tema familiei fericite \u015fi romantice \u2013 adic\u0103 exact ceea ce ei \u00eei lipse\u015fte. Iar omniprezen\u0163a enervant\u0103 a animalelor este \u015fi ea un gest de atragere a acelei serenit\u0103\u0163i necuv\u00e2nt\u0103toare ce \u00eei lipse\u015fte at\u00e2t de mult. Betty se reconstruie\u015fte a\u015fa cum \u015ftie, a\u015fa cum \u00eei st\u0103 la \u00eendem\u00e2n\u0103 ca s\u0103 suporte \u201emicul infern\u201c domestic… Eternele romane de dragoste, deschise \u015fi a\u015fezate \u00een triunghi, m\u0103rturisesc \u015fi ele o via\u0163\u0103 de \u00eenfr\u00e2nt, o soart\u0103 de resemnat \u015fi mai ales o neab\u0103tut\u0103 nevoie de evaziune.
\nCe-o fi g\u0103sit fata b\u0103\u0163osului \u015fi pedantului profesor de englez\u0103 din Danville, Illinois, or\u0103\u015fel aflat la o arunc\u0103tur\u0103 de b\u0103\u0163 de metropola Chicago, la emigrantul asiat, la acel tip scund, moroc\u0103nos, ros de complexe \u015fi m\u0103cinat de frustrare? C\u0103 Mike s-a \u00eendr\u0103gostit de ea \u2013 nu mai \u00eencape nici o \u00eendoial\u0103. \u00cel fascina p\u0103rul ei castaniu \u015fi c\u00e2rlion\u0163at, ochii ei alba\u015ftri ca Marile Lacuri, dic\u0163ia ei englezeasc\u0103 perfect\u0103. \u015fi poate, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, faptul c\u0103 era mai \u00eenalt\u0103 dec\u00e2t el cu c\u00e2\u0163iva centrimetri… Andre Agassi o descrie dup\u0103 cum urmeaz\u0103 pe maic\u0103-sa, neuit\u00e2nd s\u0103 se \u00eentrebe \u015fi el cu privire la misterul acelei rela\u0163ii: \u201eAm v\u0103zut fotografii. Mama era de o frumuse\u0163e excep\u0163ional\u0103. M\u0103 \u00eentreb dac\u0103 tata era fascinat de p\u0103rul ei pentru c\u0103 acesta avea culoarea unui teren de tenis de zgur\u0103\u201c. \u015fi totu\u015fi, Betty Dudley a cedat repede, dup\u0103 doar dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de curte asidu\u0103. Fata \u015fi-a p\u0103r\u0103sit c\u0103minul, tat\u0103l \u015fi sora geam\u0103n\u0103, pentru a purcede al\u0103turi de Mr. Agassi la o perpetu\u0103 aventur\u0103, de-a lungul \u015fi de-a latul Americii. S-au a\u015fezat \u00een cele din urm\u0103 \u00een Las Vegas, unde capul familiei g\u0103sise lec\u0163ii de tenis \u015fi o slujb\u0103 la cazinou…
\n\u00cen copil\u0103rie, Andre a t\u00e2njit mereu dup\u0103 o prezen\u0163\u0103 matern\u0103 mai substan\u0163ial\u0103. Copilul a suferit c\u0103 mama nu-l protejeaz\u0103, p\u0103r\u0103sindu-l \u00een calea frecventelor furii paterne. Iat\u0103 cum evoc\u0103 fostul campion sim\u0163irile acelei perioade: \u201eO parte din mine \u00eei este recunosc\u0103toare mamei pentru calmul ei imperturbabil. Dar o alt\u0103 parte din mine, a c\u0103rei existen\u0163\u0103 \u00eemi repugn\u0103 s\u0103 o recunosc, se simte tr\u0103dat\u0103. Calmul \u00eenseamn\u0103 uneori sl\u0103biciune. Mama nu se opune niciodat\u0103, nu rezist\u0103 niciodat\u0103, nu intervine niciodat\u0103 \u00eentre noi, copiii, \u015fi tat\u0103l nostru. Ar trebui s\u0103-i spun\u0103 s\u0103 se calmeze, s\u0103 o ia mai u\u015for, s\u0103-l fac\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 tenisul este altceva dec\u00e2t via\u0163a. Dar asta nu st\u0103 \u00een natura mamei de a fi. Tata tulbur\u0103 calmul, mama \u00eel men\u0163ine…\u201c .
\n\u015fi uite a\u015fa, prins \u00eentre resemnarea unei mame care era o femeie \u00eenfr\u00e2nt\u0103 de via\u0163\u0103 \u015fi epuizat\u0103 de smuceala unui so\u0163 complexat, \u015fi tirania unui tat\u0103 frustrat \u015fi violent, micul Andre n-a avut chiar cea mai fericit\u0103 dintre copil\u0103rii \u2013 cu toate c\u0103, obiectiv vorbind, se putea \u015fi mai r\u0103u. \u00cens\u0103 nu despre aceast\u0103 posibilitate, perpetu\u0103 prezent\u0103 \u00een ecua\u0163ia unei vie\u0163i, este vorba aici, ci despre maniera \u00een care sensibilitatea deosebit\u0103 a b\u0103ie\u0163elului recepta acest tragic conflict \u00eentre pasivitatea matern\u0103 \u015fi dinamismul patern.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen via\u0163a unui b\u0103rbat o singur\u0103 rela\u0163ie este decisiv\u0103: cea cu mama. \u00centregul destin ulterior nu va fi altceva dec\u00e2t o gloss\u0103 \u00een marginea acestei rela\u0163ii fundamentale. Asta ne \u00eenva\u0163\u0103 psihanaliza freudian\u0103, precum \u015fi numeroase din variantele sale posterioare. Desigur, \u201emama\u201c este pattern-ul pentru celelalte femei care vor defila prin via\u0163a celui care odat\u0103 va… Cite\u0219te mai mult »Tenis \u015fi psihanaliz\u0103. Maternitatea agassian\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[15033,15034],"class_list":["post-24310","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-andre-agassi-si-familia","tag-biografie-andre-agassi"],"views":947,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24310","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24310"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24310\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24313,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24310\/revisions\/24313"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}