Vorbitorii limbii rom\u00e2ne s-au considerat, dintotdeauna, de origine roman\u0103. Sintagma \u201ede la R\u00e2m ne tragem\u201c e doar cea mai cunoscut\u0103, nu \u015fi cea mai veche expresie a con\u015ftiin\u0163ei romanit\u0103\u0163ii noastre. Totodat\u0103, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2ni au sus\u0163inut cu argumente originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Al. Rosetti scrie: \u201eAcei care ne-au transmis limba latin\u0103, din tat\u0103 \u00een fiu, \u00een aceste p\u0103r\u0163i dun\u0103rene, au avut \u00eentotdeauna con\u015ftiin\u0163a c\u0103 vorbesc aceea\u015fi limb\u0103 (latina), spre deosebire de acei care vorbeau alte limbi\u201c.
\n\u00cen str\u0103in\u0103tate \u00eens\u0103, p\u00e2n\u0103 spre mijlocul sec. al XIX-lea, opiniile erau \u00eemp\u0103r\u0163ite. Nu e locul aici s\u0103 detaliem situa\u0163ia limbii rom\u00e2ne \u00een lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 din acea perioad\u0103. Au f\u0103cut-o speciali\u015fti ca Ion Hurdube\u0163iu, Eugenio Co\u015feriu, Nicolae Saramandu, Jens L\u00fcdtke \u015fi mul\u0163i al\u0163ii. Majoritatea \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ilor, de la Johann Thunmann (Untersuchungen \u00fcber die Geschichte \u00f6stlichen europ\u00e4ischen V\u00f6lker, Leipzig 1774) \u015fi Lorenzo Herv\u00e1s y Panduro (Cat\u00e1logo de las lenguas de las naciones conocidas. Madrid, 1800-1805) p\u00e2n\u0103 la Friedrich Diez, au recunoscut caracterul latin al limbii rom\u00e2ne. Al\u0163i autori sus\u0163ineau \u00eens\u0103 c\u0103 valaha \u2013 termen utilizat \u00een epoc\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103 \u2013, ar fi o limb\u0103 slav\u0103, corupt\u0103 cu italienisme. Johann Christoph Adelung \u015fi Johann Severin Vater o considerau chiar o limb\u0103 mixt\u0103, denumind-o \u201eR\u00f6misch-Slavisch oder Wallachisch\u201c. P\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eentemeietorul romanisticii, Friedrich Christian Diez, cu toate c\u0103 recuno\u015ftea originea latin\u0103 a limbii valahe, afirma, \u00een Grammatik der romanischen Sprachen (1836), c\u0103 abia jum\u0103tate dintre componentele ei sunt latine, r\u0103d\u0103cinile celeilalte jum\u0103t\u0103\u0163i trebuie c\u0103utate \u2013 scria el \u2013 \u00een slav\u0103, albanez\u0103, greac\u0103, german\u0103, maghiar\u0103 sau turc\u0103.
\n\u00centrebarea este: ce diferen\u0163ia pe rom\u00e2ni de restul popoarelor romanice sau, mai bine zis, ce \u00eempiedica lumea \u015ftiin\u0163ific\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 mai cur\u00e2nd c\u0103 rom\u00e2na e o limb\u0103 romanic\u0103 \u015fi c\u0103 rom\u00e2nii sunt urma\u015fi ai romanilor? Un argument era cu siguran\u0163\u0103 utilizarea alfabetului chirilic, la care se ad\u0103uga caracterul insular al \u0162\u0103rilor Rom\u00e2ne \u00een raport cu romanitatea occidental\u0103, apoi \u00eent\u00e2rzierea cu care au fost receptate studiile rom\u00e2ne\u015fti cu privire la vocabularul \u015fi la gramatica limbii noastre, precum \u015fi credin\u0163a ortodox\u0103, ceilal\u0163i romanici fiind preponderent catolici. Prelu\u00e2nd un termen utilizat de Christian Schmitt, putem spune \u00eens\u0103 c\u0103 toate acestea sunt aspecte exterioare limbii (Sprachexterne), deci, \u00een fond, f\u0103r\u0103 relevan\u0163\u0103 pentru studiul genealogiei unei limbi.
\nPrintre cei care afirmau r\u0103spicat, \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XIX-lea, originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne, s-a num\u0103rat Albert Schott, fratele celebrului Arthur Schott, care a lucrat c\u00e2\u0163iva ani ca agronom \u00een Banat, a cules basme rom\u00e2ne\u015fti (valahe) \u015fi le-a tradus \u00een german\u0103. Fra\u0163ii Schott au publicat, \u00eempreun\u0103, \u00een 1845, la Stuttgart \u015fi T\u00fcbingen, colec\u0163ia intitulat\u0103 Walachische M\u00e4hrchen, citat\u0103 \u015fi azi ca izvor de baz\u0103 cu privire la basmul rom\u00e2nesc. Nu \u015ftim dac\u0103 Albert Schott a cunoscut direct \u0163inuturile rom\u00e2ne\u015fti \u015fi pe vorbitorii de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103, dar observ\u0103m c\u0103 el a scris o doct\u0103 introducere \u2013 necunoscut\u0103 studiilor de istorie a romanisticii \u2013, \u00een care vorbe\u015fte cu convingerea faptelor tr\u0103ite, despre Walachen als Volk \u015fi Walachen im Banat. El scrie: \u201elimba valah\u0103 (…) este, la fel ca italiana, franceza, portugheza, spaniola, o fiic\u0103 a latinei\u201c, scriitori slavofili \u201es-au str\u0103duit s\u0103 atenueze\u201c acest caracter, cu argumentul num\u0103rului mare de elemente slave existente \u00een limba rom\u00e2n\u0103 (citat dup\u0103 Arthur \u015fi Albert Schott, Basme valahe, cu o introducere despre poporul valah \u015fi o anex\u0103 destinat\u0103 explic\u0103rii basmelor, traducere, prefa\u0163\u0103 \u015fi note de Viorica Ni\u015fcov, Editura Polirom 2003).
\nLocul limbii rom\u00e2ne \u00een familia neolatin\u0103 a fost definitiv stabilit odat\u0103 cu dezvoltarea, ca obiect de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, \u00een universit\u0103\u0163ile germane, a studiilor de romanistic\u0103, la mijlocul secolului al XIX-lea. Faptul a avut consecin\u0163e benefice asupra romanisticii, \u00eentre altele pentru c\u0103 a \u00eenlesnit formularea de c\u0103tre Matteo Bartoli a celebrei teorii a lingvisticii spa\u0163iale (ariile laterale \u2013 conservatoare, aria central\u0103 \u2013 inovatoare, aria izolat\u0103 etc.). Deci, \u00een ariile laterale pot fi g\u0103site verigi evolutive disp\u0103rute din diverse compartimente ale limbilor situate \u00een aria central\u0103. Prin aceasta, limbii rom\u00e2ne i-a revenit astfel un rol important \u00een studiile de lingvistic\u0103 romanic\u0103. Totu\u015fi, dac\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice rom\u00e2na se bucur\u0103 de aten\u0163ia romani\u015ftilor, G\u00fcnter Holtus \u015fi Edgar Radtke constat\u0103, pe baza programelor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt superior din Germania, c\u0103, \u00een Seminariile de romanistic\u0103, limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne le revine un rol secundar.
\nUn parcurs asem\u0103n\u0103tor are \u015fi cercetarea folclorului rom\u00e2nesc. Istoricul bizantin Laonikos Chalcocondiles sus\u0163inea \u00eenc\u0103 \u00een secolul al XV-lea c\u0103 vlahii au mo\u015ftenit nu numai limba romanilor, de\u015fi \u00eentruc\u00e2tva corupt\u0103 \u2013 zicea el \u2013, dar \u015fi obiceiurile, felul de via\u0163\u0103, armele \u015fi mobilierul casnic al acestora. Dintre rom\u00e2ni, cronicarii, D. Cantemir, reprezentan\u0163ii \u015ecolii Ardelene, Hasdeu, \u015e\u0103ineanu, I.-A. Candrea sau Tache Papahagi au semnalat numeroase \u00eenrudiri \u00eentre cultura noastr\u0103 popular\u0103 \u015fi a celorlal\u0163i neolatini.
\nPe de alt\u0103 parte, ocup\u00e2ndu-se de comportamentul rom\u00e2nilor, Antoaneta Olteanu scrie c\u0103 \u201esistemul clientelar, nepotismul, bac\u015fi\u015ful\u201c, \u201elipsa de \u00eencredere \u00een orice fel de autoritate \u015fi \u00een ora\u015f\u201c au permis \u00eencadrarea noastr\u0103 \u00een no\u0163iunea de homo balcanicus; se scrie mult mai rar despre noi ca homo latinus (Homo balcanicus. Tr\u0103s\u0103turi ale mentalit\u0103\u0163ii balcanice, 2004). Ad\u0103ug\u0103m aici c\u0103 avem un prestigios Institut de Studii sud-est europene (centenar!), dar nu \u015fi unul destinat studiilor romanice \u00een care folclorul s\u0103 poat\u0103 fi cercetat \u00een perimetru neolatin.
\nSe contureaz\u0103, prin urmare, dou\u0103 tendin\u0163e, nu numai \u00een opiniile str\u0103inilor referitoare la noi, ci \u015fi \u00een \u00eens\u0103\u015fi cultura noastr\u0103: istoria, comportamentul, folclorul par s\u0103 trag\u0103 spre sud-est, \u00een vreme ce limba ne situeaz\u0103 al\u0103turi de occident. Dezechilibru frapant, care ar merita s\u0103 fie discutat.
\nA\u015fa st\u00e2nd lucrurile, aproape c\u0103 n-ar trebui s\u0103 ne mir\u0103m dac\u0103 \u00een lucr\u0103ri ale unor confra\u0163i din Romania Occidental\u0103, folclorul rom\u00e2nesc n-a fost luat \u00een seam\u0103, \u00een ciuda rezultatelor ob\u0163inute de speciali\u015ftii no\u015ftri, ceea ce ar fi \u00eendrept\u0103\u0163it includerea lui ca parte a folclorului romanic. Nu e vorba de negarea acestei apartenen\u0163e, ci de ignorarea folclorului rom\u00e2nesc, din necunoa\u015ftere. Dou\u0103 exemple: Costantino Nigra (Canti popolari del Piemonte, 1888) \u015fi George Doncieux (Le romanc\u00e9ro populaire de la France, 1904), compar\u0103 baladele italiene, respectiv franceze, cu cele spaniole, catalane, portugheze, demonstr\u00e2nd existen\u0163a unei comunit\u0103\u0163i a lor, dar \u00een sfera preocup\u0103rilor acestor \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i nu intr\u0103 \u015fi balada rom\u00e2neasc\u0103.
\nUrmarea acestei situa\u0163ii este c\u0103 cercet\u0103tori eminen\u0163i din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea localizeaz\u0103 folclorul rom\u00e2nesc, mai exact balada noastr\u0103, nu \u00een zona romanic\u0103, ci \u00een cea balcanic\u0103. Argumentele lor se bazeaz\u0103 \u00een principal pe existen\u0163a \u00een folclorul rom\u00e2nesc a cunoscutelor c\u00e2ntece epico-lirice: Me\u015fterul Manole \u015fi Voichi\u0163a (Lenore), atestate la toate popoarele sud-est europene, inclusiv la rom\u00e2ni \u015fi maghiari, sub form\u0103 versificat\u0103, de balad\u0103, pe c\u00e2nd \u00een folclorul altor popoare, subiectele lor se realizeaz\u0103 ca legende \u00een proz\u0103.
\nCel mai renumit comparatist din folcloristica noastr\u0103, A. Fochi, a cercetat balada rom\u00e2neasc\u0103 \u00een raport cu cea balcanic\u0103, stabilind c\u0103 \u201eabia 12,95%, din subiectele noastre epice sunt comune \u015fi cu ale altor popoare din zon\u0103\u201c; el conchide: \u201eformele culturii populare rom\u00e2ne\u015fti, dup\u0103 cum se las\u0103 descifrate din studiul baladei, nu \u0163in de lumea balcanic\u0103\u201c; \u201emajoritatea materialelor comune \u2013 sus\u0163ine el \u00een continuare \u2013 nu fac parte din fondul principal al baladei noastre\u201c (Coordonate sud-est europene ale baladei populare rom\u00e2ne\u015fti, 1975). Fochi a comparat baladele noastre \u015fi cu cele ale popoarelor din zona \u201ecarpatic\u0103\u201c (Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, 1984) ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 doar 9,72% dintre subiectele noastre au paralele \u00een folclorul maghiar, ucrainean, slovac, lituanian, rus, polonez, ceh \u015fi al sa\u015filor ardeleni.
\nDup\u0103 cum scrie Fochi, \u00een ambele cazuri avem de a face cu procente foarte reduse, ceea ce arat\u0103 c\u0103 epica popular\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201enu este nici prelungirea culturii balcanice dincoace de Dun\u0103re, dar nu este nici prelungirea culturii specifice a slavilor de nord\u201c. Prin aceasta, Fochi critic\u0103 totodat\u0103 opinia exprimat\u0103 de
\nE. Seemann, care exclude balada rom\u00e2neasc\u0103 din \u201eregiunile romanice\u201c, plas\u00e2nd-o \u201ela remorca provinciei balcanice\u201c (Erich Seemann, Dag Str\u00f6mb\u00e4ck, Bengt R. Jonsson, European Folk Ballads, Copenhaga, 1967). El combate totodat\u0103 \u201eA\u015fa-zisul \u00abbalcanism\u00bb al culturii noastre populare\u201c despre care vorbesc unii.
\nRecapitul\u00e2nd cele de mai sus observ\u0103m c\u0103, o vreme, cercetarea interna\u0163ional\u0103 n-a luat act de dovezile latinit\u0103\u0163ii noastre, dovezi furnizate de speciali\u015ftii rom\u00e2ni, at\u00e2t \u00een domeniul limbii, c\u00e2t \u015fi \u00een acela al folclorului. Totu\u015fi, \u00eentruc\u00e2t cel dint\u00e2i indiciu al identit\u0103\u0163ii individuale \u015fi etnice e limba, rom\u00e2na a fost cercetat\u0103 foarte intens prin compara\u0163ie cu celelalte limbi romanice. \u00cen schimb, cercetarea folcloric\u0103 a r\u0103mas \u00een urm\u0103.
\nAl doilea indiciu al identit\u0103\u0163ii oric\u0103rui individ, al societ\u0103\u0163ii \u00een ansamblul ei, este \u00eens\u0103 tradi\u0163ia \u00een care ne form\u0103m \u015fi tr\u0103im, cu un alt termen, folclorul \u00een \u00een\u0163eles larg. Repet\u0103m: ideea latinit\u0103\u0163ii noastre a fost sus\u0163inut\u0103 nu numai cu argumente din domeniul limbii, ci \u015fi din acela al folclorului, iar, la \u00eenceputurile ei, romanistica avea \u00een vedere at\u00e2t limba, c\u00e2t \u015fi literatura scris\u0103 \u015fi pe cea oral\u0103. Atunci se f\u0103cea filologie \u00een sensul deplin al termenului, dovad\u0103 preocup\u0103rile din domeniul folcloric ale lui Diez, Schuchardt, Paris, Hasdeu, Weigand, Densusianu, Pu\u015fcariu, Bartoli, Leite de Vasconcellos, Men\u00e9ndez Pidal, Meyer-L\u00fcbke sau Spitzer. Amintim, de asemenea, c\u0103 primul institut pentru studiul folclorului literar din Rom\u00e2nia a fost \u00eenfiin\u0163at \u00een 1930, la Cluj, \u00een cadrul Muzeului Limbii Rom\u00e2ne.
\nCu vremea, cercetarea literaturii \u015fi a folclorului s-au emancipat, acestea devenind discipline de sine st\u0103t\u0103toare, oarecum \u00een afara romanisticii. La r\u00e2ndul ei, romanistica \u015fi-a restr\u00e2ns tot mai mult sfera de preocup\u0103ri la studiul limbii. Ca disciplin\u0103 independent\u0103, folcloristica a pus accentul pe investigarea folclorului na\u0163ional, concentr\u00e2ndu-se asupra culegerilor de material din teren (p\u00e2n\u0103 nu dispare cu totul\u2026), dar, cum scria renumitul filolog italian Giuseppe Vidossi \u00een 1933: \u201eAnche per la poesia popolare \u00e8 inutile raccogliere senza comparare\u201c. S\u0103 ne \u00een\u0163elegem: Vidossi nu propunea \u00eencetarea culegerii folclorului, ci culegerea \u015fi studierea comparativ\u0103 a lui.
\nA sosit \u00eens\u0103 vremea studiilor de folclor comparat, a unei folcloristici romanice? \u00cenainta\u015fii no\u015ftri au demonstrat-o \u00eenc\u0103 acum c\u00e2teva decenii: la aproximativ trei sferturi de veac dup\u0103 ce au fost puse bazele lingvisticii romanice, a (re)\u00eenceput, tot \u00een universit\u0103\u0163ile germane, cercetarea folclorului romanic, adic\u0103 a unor teme de folclor \u00een perimetru neolatin. Pe l\u00e2ng\u0103 savan\u0163ii rom\u00e2ni men\u0163iona\u0163i mai sus, o seam\u0103 de romani\u015fti de la universitatea din Hamburg nu se ocupau doar de cercetarea limbilor descendente din latin\u0103, ci \u00ee\u015fi a\u0163inteau privirile \u015fi spre cultura popular\u0103 romanic\u0103. Unul dintre primii care au \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 bazele cercet\u0103rilor de cultur\u0103 popular\u0103 (\u00een special de mitologie) romanic\u0103 a fost Hermann Urtel, \u00een lec\u0163ia de deschidere din 1918, dup\u0103 habilitare, ca profesor la Seminarul de Romanistic\u0103 din Hamburg. Acela\u015fi seminar a publicat revista Volkstum und Kultur der Romanen. Sprache, Dichtung, Sitte (1928-1941), care \u00ee\u015fi propune ca obiect al cercet\u0103rii sale tot ceea ce se realizeaz\u0103 prin cuv\u00e2nt, orice oper\u0103 literar\u0103, obiceiurile \u015fi credin\u0163ele, toate tradi\u0163iile popoarelor romanice, cu un cuv\u00e2nt, etnografia romanic\u0103 propriu-zis\u0103, slab reprezentat\u0103 \u00een revistele germane de etnografie.
\nWilhelm Giese, de la aceea\u015fi universitate, a publicat, \u00eencep\u00e2nd de prin 1932, studii de literatur\u0103 popular\u0103 \u015fi de etnografie romanic\u0103 (morfologia basmelor romanice, obiceiurile de nunt\u0103, cetele de fete la popoarele romanice), iar \u00een 1962 a tip\u0103rit un ghid al culturii populare romanice. Alt renumit savant hamburghez, Fritz Kr\u00fcger, a publicat studii etno-lingvistice referitoare la zone din Fran\u0163a \u015fi Italia, dar \u015fi o vast\u0103 lucrare despre mobilierul popular \u00een \u0163\u0103rile romanice.
\nLa r\u00e2ndul s\u0103u, Felix Karlinger, profesor la universit\u0103\u0163ile din M\u00fcnchen \u015fi Salzburg, s-a ocupat consecvent de folclorul literar al popoarelor romanice. El cuno\u015ftea toate limbile neolatine, a cules texte folclorice \u00een aceste limbi \u015fi le-a tradus \u00een german\u0103. A dedicat studii speciale unor teme romanice (introducere \u00een proza popular\u0103 romanic\u0103, func\u0163ia c\u00e2ntecului \u00een basmul romanic, reprezentarea lumii de dincolo, \u00een literaturile populare romanice, monologul \u015fi dialogul la Basile \u015fi Creang\u0103, legenda rom\u00e2neasc\u0103 despre contractul semnat de Adam cu diavolul dup\u0103 alungarea din Rai, descoperit\u0103 \u00een Mallorca).
\nUrtel, Giese, Kr\u00fcger, Karlinger au deschis un nou c\u00e2mp de cercetare \u00een domeniul romanisticii. \u00cen special la Karlinger, folclorul rom\u00e2nesc se bucur\u0103 de o aten\u0163ie deosebit\u0103. (Cu toate acestea, volumul lui G\u00fcnter Holtus \u015fi Edgar Radtke Rum\u00e4nistik in der Diskussion, din 1986, include doar Sprache, Literatur, Geschichte, deci folclorul nu se bucur\u0103 de aten\u0163ia vreunuia dintre cei 24 de autori din volum).
\nIdeea c\u0103 \u00een folclorul rom\u00e2nesc ar putea fi descoperite elemente disp\u0103rute din folclorul altor popoare neolatine este axa unei lucr\u0103ri intitulate \u00centre Italica \u015fi Sarmizegetusa, \u00een curs de apari\u0163ie. Un singur exemplu: studiul consacrat obiceiurilor \u015fi c\u00e2ntecelor din perioada Cr\u0103ciunului la popoarele romanice arat\u0103 c\u0103 folclorului rom\u00e2nesc \u00eei revine aproximativ acela\u015fi rol, pe care l-a avut limba rom\u00e2n\u0103 \u00een cadrul studiilor de lingvistic\u0103 romanic\u0103. Mai exact, teoria ariilor m\u0103rgina\u015fe, formulat\u0103 de Bartoli \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte confirmarea \u015fi \u00een domeniul folclorului: de o parte, folclorul rom\u00e2nesc, de cealalt\u0103, folclorul spaniol \u015fi portughez, conserv\u0103 elemente disp\u0103rute \u00een mare parte din zona central\u0103 a romanit\u0103\u0163ii, adic\u0103 de la italieni \u015fi francezi. Zonelor de margine le este comun\u0103 \u00eentreaga morfologie a colindatului, de la organizarea cetelor de colind\u0103tori pe baza categoriilor de v\u00e2rst\u0103, la structura lor (v\u0103taf, casier, \u201eiap\u0103\u201c, chiar \u015fi instrumentele muzicale utilizate), la succesiunea ac\u0163iunilor cetei (\u00eentreab\u0103 dac\u0103 au voie s\u0103 colinde, laud\u0103 casa \u015fi gospodarul, danseaz\u0103 \u00een casele cu fete, cer daruri \u015fi promit s\u0103 revin\u0103 la anul); apoi descolindatul: \u00een locul ur\u0103rilor de prosperitate \u00een anul ce vine sunt rostite blesteme, c\u00e2nd colind\u0103torii nu sunt primi\u0163i sau nu sunt mul\u0163umi\u0163i cu darurile oferite; comun\u0103 este petrecerea feciorilor \u00eempreun\u0103 cu fetele din sat \u015fi chiar cu apar\u0163in\u0103torii lor, organizat\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul perioadei (berea, butoiul); \u00een fine, ariilor laterale le este comun obiceiul ca, la s\u0103rb\u0103toarea Na\u015fterii M\u00e2ntuitorului, s\u0103 fie c\u00e2ntate unele texte profane, chiar lume\u015fti, inclusiv balade. Unele dintre elementele de mai sus apar \u015fi la italieni \u015fi francezi, dar \u00een chip sporadic, cu mai pu\u0163in\u0103 vigoare \u015fi pe arii restr\u00e2nse, ceea ce arat\u0103 c\u0103 ini\u0163ial au fost practicate pe suprafe\u0163e mai mari, mic\u015forate treptat, odat\u0103 cu trecerea de la faza rural\u0103 la cea urban\u0103 a evolu\u0163iei societ\u0103\u0163ii.
\nCercetarea obiceiurilor \u015fi c\u00e2ntecelor din perioada Cr\u0103ciunului dovede\u015fte c\u0103 exist\u0103 argumente suficiente pentru ca folclorul romanic s\u0103 fie privit ca unitate, cam tot at\u00e2tea argumente c\u00e2te sus\u0163in unitatea folclorului germanic, scandinav sau slav. \u015ecoala de la Hamburg \u015fi teoria lingvisticii spa\u0163iale deschid promi\u0163\u0103toare perspective folclori\u015ftilor din \u0163\u0103rile romanice, \u00een special celor din Rom\u00e2nia. De ce vor avea folclori\u015ftii rom\u00e2ni o situa\u0163ie privilegiat\u0103? Pentru c\u0103 folclorul rom\u00e2nesc ofer\u0103 cele mai multe imbolduri pentru asemenea cercet\u0103ri.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Vorbitorii limbii rom\u00e2ne s-au considerat, dintotdeauna, de origine roman\u0103. Sintagma \u201ede la R\u00e2m ne tragem\u201c e doar cea mai cunoscut\u0103, nu \u015fi cea mai veche expresie a con\u015ftiin\u0163ei romanit\u0103\u0163ii noastre. Totodat\u0103, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 rom\u00e2ni au sus\u0163inut cu argumente originea latin\u0103 a limbii rom\u00e2ne. Al. Rosetti scrie: \u201eAcei care ne-au transmis limba latin\u0103, din tat\u0103… Cite\u0219te mai mult »Destinul interna\u0163ional al lingvisticii \u015fi folcloristicii rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[56],"tags":[],"class_list":["post-24304","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica"],"views":1309,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24304","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24304"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24304\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24305,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24304\/revisions\/24305"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24304"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24304"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24304"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}