Acum un secol, muzeele erau o afacere predominant european\u0103. Cele mai vechi, prestigioase, mari \u015fi bogate a\u015fez\u0103minte muzeale ale lumii erau \u00een Europa, chiar dac\u0103 americanii \u00eencepuser\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi arate m\u00e2ndria de a avea un Metropolitan. Impactul extra-european asupra g\u00e2ndirii muzeologice era insignifiant. A fost natural a\u015fadar ca prima organiza\u0163ie mondial\u0103 a muzeelor (\u00een fapt, ancorat\u0103 de Societatea Na\u0163iunilor, cu sediul la Geneva) s\u0103 apar\u0103 tot pe b\u0103tr\u00e2nul continent. E\u015fecul Societ\u0103\u0163ii, provocat de cele trei state agresoare (Germania \u015fi Italia, care s-au retras din organiza\u0163ie, \u015fi Uniunea Sovietic\u0103, exclus\u0103 \u00een 1939), a dus, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, \u015fi la dispari\u0163ia Biroului Interna\u0163ional al Muzeelor. Societatea Na\u0163iunilor, \u00een ansamblul s\u0103u, fusese o institu\u0163ie de sorginte european\u0103 ce a \u00eencercat s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii la un conflict generat tot de statele europene.
\nCel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost \u00eencheiat datorit\u0103 aportului decisiv al Statelor Unite. Din acest motiv, sediul Na\u0163iunilor Unite a fost stabilit, dintru \u00eenceput, la New York, \u015fi nu la Geneva (e drept, Elve\u0163ia nici nu a intrat dec\u00e2t foarte t\u00e2rziu \u00een ONU, consider\u00e2nd c\u0103 aceasta este o alian\u0163\u0103 a statelor \u00eenving\u0103toare \u00een r\u0103zboi, \u015fi nu o organiza\u0163ie menit\u0103 s\u0103 aduc\u0103 pacea mondial\u0103, a\u015fa cum fusese Societatea Na\u0163iunilor).
\n\u00cenfiin\u0163area UNESCO drept primul organism interguvernamental mondial \u00een domeniul educa\u0163iei, \u015ftiin\u0163ei \u015fi culturii a fost \u00eens\u0103 parafat\u0103 la Paris. Capitala Fran\u0163ei era perceput\u0103 \u00eenc\u0103 drept capitala mondial\u0103 a culturii. Aproape firesc, \u015fi cea mai mare organiza\u0163ie neguvernamental\u0103 a muzeelor a fost creat\u0103 tot la Paris, cu exact un an mai t\u00e2rziu, adic\u0103 \u00een 1946. Semnificativ a fost faptul c\u0103, de\u015fi a ap\u0103rut la Paris, ideea \u00eenfiin\u0163\u0103rii ICOM i-a apar\u0163inut unui american, Chauncey J. Hamlin, care a devenit \u015fi primul pre\u015fedinte al noii organiza\u0163ii; este semnificativ pentru faptul c\u0103 ini\u0163iativa trecuse deja din m\u00e2inile europenilor \u00een cele ale extra-europenilor. De altfel, de la \u00eenceput, \u015fi spiritul organiza\u0163iei a fost altul. Biroul Interna\u0163ional al Muzeelor era o organiza\u0163ie interguvernamental\u0103, \u00een vreme ce Consiliul Interna\u0163ional al Muzeelor (ICOM) este o organiza\u0163ie neguvernamental\u0103 \u00een care sunt reprezentate, \u00een mod direct, muzeele.
\nP\u0103str\u00e2ndu-\u015fi sediul la Paris, ICOM a fost legat\u0103 dintotdeauna at\u00e2t de UNESCO (care a \u015fi g\u0103zduit, multe decenii, sediul principal al organiza\u0163iei), c\u00e2t \u015fi de spiritul \u015fi cultura franceze. \u00cen primele dou\u0103 decenii de activitate, documentele era redactate ini\u0163ial \u00een francez\u0103, fiind traduse apoi \u00een englez\u0103 (spaniola a fost acceptat\u0103, foarte t\u00e2rziu, drept a treia limb\u0103 oficial\u0103 a ICOM). De abia de prin 1965, odat\u0103 cu desf\u0103\u015furarea Conferin\u0163ei Generale trianuale a ICOM la New York, engleza \u00eencepe s\u0103 devin\u0103, de facto, o limb\u0103 egal\u0103 \u00een drepturi cu franceza. \u00cen tot acest timp, dup\u0103 \u00eencheierea mandatului lui Hamlin, la conducerea organiza\u0163iei s-au perindat doar europeni: doi francezi, doi britanici, un olandez \u015fi un cehoslovac. Anul 1989 a fost unul de cotitur\u0103 nu doar \u00een istoria politicii lumii, ci \u015fi \u00een cea a muzeelor: noul pre\u015fedinte al ICOM a devenit Alpha Oumar Konar\u00e9 care avea avantajul de a fi francofon, dar, pe de alt\u0103 parte, era arab, african \u015fi musulman. La \u00eencheierea mandatului s\u0103u, \u00een 1992, Konar\u00e9 a fost ales pre\u015fedinte al Republicii Mali, f\u0103c\u00e2nd pasul de la cultur\u0103 la politic\u0103. \u00cen urma sa, pre\u015fedin\u0163ia ICOM a trecut \u00een m\u00e2inile unui indian, dup\u0103 care s-a \u00eentors \u00een Fran\u0163a \u00een 1998 prin alegerea lui Jacques Perot. Din 2004, vreme de \u015fase ani, la conducerea ICOM s-a aflat, pentru prima oar\u0103, o femeie, Alissandra Cummins care, \u00een plus, provenea dintr-o minuscul\u0103 na\u0163iune american\u0103: Barbados. Deja din 2010 \u00eencoace, dup\u0103 ce, pentru prima oar\u0103 \u00een istorie, pre\u015fedinte al ICOM a fost ales un german (dovedind faptul c\u0103, \u00een Europa, Germania a devenit cea mai mare putere \u00een domeniul muzeelor \u2013 at\u00e2t prin num\u0103rul, c\u00e2t \u015fi prin calitatea lor), se \u00eencearc\u0103 stabilirea unui principiu de echilibru mondial prin \u00eemp\u0103r\u0163irea func\u0163iilor de conducere pe criterii geografice. De aici, putem s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 \u00een 2016, c\u00e2nd vor avea loc din nou alegeri, prima \u015fans\u0103 va reveni unui extra-european. Pe de alt\u0103 parte, de unsprezece ani \u00eencoace pre\u015fedintele ICOM nu mai este francofon. \u00cen plus, \u00een Consiliul Executiv engleza a devenit prima limb\u0103 de lucru. Documentele se redacteaz\u0103 \u00een englez\u0103 \u015fi se traduc apoi \u00een francez\u0103 \u015fi spaniol\u0103. Chiar \u015fi la \u00eentrunirile pariziene, franceza, cu dificultate, r\u0103m\u00e2ne abia a doua limb\u0103 vorbit\u0103, fiind secondat\u0103 foarte aproape de spaniol\u0103.
\nAgenda mondial\u0103 a muzeelor a devenit prevalent una non-european\u0103. Se acord\u0103 importan\u0163\u0103 problemelor din Asia, Africa, Oceania \u015fi America Latin\u0103. Ar fi \u015fi greu s\u0103 nu se \u00eent\u00e2mple a\u015fa atunci c\u00e2nd un muzeograf de optzeci \u015fi doi de ani, Khaled al-Assad, este decapitat de o band\u0103 de descreiera\u0163i din Statul Islamic numai pentru c\u0103 a f\u0103cut tot ce i-a stat \u00een puteri pentru a ap\u0103ra situl arheologic pe care \u00eel administra la Palmyra. Este evident c\u0103 ne preocup\u0103 pe to\u0163i asemenea orori, inimaginabile cu doar c\u00e2\u0163iva ani \u00een urm\u0103, a\u015fa cum ne preocup\u0103 traficul cu bunuri culturale (desf\u0103\u015furat, \u00eentotdeauna, dinspre \u0163\u0103rile s\u0103race spre cele bogate) sau problemele incluziunii sociale \u2013 probleme specifice, mai ales, ale statelor lipsite de muzee. Pe de alt\u0103 parte, China, Japonia \u015fi Coreea de Sud au devenit adev\u0103rate motoare ale dezvolt\u0103rii globale a muzeelor, \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 cu Statele Unite \u015fi cu ansamblul Europei.
\nEuropa \u015fi problemele ei devin, la nivelul muzeografiei mondiale, mai pu\u0163in interesante pentru o lume tot mai divers\u0103. Francofonia se sprijin\u0103 preponderent pe mo\u015ftenirea l\u0103sat\u0103 \u00een \u0163\u0103rile africane; \u00een multe foste colonii franceze, mai ales \u00een \u0163\u0103rile de limb\u0103 arab\u0103, franceza este \u00eenlocuit\u0103 la mai tinerele genera\u0163ii de englez\u0103, v\u0103zut\u0103 pe de o parte drept adev\u0103rata lingua franca a contemporaneit\u0103\u0163ii \u015fi pe de alt\u0103 parte drept limba unei civiliza\u0163ii care nu a fost, \u00een respectivele \u0163\u0103ri, putere colonial\u0103.
\n\u00cen acest peisaj mozaicat, muzeografia rom\u00e2neasc\u0103 trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u0163ii at\u00e2t pentru a fi perceput\u0103 drept una european\u0103, c\u00e2t \u015fi pentru a trezi interesul \u0163\u0103rilor mai \u00eendep\u0103rtate geografic, dar care sunt considerate drept avangarda noii muzeologii (Brazilia, Japonia, Australia, Africa de Sud). \u00cen primul caz, este nevoie de p\u0103strarea unui anume gen de solidaritate continental\u0103, pentru c\u0103 avem posibilitatea de a ne pune mai u\u015for \u00een valoare cu sprijinul colegilor din \u0163\u0103rile vecine sau cel pu\u0163in apropiate politic \u015fi\u2026 geo-politic. \u00cen al doilea caz, \u0163\u0103ri precum Coreea de Sud sau China, de exemplu, sunt gata s\u0103 investeasc\u0103 bani, timp \u015fi interes \u00een cl\u0103direa unor rela\u0163ii durabile cu statele europene, chiar dac\u0103 nu s-ar putea spune c\u0103 \u015fi noi suntem capabili s\u0103 men\u0163inem aceste rela\u0163ii f\u0103r\u0103 mari eforturi. Probabil c\u0103 mirajul european, cel care \u00eei face pe migran\u0163ii din Siria, Afganistan ori Nigeria s\u0103 se \u00eendrepte c\u0103tre Europa \u015fi nu c\u0103tre China, func\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een cazul lumii muzeelor.
\n\u00cen orice situa\u0163ie, speciali\u015ftii rom\u00e2ni ar trebui s\u0103 profite de aceast\u0103 conjunctur\u0103, at\u00e2t c\u00e2t va mai fi posibil. Nu ne poate garanta nimeni c\u0103, peste \u00eenc\u0103 \u015fapte decenii, chineza nu va deveni prima limb\u0103 oficial\u0103 a ICOM, iar franceza va fi vorbit\u0103 doar la \u00eentrunirile Francofoniei de la Bucure\u015fti. Nu mi-a\u015f dori un asemenea viitor, dar, indiferent care va fi acela, muzeografii rom\u00e2ni ar trebui s\u0103 aib\u0103 puterea de a se pozi\u0163iona pe valul schimb\u0103rilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acum un secol, muzeele erau o afacere predominant european\u0103. Cele mai vechi, prestigioase, mari \u015fi bogate a\u015fez\u0103minte muzeale ale lumii erau \u00een Europa, chiar dac\u0103 americanii \u00eencepuser\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi arate m\u00e2ndria de a avea un Metropolitan. Impactul extra-european asupra g\u00e2ndirii muzeologice era insignifiant. A fost natural a\u015fadar ca prima organiza\u0163ie mondial\u0103 a muzeelor (\u00een fapt,… Cite\u0219te mai mult »Peisaj mondial \u00een mi\u015fcare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[12518,15032],"class_list":["post-24308","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-consiliul-international-al-muzeelor","tag-muzee-in-lume"],"views":1255,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24308","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24308"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24308\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24309,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24308\/revisions\/24309"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24308"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24308"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24308"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}