{"id":24281,"date":"2015-09-09T16:05:54","date_gmt":"2015-09-09T14:05:54","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24281"},"modified":"2015-09-09T16:05:54","modified_gmt":"2015-09-09T14:05:54","slug":"in-cautarea-identitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-identitatii\/","title":{"rendered":"\u00cen c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Emmanuelle Pagano, <em>Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i<\/em>, traducere de Daria B\u00e2rsan, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Ad\u00e8le a fost, cu ani \u00een urm\u0103, b\u0103iat. Un b\u0103iat care, la un moment dat, alege s\u0103 devin\u0103 femeie. Dup\u0103 care, se \u00eentoarce \u00een localitatea natal\u0103, \u00een mun\u0163i, sub alt\u0103 identitate, neschimb\u00e2ndu-\u015fi numele, ci doar prenumele; \u015fi sexul. Iar acum, Ad\u00e8le conduce \u00een fiecare diminea\u0163a microbuzul \u015fcolar \u00een care c\u0103l\u0103toresc<br \/>\n\u015faisprezece copii fa\u0163\u0103 de care ajunge s\u0103 simt\u0103 o dragoste de-a dreptul matern\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen ciuda acestei st\u0103ri de (cel pu\u0163in aparent\u0103) stabilitate \u015fi mul\u0163umire, o macin\u0103 nelini\u015ftea c\u0103, \u00eentr-o bun\u0103 zi, minciuna pe care \u015fi-a \u00eentemeiat noua existen\u0163\u0103 va fi descoperit\u0103. C\u0103ci t\u00e2n\u0103ra singuratic\u0103, venit\u0103 parc\u0103 de nic\u0103ieri \u00een acea zon\u0103 \u00eendep\u0103rtat\u0103, nu a spus nim\u0103nui cine e cu adev\u0103rat, din simplul (sau foarte complicatul&#8230;) motiv c\u0103 nimeni nu o \u00eentrebase, nerecunosc\u00e2nd-o nimeni.<br \/>\n<strong>Fascina\u0163ia metamorfozei<\/strong><br \/>\nAcestea sunt elementele esen\u0163iale pe baza c\u0103rora e construit romanul scriitoarei franceze Emmanuelle Pagano, Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i (Les adolescents troglodyts, 2007), de cur\u00e2nd publicat \u00een limba rom\u00e2n\u0103, la Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103 din Cluj-Napoca (colec\u0163ia \u201eLiteratura european\u0103 contemporan\u0103\u201c), \u00een traducerea semnat\u0103 de Daria B\u00e2rsan. Iar ceea ce d\u0103 senza\u0163ia c\u0103 ar putea s\u0103 se transforme \u00een simpl\u0103 relatare a unui fapt \u015focant (opera\u0163ia de schimbare de sex prin care trece un t\u00e2n\u0103r care, sim\u0163indu-se lipsit de atributele masculinit\u0103\u0163ii \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie, decide finalmente s\u0103 devin\u0103 femeie) reprezint\u0103 punctul de plecare de care se folose\u015fte Pagano pentru a pune \u00een fa\u0163a cititorului, dincolo de subiectul ca atare, o profund\u0103 \u015fi sensibil\u0103 medita\u0163ie cu privire la sensurile identit\u0103\u0163ii, la reg\u0103sirea \u015fi afirmarea de sine, la semnifica\u0163iile pe care le are ori pe care le poate primi \u00een zilele noastre comunicarea interuman\u0103.<br \/>\nInteresant este c\u0103 romanciera francez\u0103 nu e nicidecum prima care urmeaz\u0103 acest drum. Ajunge s\u0103 ne g\u00e2ndim, pentru a constata vechimea unor asemenea preocup\u0103ri literare, la exemple celebre, dintre care unul vine chiar din cultura Antichit\u0103\u0163ii. C\u0103ci se \u015ftie c\u0103 \u00een Cartea a noua a Metamorfozelor lui Ovidiu, printre alte istorii ale unor nemaipomenite transform\u0103ri, este relatat\u0103 \u015fi povestea lui Iphis \u015fi a iubitei sale, Ianthe. N\u0103scut\u0103 \u00eentr-o familie care \u00ee\u015fi dorea un b\u0103iat, dar fiind, spre dezam\u0103girea mamei, fat\u0103, Iphis este cru\u0163at\u0103 doar datorit\u0103 ini\u0163iativei mamei sale de a o cre\u015fte ca pe un b\u0103iat, c\u0103ci b\u0103iat va fi considerat\u0103 de c\u0103tre to\u0163i cei din jur. \u00cens\u0103 atunci c\u00e2nd Iphis o \u00eent\u00e2lne\u015fte pe Ianthe \u015fi se \u00eendr\u0103gostesc una de cealalt\u0103, situa\u0163ia pare a fi f\u0103r\u0103 ie\u015fire, toat\u0103 lumea fiind convins\u0103 c\u0103 Iphis este b\u0103rbatul potrivit pentru frumoasa Ianthe. Dar, pentru ca totul s\u0103 se termine cu bine, zei\u0163a Isis o transform\u0103 pe Iphis \u00een b\u0103rbatul din visele lui Ianthe. \u00cen plus, oric\u00e2t de surprinz\u0103tor ar putea s\u0103 par\u0103 acest lucru, istoria unei apropieri aparent imposibile \u00eentre dou\u0103 fiin\u0163e de acela\u015fi sex apare \u015fi \u00een centrul unui alt roman contemporan, Fata \u00eent\u00e2lne\u015fte b\u0103iatul al lui Ali Smith, publicat \u00een anul 2007, \u00een cadrul programului demarat de Editura Canongate, av\u00e2nd ca miz\u0103 readucerea \u00een actualitate a unor figuri ori situa\u0163ii mitice. Iar dac\u0103, la \u00eenceput, ini\u0163iativa aceasta a p\u0103rut doar un soi de subiect al unui program de \u201eCreative Writing\u201c, s-a dovedit, dup\u0103 apari\u0163ia c\u00e2torva titluri viabile din punct de vedere artistic, c\u0103 istoriile mitice pot fi transpuse pe deplin \u00een literatura zilelor noastre. C\u0103ci, dac\u0103 Ali Smith a ales povestea lui Iphis \u015fi a lui Ianthe, Jeanette Winterson a actualizat istoria lui Atlas (\u00een Weight), iar Margaret Atwood pe aceea a afec\u0163iunii dintre Penelopa \u015fi Ulise (\u00een Penelopiada), pentru a ne opri la aceste exemple.<br \/>\n\u00cen aceast\u0103 orientare se \u00eenscrie \u015fi Emmanuelle Pagano, care, chiar f\u0103r\u0103 a eviden\u0163ia \u00een mod clar vreun substrat mitic ori mitizant \u015fi f\u0103r\u0103 a face parte din grupul de scriitori implica\u0163i \u00een proiecte literare de amploare, d\u0103 glas unor preocup\u0103ri asem\u0103n\u0103toare. Istoria lui Ad\u00e8le din Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i este, cumva, inversul celei din Metamorfozele lui Ovidiu, at\u00e2ta doar c\u0103 locul interven\u0163iei divine este luat de cel al interven\u0163iei chirurgicale, totul trimi\u0163\u00e2nd, \u00eens\u0103, \u015fi la nara\u0163iunile experimentale ale lui Jeanette Winterson, mai cu seam\u0103 la romanul Sexul cire\u015filor (1989), pe care se vede c\u0103 Pagano l-a citit cu mare aten\u0163ie. N\u0103scut\u0103 \u00een anul 1969 \u015fi afirmat\u0103 ini\u0163ial ca specialist\u0103 \u00een domeniul cinematografiei \u015fi al artelor plastice, Emmanuelle Pagano se impune \u015fi \u00een peisajul prozei franceze contemporane, romanul de fa\u0163\u0103 fiind, de altfel, \u00eencununat cu Marele Premiu pentru Literatur\u0103 al Uniunii Europene, \u00een anul 2009. Dar nici alte crea\u0163ii ale sale, numite uneori de c\u0103tre exege\u0163i \u201eautofic\u0163iuni\u201c, datorit\u0103 influen\u0163ei pe care o exercit\u0103 de fiecare dat\u0103 biografia autoarei asupra textelor publicate, nu trebuie pierdute din vedere; c\u0103ci, de la Pour \u00eatre chez moi (2002) sau Pas devant les gens (2004) \u015fi p\u00e2n\u0103 la Les mains gamines (2008) ori L\u2019absence d\u2019oiseaux d\u2019eau (2010), autoarea dezvolt\u0103 teme \u00eenrudite \u015fi care spun mult \u015fi multe, de fiecare dat\u0103 cu sensibilitate \u015fi cu o deplin\u0103 \u00een\u0163elegere a contextelor \u015fi realit\u0103\u0163ilor abordate, despre condi\u0163ia uman\u0103 contemporan\u0103 \u015fi despre toate provoc\u0103rile zilelor noastre.<br \/>\n<strong>Feminin vs masculin<\/strong><br \/>\n\u00cen Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i, pornind de la pretextul oferit de un subiect la mod\u0103, Emmanuelle Pagano reu\u015fe\u015fte s\u0103 nu devin\u0103 nici un moment o simpl\u0103 militant\u0103 pentru drepturile femeilor ori ale vreunei minorit\u0103\u0163i, \u015fi nici s\u0103 transforme textul c\u0103r\u0163ii \u00een manifest ori scriere cu tez\u0103. \u00cen schimb, ea construie\u015fte, cu nerv \u015fi cu o bun\u0103 st\u0103p\u00e2nire a mijloacelor narative, povestea asum\u0103rii noii identit\u0103\u0163i de c\u0103tre Ad\u00e8le, inedita protagonist\u0103 care se ascunde de to\u0163i, ne\u015ftiind cum s\u0103 explice celorlal\u0163i ceea ce fusese greu s\u0103-\u015fi explice sie\u015fi \u015fi ceea ce p\u00e2n\u0103 \u015fi fratele s\u0103u mai mic \u00een\u0163elesese foarte greu \u015fi refuzase mult\u0103 vreme s\u0103 accepte. De altfel, tocmai fratele ei e cel care determin\u0103 punerea \u00een mi\u015fcare a mecanismelor care, finalmente, duc la recunoa\u015fterea lui Ad\u00e8le de c\u0103tre membrii micii comunit\u0103\u0163i izolate \u00eentr-un \u0163inut ce pare al ce\u0163urilor ve\u015fnice \u015fi al iernilor aspre. C\u0103ci, dup\u0103 ce nu s-au v\u0103zut vreme de zece ani, fra\u0163ii se re\u00eent\u00e2lnesc \u00een localitatea natal\u0103, unde Ad\u00e8le e \u015fofer, iar Axel vine s\u0103 lucreze pe un \u015fantier, iar aici sufer\u0103 un accident de munc\u0103 ce-i reune\u015fte, spre surprinderea tuturor oamenilor din zon\u0103 \u2013 care abia acum \u00ee\u015fi pun \u00eentreb\u0103rile esen\u0163iale cu privire la identitatea lui Ad\u00e8le.<br \/>\nPagano nu-\u015fi idealizeaz\u0103 personajele, c\u0103ci, c\u00e2t\u0103 vreme dorin\u0163a de afirmare a lui Axel e uneori ironizat\u0103, nici momentele de visare ale lui Ad\u00e8le nu sunt trecute cu vederea. Organizat \u00een capitole ce poart\u0103, \u00een locul unor titluri, c\u00e2teva date calendaristice ce marcheaz\u0103 evolu\u0163ia existen\u0163ei protagonistei structurat\u0103 \u00een func\u0163ie de momentul \u00eenceperii \u015fcolii (1 septembrie) \u015fi de ritmurile vie\u0163ii elevilor pe care-i transport\u0103 zi de zi, romanul \u00eembin\u0103 tehnica unei nara\u0163iuni la persoana \u00eent\u00e2i cu aceea a punctului de vedere, vocea narativ\u0103 d\u00e2nd c\u00e2teodat\u0103 senza\u0163ia c\u0103 cedeaz\u0103 locul alteia sau altora, astfel \u00eenc\u00e2t cititorul s\u0103 poat\u0103 avea \u00een fa\u0163\u0103, alternativ, atitudinea lui Ad\u00e8le, a lui Axel sau a adolescen\u0163ilor at\u00e2t de importan\u0163i \u00een desf\u0103\u015furarea ac\u0163iunii \u2013 c\u0103ci ei vor fi cei \u00een fa\u0163a c\u0103rora, \u00eentr-o noapte geroas\u0103, cad toate m\u0103\u015ftile \u015fi se spun toate adev\u0103rurile. Cartea r\u0103m\u00e2ne fermec\u0103toare, poate mai ales prin atmosfera pe care o creeaz\u0103 Pagano, dar \u015fi prin suspansul pe care-l men\u0163ine p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, cu toate c\u0103, uneori, Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i nu scap\u0103 de accente u\u015for didacticiste.<br \/>\nDar romanul rezist\u0103 cu adev\u0103rat, nu at\u00e2t prin tema voit \u015focant\u0103, c\u00e2t mai ales prin subtila poezie a atmosferei pe care Emmanuelle Pagano o aduce mereu \u00een subtext \u2013 ca pentru a ne face s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103, \u00een fond, astfel de \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, chiar dac\u0103 privite \u00eentotdeauna cu rezerv\u0103 de ceilal\u0163i, sunt profund (\u015fi general) umane. Cu numeroase trimiteri menite s\u0103 aminteasc\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 cititorului c\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 o crea\u0163ie a \u00eenceputului de mileniu, Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i se dovede\u015fte a fi un text profund actual, nu neap\u0103rat ceea ce am putea numi \u201emarele roman al epocii noastre\u201c, dar, cu siguran\u0163\u0103, o carte vie \u015fi foarte bine scris\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Emmanuelle Pagano, Adolescen\u0163ii troglodi\u0163i, traducere de Daria B\u00e2rsan, Editura Casa C\u0103r\u0163ii de \u015etiin\u0163\u0103, Cluj-Napoca, 2014 &nbsp; Ad\u00e8le a fost, cu ani \u00een urm\u0103, b\u0103iat. Un b\u0103iat care, la un moment dat, alege s\u0103 devin\u0103 femeie. Dup\u0103 care, se \u00eentoarce \u00een localitatea natal\u0103, \u00een mun\u0163i, sub alt\u0103 identitate, neschimb\u00e2ndu-\u015fi numele, ci doar prenumele; \u015fi sexul. Iar&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-cautarea-identitatii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u00cen c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15018,15017,15019],"class_list":["post-24281","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adolescentii-trogloditi","tag-emmanuelle-pagano","tag-traducere-de-daria-barsan"],"views":1264,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24281","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24281"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24281\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24282,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24281\/revisions\/24282"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24281"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24281"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24281"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}