{"id":24302,"date":"2015-09-09T16:18:58","date_gmt":"2015-09-09T14:18:58","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24302"},"modified":"2015-09-10T10:55:43","modified_gmt":"2015-09-10T08:55:43","slug":"balcanism-si-antieroism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/balcanism-si-antieroism\/","title":{"rendered":"Balcanism \u015fi (anti)eroism"},"content":{"rendered":"

Eroi \u015fi antieroi balcanici\/ Balkan Heroes and Anti-Heroes<\/em>, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Marian \u0162u\u0163ui, Editura Funda\u0163iei Culturale Est-Vest, Bucure\u015fti, 2015, 132 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Divanul Degust\u0103torilor de Film \u015fi Art\u0103 Culinar\u0103 (sau, pentru publicul str\u0103in, Divan Film Festival) este un festival estival rezervat cinematografiilor \u015fi buc\u0103t\u0103riilor na\u0163ionale din Balcani. Evenimentul anual, care a ajuns deja la a VI-a edi\u0163ie, are loc \u00een jude\u0163ul Dolj, \u00een locul numit, de c\u0103tre amfitrionul Mircea Dinescu, \u201ePort Cultural Cetate\u201c. Din 2012 \u00eencoace, fiecare edi\u0163ie a festivalului este dedicat\u0103 unei teme specifice regiunii. P\u00e2n\u0103 acum, temele au fost: \u201eEvadarea din Balcani\u201c, \u201eComedia balcanic\u0103\u201c \u015fi \u201eEroi \u015fi antieroi balcanici\u201c. Tema de anul acesta, aleas\u0103 de c\u0103tre organizatorii de la Funda\u0163ia pentru Poezie \u201eMircea Dinescu\u201c, este \u201eDrumuri \u015fi r\u0103sp\u00e2ntii\u201c.<\/p>\n

Toate temele men\u0163ionate nu reprezint\u0103 doar criterii de selec\u0163ie a filmelor prezentate la festival, deoarece, pe l\u00e2ng\u0103 proiec\u0163ii \u015fi \u201edegust\u0103ri\u201c, fiecare edi\u0163ie g\u0103zduie\u015fte \u015fi un simpozion interna\u0163ional (\u00een limba englez\u0103), ale c\u0103rui comunic\u0103ri abordeaz\u0103, din cele mai felurite perspective, tocmai temele respective. Mai mult, comunic\u0103rile prezentate la Port Cultural Cetate sunt apoi str\u00e2nse de c\u0103tre Marian \u0162u\u0163ui, directorul artistic al festivalului, \u015fi publicate \u00eentr-un volum bilingv. Astfel, indiferent dac\u0103 au participat sau nu la \u201eDivanul\u201c de pe malul Dun\u0103rii, cititorii rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini interesa\u0163i de cinematografiile balcanice, dar \u015fi de modul \u00een care mentalit\u0103\u0163ile popoarelor din regiune se reflect\u0103 \u00een filmele realizate aici, au la dispozi\u0163ie o serie de c\u0103r\u0163i cuprinz\u00e2nd studii \u015fi cercet\u0103ri ale unor exper\u0163i (universitari \u015fi doctoranzi, critici \u015fi istorici de cinema) din \u0163\u0103rile balcanice, dar nu numai (c\u0103ci, pentru a ob\u0163ine o imagine c\u00e2t mai fidel\u0103, privirea insider-ului este completat\u0103 \u015fi contrabalansat\u0103 de privirea outsider-ului).
\nAl treilea volum din serie, ap\u0103rut recent, se nume\u015fte Eroi \u015fi antieroi balcanici (sau, \u00een versiunea englez\u0103, Balkan Heroes and Anti-Heroes) \u015fi adun\u0103 \u00eentre copertele sale comunic\u0103rile prezentate \u00een cadrul edi\u0163iei a V-a, de anul trecut, a festivalului. Atunci, lucr\u0103rile simpozionului au fost conduse de o specialist\u0103, recunoscut\u0103 interna\u0163ional, \u00een cinematografii est-europene \u015fi balcanice (dar \u015fi \u00een cinematograful transna\u0163ional, industriile globale ale filmului sau festivalurile cinematografice) \u2013 profesoara Dina Iordanova, originar\u0103 din Bulgaria, de la Universitatea din St Andrews (Sco\u0163ia), unde a \u00eenfiin\u0163at un departament de filmologie (Film Studies) \u015fi o editur\u0103 specializat\u0103 \u00een acest domeniu. Mai trebuie remarcat c\u0103 mul\u0163i dintre autori au participat la toate cele trei c\u0103r\u0163i de p\u00e2n\u0103 acum, ceea ce confer\u0103 un plus de coeren\u0163\u0103 seriei. Pe l\u00e2ng\u0103 coordonatorul Marian \u0162u\u0163ui, ace\u015ftia sunt: Dana Duma, Aleksand\u0103r Ianakiev (care, din nefericire, s-a stins la \u00eenceputul verii), Lydia Papadimitriou, Nevena Dakovic \u015fi Aleksandra Milovanovic (ultimele dou\u0103 \u00ee\u015fi semneaz\u0103 \u00eempreun\u0103 comunic\u0103rile).
\nMarian \u0162u\u0163ui deschide volumul cu un argument intitulat De ce eroi \u015fi anti-eroi balcanici. \u201eSe poate chiar spune c\u0103 anti-eroii, \u00eempreun\u0103 cu comedia neagr\u0103, reprezint\u0103 veritabile m\u0103rci ale cinematografului balcanic\u201c (p. 5), afirm\u0103 criticul \u015fi istoricul de film, autor al c\u0103r\u0163ii Orient Express: Filmul rom\u00e2nesc \u015fi filmul balcanic (Noi Media Print, Bucure\u015fti, 2008, cu o edi\u0163ie \u00een englez\u0103, la aceea\u015fi editur\u0103, \u00een 2011).
\nAngelo Mitchievici (prozator, eseist \u015fi profesor, dar \u015fi critic de film al Rom\u00e2niei literare) scrie despre Insuportabila lejeritate a eroului balcanic (titlu \u00een care sunt \u00eembinate dou\u0103 referin\u0163e literare hiperuzitate, la un roman de Milan Kundera \u015fi la un moto, din Raymond Poincar\u00e9, al Crailor mateini). Pe l\u00e2ng\u0103 figura haiducului (\u00eens\u0103 aceasta apare prima dat\u0103 \u00een cinematografia rom\u00e2neasc\u0103 nu la Dinu Cocea, ci la Horia Igiro\u015fanu, cu vreo patru decenii mai devreme) \u015fi cea \u2013 mai degrab\u0103 local\u0103 \u2013 a comisarului din perioada interbelic\u0103 \u015fi imediat postbelic\u0103 (din filmele lui Sergiu Nicolaescu, desigur), Angelo Mitchievici analizeaz\u0103 procesul de \u201edeeroizare\u201c pornind de la Reconstituirea lui Lucian Pintilie (dup\u0103 nuvela omonim\u0103 a lui Horia P\u0103tra\u015fcu): \u201eSpa\u0163iul consacrat eroismului devine unul nesigur, \u00een care comicul s-a insinuat \u015fi, odat\u0103 cu el, \u015fi deriziunea, pun\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 acea sensibilitate particular\u0103, spiritul balcanic, cu neseriozitatea lui inteligent\u0103. Privit din acest unghi, eroul balcanic este prin excelen\u0163\u0103 un antierou, ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 numaidec\u00e2t asumarea tr\u0103s\u0103turilor contrarii\u201c (p. 12). Asemenea antieroi sunt descoperi\u0163i de autor \u00een filmele Prin cenu\u015fa Imperiului de Andrei Blaier, Underground de Emir Kusturica, California Dreamin\u2019 (nesf\u00e2r\u015fit) de Cristian Nemescu \u015fi Balan\u0163a, al aceluia\u015fi Lucian Pintilie.
\nUrm\u0103torul text din volum \u00eei apar\u0163ine lui Abbie Saunders, bloggeri\u0163\u0103 de cinema din Marea Britanie. Ea traseaz\u0103 o paralel\u0103 interesant\u0103, de\u015fi uneori contestabil\u0103, \u00eentre neorealismul italian \u015fi \u201eNoul Val\u201c rom\u00e2nesc, recurg\u00e2nd la conceptele de revenire (de dup\u0103 criz\u0103), martiriu (sunt discutate imagini ale lui Iisus \u015fi ale Fecioarei) \u015fi \u201eerou\u201c (ghilimelele sunt menite a sugera ambiguitatea termenului). Am apreciat, de pild\u0103, premisele compara\u0163iei dintre Umberto D. (Vittorio De Sica) \u015fi Moartea domnului L\u0103z\u0103rescu (Cristi Puiu): \u201eAmbele filme se concentreaz\u0103 asupra fundamentelor supravie\u0163uirii \u015fi ale s\u0103r\u0103ciei, ale goliciunii, ale singur\u0103t\u0103\u0163ii ce se instaleaz\u0103 dup\u0103 o revolu\u0163ie politic\u0103 \u015fi social\u0103\u201c (p. 19).
\n\u00cen Antieroul \u00een Noul Cinema Rom\u00e2nesc: Viziunea modernist\u0103, Dana Duma (critic \u015fi profesor de cinema, secretar al Asocia\u0163iei Criticilor din cadrul Uniunii Cinea\u015ftilor \u015fi redactor-\u015fef al revistei Film) se concentreaz\u0103 asupra protagoni\u015ftilor din Aurora (Cristi Puiu) \u015fi C\u00e2nd se las\u0103 seara peste Bucure\u015fti sau Metabolism (Corneliu Porumboiu), dou\u0103 filme care oscileaz\u0103 \u00eentre realism (\u00een formula impus\u0103 de acela\u015fi Cristi Puiu, prin Moartea domnului L\u0103z\u0103rescu) \u015fi modernism (\u00een accep\u0163ia lui Andr\u00e1s B\u00e1lint Kov\u00e1cs din cartea sa Screening Modernism). Dana Duma este pe deplin \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 s\u0103-\u015fi \u00eencheie studiul observ\u00e2nd: \u201eEvolu\u0163ia lui Porumboiu \u015fi Cristi Puiu spre un cinema al \u00abrealismului subiectiv\u00bb este probabil o alt\u0103 dovad\u0103 c\u0103 Noul Cinema Rom\u00e2nesc a intrat \u00eentr-o nou\u0103 faz\u0103, c\u00e2nd autorii individuali devin mai importan\u0163i dec\u00e2t o mi\u015fcare\u201c (p. 23).
\nRegretatul critic \u015fi istoric Aleksand\u0103r Ianakiev, fost director al Institutului de Studii ale Artei din cadrul Academiei Bulgare de \u015etiin\u0163e \u015fi profesor asociat al Academiei Na\u0163ionale de Teatru \u015fi Cinema din Sofia, a scris pentru acest volum unul dintre ultimele sale texte, Statura eroului. Comunicarea sa este \u2013 dup\u0103 cum remarc\u0103 Marian \u0162u\u0163ui \u00een argumentul c\u0103r\u0163ii \u2013 \u201eca de obicei, deopotriv\u0103 plin\u0103 de umor \u015fi serioas\u0103\u201c (p. 6). Plec\u00e2nd de la misterioasa poveste a lui Tvrtko Drndarov, un pionier al proiec\u0163iilor cinematografice \u00een regiune \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, un punga\u015f, Aleksand\u0103r Ianakiev trece la trilogia realizat\u0103, \u00een deceniul \u015fase, de regizorul bulgar Dako
\nDakovski dup\u0103 romanele lui St. \u0162. Daskalov, dar \u015fi la filme de V\u0103lo Radev (\u00cengerii negri, 1970), Nikolai Volev (Dublul, 1980) sau Vladimir Iancev (Favoritul nr. 13, 1958). Concluzia subiectiv\u0103 a autorului este vrednic\u0103 de toat\u0103 aten\u0163ia: \u201eCel pu\u0163in pentru mine, adev\u0103ra\u0163ii eroi sunt orice personaje care salveaz\u0103 vie\u0163i omene\u015fti, \u00eens\u0103 nu pe seama pierderii altor vie\u0163i omene\u015fti. Doar ei merit\u0103 glorificarea \u015fi recuno\u015ftin\u0163a pe care le-o dator\u0103m. Numai ei merit\u0103 cele mai \u00eenalte statui, fie de piatr\u0103, de bronz ori de aur sau ridicate doar \u00een inimile \u015fi min\u0163ile noastre\u201c (p. 29).
\nSubstan\u0163iala lucrare de imagologie cinematografic\u0103 Aristocra\u0163i \u015fi tic\u0103lo\u015fi balcanici \u00een filmul occidental reprezint\u0103 o nou\u0103 contribu\u0163ie notabil\u0103 a lui Marian \u0162u\u0163ui la seria de volume datorate Divanului dun\u0103rean. Cercet\u0103torul Institutului de Istoria Artei \u201eG. Oprescu\u201c al Academiei Rom\u00e2ne se mi\u015fc\u0103 dezinvolt, gra\u0163ie unei erudi\u0163ii familiare deja cititorilor s\u0103i, \u00eentre fapte reale \u015fi lumi fic\u0163ionale, personalit\u0103\u0163i istorice \u015fi literare, epoci \u015fi spa\u0163ii geografice, produc\u0163ii cinematografice \u015fi televizuale, Hollywood \u015fi cinematografii europene etc. De exemplu, Marian \u0162u\u0163ui a reu\u015fit s\u0103 identifice 57 de \u0163\u0103ri imaginare \u00een filme, c\u0103r\u0163i de fic\u0163iune, benzi desenate \u015fi jocuri pe computer, \u00eencep\u00e2nd din 1913. Numele acestora sunt mai mult dec\u00e2t sugestive: \u201eIliria, Mar\u015fovia, Monteblanco, Ruritania, Rurislavenstein, Kravonia, Tracia, Moesia, Dardania, Roum, Magnagraecia, Silaria, Mlavia, Drinia, Sultania, Romanzia, Bothalia, Bulgravia, Kedaria, Vucinia, Graustark, Dawsbergen, Herzoslovacia, Balkany, Houdania, Jazzmania, Viatava, Santa Maria, Balanca, Alvania, Dacia, Capra, Sylvania, Roxenburg, Silistria, Lichtenburg, Carpathia, Magrebinia, Borduria, Syldaria, Vlatava, Waldheim, Carpania, Anatruria, Ixania, Mypos, Pathos, Skeptos, Ovitznia, Pepeslavia, Pottibakia, Povia, Slaka, Wallarya, Pottsylvania, Molvania \u015fi Yugaria\u201c (p. 36).
\nLydia Papadimitriou, universitar\u0103 britanic\u0103 (Liverpool John Moores University) cu origini grece\u015fti, scrie despre Eroine ale Revolu\u0163iei de la 1821 \u00een cinematografia greac\u0103: Bouboulina (1959) \u015fi Manto Mavrogenous (1971). Autoarea examineaz\u0103 \u00een profunzime cele dou\u0103 filme amintite (primul regizat de Kostas Andritsos, cu marea actri\u0163\u0103 Irene Papas \u00een rolul principal, al doilea \u2013 de Kostas Karagiannis), ambele incluz\u00e2nd reprezent\u0103ri semnificative ale revolu\u0163iei grece\u015fti \u00eempotriva Imperiului Otoman (1821-1833), cu scopul declarat \u201ede a examina felul \u00een care eroismul \u2013 un concept asociat prin tradi\u0163ie cu masculinitatea \u2013 este vehiculat (…) \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 (\u015fi cum) intr\u0103 \u00een conflict cu ideile tradi\u0163ionale despre feminitate \u015fi rolul femeii \u00een societate\u201c (p. 43).
\nDoctoranda Dinei Iordanova, Ana Grgic, semneaz\u0103 o alt\u0103 cercetare remarcabil\u0103, purt\u00e2nd titlul Eroi obi\u015fnui\u0163i \u015fi ai cotidianului din Balcani. Ea noteaz\u0103, printre altele: \u201eEroii aproba\u0163i \u015fi confirma\u0163i de ideologia partidului comunist au consolidat mitul na\u0163iunii \u015fi con\u015ftiin\u0163ei colective, \u00een timp ce eroii negativi din aceste filme erau adesea invadatori str\u0103ini\u201c (p. 49). Analiza minu\u0163ioas\u0103 \u00eentreprins\u0103 de Ana Grgic\u00a0vizeaz\u0103 dou\u0103 importante produc\u0163ii iugoslave, De la 3 la 22 (regia: Kre\u0161o Golik, 1966) \u015fi Dragoste (regia: Vlatko Gilic, 1973).
\n\u00cen fine, volumul se \u00eencheie cu un text al universitarelor belgr\u0103dene Nevena Dakovic \u015fi Aleksandra Milovanovic, \u201eAntieroul ca erou al zilelor noastre: Falsificatorul lui Goran Markovic (2013). Filmul men\u0163ionat prezint\u0103 momentul 1968 \u00een Iugoslavia lui Tito, \u201edin perspectiva ocolit\u0103 a (anti)eroului\u201c (p. 63), scriu autoarele.
\nNu \u00eencape \u00eendoial\u0103: Eroi \u015fi antieroi balcanici nu este o carte de ocolit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eroi \u015fi antieroi balcanici\/ Balkan Heroes and Anti-Heroes, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Marian \u0162u\u0163ui, Editura Funda\u0163iei Culturale Est-Vest, Bucure\u015fti, 2015, 132 p.   Divanul Degust\u0103torilor de Film \u015fi Art\u0103 Culinar\u0103 (sau, pentru publicul str\u0103in, Divan Film Festival) este un festival estival rezervat cinematografiilor \u015fi buc\u0103t\u0103riilor na\u0163ionale din Balcani. Evenimentul anual, care a ajuns deja la a… Cite\u0219te mai mult »Balcanism \u015fi (anti)eroism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[15031,7548],"class_list":["post-24302","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-eroi-si-antieroi-balcanici","tag-marian-tutui"],"views":1281,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24302","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24302"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24302\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24391,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24302\/revisions\/24391"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24302"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24302"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24302"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}