{"id":24279,"date":"2015-09-09T15:53:17","date_gmt":"2015-09-09T13:53:17","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24279"},"modified":"2015-09-09T15:53:17","modified_gmt":"2015-09-09T13:53:17","slug":"nuvela-sadoveniana-citadina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/nuvela-sadoveniana-citadina\/","title":{"rendered":"Nuvela sadovenian\u0103 citadin\u0103"},"content":{"rendered":"

Mihail Sadoveanu \u00een anii 1906-1910<\/strong>
\nNuvela Haia Sanis s-a desprins din cuprinsul volumului C\u00e2ntecul amintirii (1909), \u00een care a ap\u0103rut ini\u0163ial \u015fi s-a deta\u015fat \u00een posteritate, fiind pe bun\u0103 dreptate privilegiat\u0103 (antologat\u0103, comentat\u0103), pentru c\u0103 era cea mai bun\u0103 pies\u0103 din sumar. T\u00e2n\u0103rul prozator, n\u0103scut \u00een 1880, nu avea \u00eenc\u0103 30 de ani, dar se dovedise pe deplin st\u0103p\u00e2n pe arta povestirii, afirmat spectaculos la debutul din 1904, cu patru c\u0103r\u0163i deodat\u0103. Afiliat din 1904 revistei S\u0103m\u0103n\u0103torul, la solicitarea lui Nicolae Iorga \u015fi \u015et. O. Iosif, integrat \u00een redac\u0163ia bucure\u015ftean\u0103, revine \u00een 1906, nemul\u0163umit de munca redac\u0163ional\u0103 \u015fi de via\u0163a literar\u0103 din Capital\u0103, la F\u0103lticeni, unde \u00ee\u015fi contruie\u015fte o cas\u0103. Volumul C\u00e2ntecul amintirii apar\u0163ine acestei perioade de crea\u0163ie. \u00cen acest interval de iluzorie independen\u0163\u0103 ca scriitor profesionist, f\u0103r\u0103 a se desp\u0103r\u0163i nici de bucure\u015fteni (mai public\u0103 la S\u0103m\u0103n\u0103torul), nici de ie\u015feni (se raliaz\u0103 din 1906 la gruparea de la Via\u0163a rom\u00e2neasc\u0103), mai elaboreaz\u0103 \u015fi public\u0103 micul roman sentimental, redactat sub form\u0103 epistolar\u0103, Duduia Margareta (1908), evoc\u0103rile \u015fi reportajele despre m\u0103n\u0103stiri, singur\u0103t\u0103\u0163i \u015fi micile ora\u015fe moldovene\u015fti (mai ales Pa\u015fcani) din volumul Oameni \u015fi locuri (1908), povestirile \u015fi nuvelele din volumul Povestiri de sar\u0103 (1910). Principalele caracteristici tematice \u015fi stilistice ale prozei sale se men\u0163in \u015fi se rafineaz\u0103: virtuozitatea povestirii, caracterul evocator, orientarea predominant\u0103 spre trecut, preocuparea alternativ\u0103 pentru via\u0163a la \u0163ar\u0103 \u015fi pentru via\u0163a micului ora\u015f de provincie (Pa\u015fcani, F\u0103lticeni, Roman, acesta din urm\u0103 fiind fundalul romanului epistolar \u00een Duduia Margareta), accentul subiectiv-confesiv. Unele calit\u0103\u0163i pot trece \u00een defecte, prin abuz, cum este roman\u0163iozitatea difuz\u0103, excesiv liric\u0103, fie ca poezie a amintirii, fie ca descriere animist\u0103 a naturii.
\nG\u00e2lceava nuvelistului cu povestitorul<\/strong>
\n\u00centr-un mod consecvent \u015fi st\u0103ruitor, critica \u015fi istoria literar\u0103 nu scot (nu pot scoate) proza de tinere\u0163e a lui Mihail Sadoveanu de sub zodia opresiv\u0103 a s\u0103m\u0103n\u0103torismului \u015fi a poporanismului. Afinit\u0103\u0163ile sau potrivirile de viziune epic\u0103 \u015fi de ideologie \u00eencorporat\u0103 \u00een text sunt at\u00e2t de evidente, \u00eenc\u00e2t ar fi cu totul nemotivat s\u0103-l scoatem pe scriitor din matca \u00een care proza lui s-a a\u015fezat cu at\u00e2ta naturale\u0163e. E. Lovinescu a taxat cel mai aspru acest conformism al prozatorului fa\u0163\u0103 de s\u0103m\u0103n\u0103torism, conformism care nu e dec\u00e2t o potrivire a temperamentului sadovenian cu exigen\u0163ele lui Nicolae Iorga, \u00een fond o consecven\u0163\u0103 cu sine \u00eensu\u015fi. Dar putea scrie \u015fi altfel, totalmente \u00een afara acestui curent literar, chiar \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de tinere\u0163e. De c\u00e2teva ori, Mihail Sadoveanu \u015fi-a \u00eenvins iner\u0163iile, iar aceste victorii asupra lui \u00eensu\u015fi trebuie \u00eenregistrate ca atare, ca fapte estetice semnificative. De ast\u0103 dat\u0103 e vorba de lupta nuvelistului cu povestitorul \u015fi de victoria pasager\u0103 a celui dint\u00e2i. Volumul C\u00e2ntecul amintirii este simptomatic pentru acest conflict subtil \u00een con\u015ftiin\u0163a prozatorului. Prima treime a c\u0103r\u0163ii (aproximativ 50 de pagini) cuprinde opt povestiri (poate cu excep\u0163ia micii schi\u0163e Ho\u0163ul), unele numite chiar din titlu \u201epove\u015fti\u201c, tipic sadoveniene, dar \u00een registru minor: evoc\u0103ri la persoana \u00eent\u00e2i ale unor fapte sau fantasme, agrementate cu o anectodic\u0103 doritoare s\u0103 transfigureze o \u00eent\u00e2mplare anodin\u0103, din prisac\u0103, din livad\u0103 (iepurii vorbitori \u00een noaptea Anului Nou), din curte (m\u0103g\u0103ru\u015ful persecutat de o slug\u0103), din cas\u0103 (poveste de s\u0103rb\u0103tori), din familie (probleme cu o mo\u015ftenire). Dintre aceste povestiri, singura antologabil\u0103 ar fi Povestea cu Petri\u015for, anticipare a atmosferei \u015fi a personajului feminin din Hanu Ancu\u0163ei. Ultimele trei titluri din sumar (acoperind o sut\u0103 de pagini) sunt nuvele clasice, relev\u00e2nd un prozator ie\u015fit din reflexele, ticurile \u015fi facilit\u0103\u0163ile povestitorului tradi\u0163ional.
\nFunc\u0163ionarii m\u0103run\u0163i, <\/strong>
\nagen\u0163i ai destinului nefast<\/strong>
\nRecitit ast\u0103zi cu mai mult\u0103 aten\u0163ie, volumul C\u00e2ntecul amintirii eviden\u0163iaz\u0103, \u00eentr-un mod surprinz\u0103tor, pe l\u00e2ng\u0103 Haia Sanis, alte dou\u0103 nuvele, echilibrate \u00een structura lor obiectiv\u0103, de un realism epurat de orice subiectivitate sau lirism, f\u0103r\u0103 niciunul dintre defectele notorii ale prozei sadoveniene s\u0103m\u0103n\u0103toriste. Faceri de bine e drama v\u0103duvei care \u00eenfiaz\u0103 o nepoat\u0103 devenit\u0103 o pacoste pentru b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea ei. Proprietar\u0103 a unei case onorabile, cu livad\u0103, jup\u00e2neasa Marghioala, r\u0103mas\u0103 singur\u0103 \u015fi f\u0103r\u0103 copii dup\u0103 moartea timpurie a so\u0163ului, str\u00e2nge o avere de invidiat v\u00e2nz\u00e2nd mere. Construie\u015fte al\u0103turi o cas\u0103 pentru nepoata sa Aglaia, pe care o \u00eenfiaz\u0103 \u015fi o \u00eenzestreaz\u0103 mul\u0163umitor, dup\u0103 cum crede binef\u0103c\u0103toarea. Cum familia acesteia spore\u015fte cu cinci copii, banii nu sunt niciodat\u0103 suficien\u0163i. So\u0163ul nepoatei, func\u0163ionar la prim\u0103rie, vrea s\u0103 acapareze totul \u015fi nu suport\u0103 actele de binefacere ale soacrei, dona\u0163ii pentru nun\u0163i \u015fi botezuri. Avari\u0163ia nu e a proprietarei, fire credincioas\u0103 \u015fi darnic\u0103, de\u015fi foarte cump\u0103nit\u0103 \u00een economiile ei de invidiat. So\u0163ul nepoatei se constituie \u00eentr-un persecutor disperat, \u00eemboln\u0103vit de avari\u0163ie, ajung\u00e2nd s\u0103-\u015fi exaspereze diabolic at\u00e2t so\u0163ia, c\u00e2t \u015fi, mai ales, soacra. Aceasta din urm\u0103, distrus\u0103 psihic, nu mai suport\u0103 s\u0103 vad\u0103 ce \u201ecumplit\u0103 fiar\u0103\u201c cre\u015fte \u00een func\u0163ionarul be\u0163iv \u015fi agresiv \u015fi reac\u0163ioneaz\u0103 lovindu-l mortal cu fierul de c\u0103lcat c\u00e2nd acesta o bate \u00eentr-o noapte c\u00e2nd se \u00eentoarce t\u00e2rziu de la cr\u00e2\u015fm\u0103, spre stupefac\u0163ia ei, resemnat\u0103 \u00eentr-o t\u0103cere \u015fi o pace cre\u015ftin\u0103. Pare c\u0103 nu s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o crim\u0103, pentru c\u0103 se lupt\u0103 cu \u00eensu\u015fi diavolul. Facerea de bine s-a \u00eentors diabolic \u00eempotriva ei. Procesul psihologic al conflictului este urm\u0103rit cu o grada\u0163ie judicioas\u0103 pe parcursul nuvelei de 25 de pagini. Atmosfera de exasperare psihologic\u0103, alterarea moral\u0103 a rivalului pentru avere, generozitatea cre\u015ftineasc\u0103 a proprietarei sunt termenii unui conflict inedit, capabil s\u0103 releze originalitatea prozatorului.
\nA doua nuvel\u0103, O zi, ca altele, am putea-o \u00eencadra \u00een ceea ce numim ast\u0103zi proza cotidianului, cu precizarea c\u0103 elementele vie\u0163ii cotidiene \u00eentr-un mic ora\u015f de provincie (F\u0103lticeni) erau altele la \u00eenceputul secolului XX dec\u00e2t \u00een anii 1980 \u00een proza Gabrielei Adame\u015fteanu sau a lui Cristian Teodorescu. Este tot o dram\u0103 de familie, ca \u015fi Faceri de bine, tot pe un fundal de mahala \u015fi av\u00e2nd ca unul dintre protagoni\u015fti tot un func\u0163ionar. Nuvela relev\u0103 patologia geloziei feminine, pe un fond de via\u0163\u0103 citadin\u0103 obi\u015fnuit\u0103. Grigore La\u0163cu este un mic func\u0163ionar la prefectur\u0103 \u015fi las\u0103 zilnic acas\u0103, c\u00e2nd pleac\u0103 la serviciu, o so\u0163ie plictisit\u0103 de via\u0163a f\u0103r\u0103 orizont \u015fi o fiic\u0103 plutind \u00een incertitudinile de la v\u00e2rsta preadolescen\u0163ei. So\u0163ia, Lu\u0163a La\u0163cu, \u00eengrije\u015fte casa, gr\u0103dina, florile din geamuri, face cump\u0103r\u0103turile, face m\u00e2ncarea \u015fi se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu c\u00e2teva vecine, dou\u0103 neveste de func\u0163ionari la casierie, la o b\u00e2rf\u0103 de cartier. Orizontul ei e neschimbat de optsprezece ani, de c\u00e2nd s-a c\u0103s\u0103torit: are aceea\u015fi lamp\u0103, acelea\u015fi haine, din ce \u00een ce mai ponosite, acelea\u015fi tablouri cu cadre t\u0103iate din fascicolele memoriilor lui Casanova. Ultimul detaliu nu e aruncat \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een descrierea vie\u0163ii anodine a femeii. \u00cen con\u015ftiin\u0163a ei din ce mai fr\u0103m\u00e2ntat\u0103 \u015fi mai complexat\u0103 b\u00e2ntuie b\u0103nuiala c\u0103 so\u0163ul \u00eent\u00e2rzie s\u0103 vin\u0103 acas\u0103, umbl\u00e2nd dup\u0103 altele, mai tinere, mai bine \u00eembr\u0103cate \u015fi mai atractive. Gelozia cre\u015fte exasperant \u00eentr-o zi ca oricare altele (cum se intituleaz\u0103 nuvela), se amplific\u0103 de diminea\u0163a p\u00e2n\u0103 seara p\u00e2n\u0103 la insuportabil, at\u00e2t pentru ea (c\u0103reia \u00eei vine s\u0103 se sinucid\u0103, repet\u00e2nd de c\u00e2teva ori c\u0103 se va arunca \u00een f\u00e2nt\u00e2n\u0103), c\u00e2t \u015fi pentru so\u0163 (c\u0103ruia repro\u015furile \u015fi \u0163\u00e2fna so\u0163iei \u00eei pricinuiesc amenin\u0163area c\u0103 o va p\u0103r\u0103si). Uliul care atac\u0103 \u015fi omoar\u0103 o g\u0103in\u0103 pune capac unei zile mohor\u00e2te \u015fi nefaste, la sf\u00e2r\u015fitul c\u0103reia so\u0163ul tr\u00e2nte\u015fte u\u015fa \u015fi pleac\u0103, numindu-\u015fi so\u0163ia \u201ebab\u0103 \u015fuie \u015fi nebun\u0103\u201c, f\u0103c\u00e2nd s\u0103 creasc\u0103 \u00een ea \u201eo ur\u0103 s\u0103lbatic\u0103\u201c. Pare c\u0103 nu are alt\u0103 solu\u0163ie dec\u00e2t sinuciderea. Disperarea \u00eei este scurtcircuitat\u0103 \u015fi desc\u0103rcat\u0103 de m\u00e2ng\u00e2ierea fiicei din final, c\u00e2nd se p\u0103rea s\u0103 suferin\u0163a ei nu are nicio ie\u015fire. Diagrama cre\u015fterii geloziei pe parcursul unei zile \u00een sufletul unei femei complexate, cu mintea \u00eentunecat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een pragul nebuniei, este trasat\u0103 de t\u00e2n\u0103rul prozator cu realismul psihologic uimitor al unui nuvelist st\u0103p\u00e2n pe uneltele sale.
\nDerivate din zona \u201edurerilor \u00een\u0103bu\u015fite\u201c, suferin\u0163ele personajelor din Faceri de bine, O zi, ca altele \u015fi Haia Sanis au, totu\u015fi, o alt\u0103 grada\u0163ie, alt fel de motiva\u0163ie, sunt contextualizate \u00een alt mediu, materializat \u00eentr-o autentic\u0103 proz\u0103 a cotidianului, \u015fi sunt sus\u0163inute de personaje cu alt profil, mai puternice, mai bine \u015fi mai verosimil conturate \u00een e\u015fecul lor. Realismul psihologic din aceste nuvele, cu anumite ecouri probabile din Maupassant sau Cehov, are alt con\u0163inut \u015fi alt stil dec\u00e2t romantismul c\u00e2nd eroic (\u00een \u015eoimii), c\u00e2nd sumbru (\u00een Dureri \u00een\u0103bu\u015fite), din perioada debutului.
\nHaia Sanis sau <\/strong>
\nlibertatea imposibil\u0103 a dragostei<\/strong>
\nAr fi la \u00eendem\u00e2n\u0103 s\u0103 plas\u0103m personajul feminin titular din Haia Sanis \u00een categoria \u201eflorilor ofilite\u201c, iar nuvela \u00een zona destul de \u00eentins\u0103 a prozei t\u00e2rgurilor de provincie, mediu \u00een care fiin\u0163e nefericite sufer\u0103 ap\u0103sarea mediocrit\u0103\u0163ii \u015fi a plictisului, g\u0103sind unica solu\u0163ie de sc\u0103pare \u00een sinucidere. Nu ar fi tocmai un neadev\u0103r, dar am s\u0103v\u00e2r\u015fi o nedreptate, pentru c\u0103 am \u00eencadra memorabila dram\u0103 psihologic\u0103, sus\u0163inut\u0103 de un personaj cu un relief ferm conturat, \u00een aria vitregit\u0103 a prozei sadoveniene minore, pu\u0163in frecventat\u0103 azi \u015fi cu slabe \u015fanse de reabilitare axiologic\u0103. Prin virtu\u0163ile ei artistice, nuvela Haia Sanis iese din acest perimetru, c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-\u015fi un loc sigur printre crea\u0163iile epice sadoveniene cele mai durabile \u015fi mai bine cotate de cea mai exigent\u0103 critic\u0103 estetic\u0103, apreciat\u0103 superlativ de la G. C\u0103linescu la Nicolae Manolescu. \u00cens\u0103\u015fi tema ei ar trebui reformulat\u0103, de la accep\u0163ia obi\u015fnuit\u0103 a unei drame de mahala (cum a fost comentat\u0103 cel mai adesea) la semnifica\u0163ia mai evident\u0103 la o nou\u0103 lectur\u0103, modern\u0103 dar nu modernizant\u0103 cu orice pre\u0163: speran\u0163a compromis\u0103 a Haiei Sanis de a se elibera printr-o alian\u0163\u0103 din dragoste de lumea m\u0103rginit\u0103 a unei comunit\u0103\u0163i c\u0103reia i-a devenit captiv\u0103.
\n\u00cenchis\u0103 \u00een mahalaua evreiasc\u0103 mizer\u0103 a unui ora\u015f de provincie (F\u0103lticeni), Haia Sanis nu este mul\u0163umit\u0103 de situa\u0163ia ei, nici social\u0103, dar nici etnic\u0103. Nu este resemnat\u0103, de\u015fi pare o naiv\u0103. Nu se hr\u0103ne\u015fte cu o iluzie, ci cu un ideal. Sper\u0103 \u00eentr-o evadare salvatoare dintr-o izolare care \u00eei fr\u00e2nge aripile \u2013 ceea ce poate p\u0103rea destul de surprinz\u0103tor, ca o sfidare de care nu-\u015fi d\u0103 seama. Ea se \u00eenchipuie ca o femeie liber\u0103, iar nu ca o evreic\u0103 sortit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prizonier\u0103 \u00een spa\u0163iul nefericit \u015fi \u00een comunitatea \u00een care tr\u0103ie\u015fte. Refuz\u0103 condamnarea \u015fi \u00ee\u015fi cultiv\u0103 speran\u0163a. E con\u015ftient\u0103 de evreitatea ei ultragiat\u0103, dar pe care nu \u015fi-o asum\u0103 ca pe o lege inebranlabil\u0103 \u015fi pe care nu o \u00een\u0163elege ca pe o limit\u0103 sau ca pe o condi\u0163ie de nedep\u0103\u015fit. Chiar dorin\u0163a ei de evadare (legitim\u0103 \u00een absolut, inacceptabil\u0103 \u00een situa\u0163ia concret\u0103) este o sfidare fa\u0163\u0103 de tradi\u0163iile \u015fi legile comunit\u0103\u0163ii c\u0103reia \u00eei apar\u0163ine, o sfidare de a c\u0103rei amploare Haia Sanis nu-\u015fi d\u0103 seama p\u00e2n\u0103 nu se love\u015fte de interdic\u0163iile religioase de a se c\u0103s\u0103tori cu un cre\u015ftin, considerat un str\u0103in incompatibil.
\nOstilitatea dintre cele dou\u0103 comunit\u0103\u0163i (evrei \u015fi cre\u015ftini) din ora\u015ful de provincie era de ne\u00eemp\u0103cat, greu de \u00eenchipuit din perspectiva de azi. \u00cen Rom\u00e2nia \u00eenceputului de secol XX \u00eens\u0103, evreii nu erau integra\u0163i, ci doar tolera\u0163i de la distan\u0163\u0103 \u00een rela\u0163iile sociale cu meseriile lor de comercian\u0163i dispre\u0163ui\u0163i. Evreii \u00een\u015fi\u015fi nu acceptau integrarea deplin\u0103 \u015fi preferau separarea. Intoleran\u0163a religioas\u0103 era reciproc\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 comunit\u0103\u0163i. Singura comunicare admis\u0103 era de natur\u0103 economic\u0103. Premisele emancip\u0103rii \u015fi integr\u0103rii evreilor \u00een via\u0163a social\u0103 din Rom\u00e2nia existau \u00een legisla\u0163ie \u015fi Constitu\u0163ie, dar prerogativele existente nu puteau \u00eenfr\u00e2nge reticen\u0163ele religioase. Nu putem \u00een\u0163elege drama Haiei Sanis f\u0103r\u0103 acest detaliu important de istorie social\u0103, politic\u0103 \u015fi religioas\u0103, referitor la situa\u0163ia evreilor din Rom\u00e2nia primului deceniu de secol XX, c\u00e2nd este databil\u0103 nara\u0163iunea din nuvel\u0103.
\nDescrierea mediului social asigur\u0103 din prima fraz\u0103 veridicitatea realist\u0103, vecin\u0103 cu un naturalism al sordidului: \u201e\u00cen mahalaua de la miaz\u0103zi locuiesc ovreii, gr\u0103m\u0103di\u0163i \u00een c\u0103su\u0163e leproase, pe uli\u0163i \u00eentortocheate \u015fi \u00eenguste\u201c. Tehnica de verosimilizare a \u00eent\u00e2mpl\u0103rii care urmeaz\u0103 \u015fi de prezentare metodic\u0103, zolist\u0103, a mediului, este foarte bine st\u0103p\u00e2nit\u0103 de prozator (ar trebui s\u0103 cit\u0103m \u00een \u00eentregime primele trei pagini). Opozi\u0163ia dintre evrei \u015fi cre\u015ftini este transparent enun\u0163at\u0103 \u00een expozi\u0163iunea corespunz\u0103toare primei secven\u0163e narative: \u201ePartea aceasta cuprinde mai pu\u0163in de un sfert de t\u00e2rg; dar \u00een ea s\u0103l\u0103\u015fluiesc cu mult mai multe suflete dec\u00e2t \u00een celelalte trei sferturi, ale cre\u015ftinilor, unde \u00eenverzesc copaci \u015fi cre\u015fte lini\u015ftea cu c\u00e2t gr\u0103dinile se m\u0103resc\u201c. \u00cen izolarea din uli\u0163a jidovimii \u201ese \u00eenmul\u0163e\u015fte, cre\u015fte \u015fi furnic\u0103 \u00een lumina soarelui un popor s\u0103rac, care-\u015fi duce \u00eencovoiat n\u0103cazurile, \u00ee\u015fi vorbe\u015fte netulburat jargonul \u015fi se \u00eenchin\u0103 Dumnezeului s\u0103u\u201c. \u00cen acest orizont \u00eengust s-a format Haia Sanis: \u201e\u00cen \u00eengr\u0103m\u0103direa aceasta \u015fi \u00een s\u0103r\u0103cia aceasta a neamului s\u0103u a crescut Haia, fata lui Leiba Sanis. P\u00e2n\u0103 la \u015fapte ani n-a cunoscut alt\u0103 lume. Mahalalele rom\u00e2ne\u015fti erau tot a\u015fa de departe ca \u015fi America\u201c. Deschiderea de orizont se produce \u00een mai multe feluri. Prima experien\u0163\u0103 care o marcheaz\u0103 este un episod al vie\u0163ii la \u0163ar\u0103, la o familie \u00eenrudit\u0103, c\u00e2nd domni\u015foara Beti \u00eei face m\u0103rturisirea r\u0103spicat\u0103: \u201eHaie, eu sunt foarte m\u00e2hnit\u0103… Eu nu vreau s\u0103 m\u0103 m\u0103rit cu un evreu… Eu am o dragoste… \u015fi de multe ori pl\u00e2ng…\u201c. E un \u015foc pe care \u015fi-l va aminti. Al doilea fenomen care o marcheaz\u0103 este plecarea fra\u0163ilor ei \u00een America, \u00eempreun\u0103 cu alte zeci de tineri. Exodul tinerilor \u00eei inspir\u0103 \u015fi ei dorin\u0163a de evadare \u015fi \u00eei hr\u0103ne\u015fte \u00een secret speran\u0163a de schimbare a vie\u0163ii mizere la care se simte condamnat\u0103, dar pe care nu o poate accepta.
\nDup\u0103 st\u0103ruin\u0163a \u00een descrierea limitelor lumii \u00een care este silit\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 Haia Sanis, prozatorul enun\u0163\u0103 tema principal\u0103 \u00een acorduri sumbre, cu \u00eentrez\u0103riri de vagi speran\u0163e: \u201eVia\u0163a care fierbea \u00een juru-i s\u0103rac\u0103 \u015fi n\u0103c\u0103jit\u0103, figurile palide \u015fi fl\u0103m\u00e2nde, s\u0103pt\u0103m\u00e2nile \u015fi lunile de r\u0103bdare, toate, f\u0103r\u0103 ca ea s\u0103-\u015fi deie sam\u0103, c\u00e2teodat\u0103 o f\u0103ceau s\u0103 r\u00e2vneasc\u0103 la alt\u0103 via\u0163\u0103, s\u0103 invidieze soarta altor femei din alt neam, mai libere, mai respectate \u015fi mai scutite de griji\u201c. \u00cen surdin\u0103, avem aici formulat\u0103 tema esen\u0163ial\u0103 a libert\u0103\u0163ii la care aspir\u0103 Haia Sanis. Dup\u0103 aceast\u0103 clarificare de scop, \u00eei mai r\u0103m\u00e2ne Haiei Sanis s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 strategia. Obsesia ei de a sc\u0103pa de lumea \u00een care s-a n\u0103scut o face s\u0103 nu vad\u0103 riscurile \u015fi s\u0103 ignore insurmontabilitatea captivit\u0103\u0163ii.
\nImpostura \u00een iubire<\/strong>
\nUn nou impuls spre c\u00e2\u015ftigarea propriei independen\u0163e \u00eel dob\u00e2nde\u015fte din prietenia cu Tudori\u0163a, fata picherului Ion Rusu. Aici afl\u0103 despre pove\u015ftile de dragoste dintre Othello \u015fi Desdemona, Romeo \u015fi Julieta, prilejuite de explica\u0163iile pe care i le d\u0103 Tudori\u0163a pentru gesturile din tablourile modeste din camera ei. Cu toate c\u0103 sf\u00e2r\u015fesc nefericit, pove\u015ftile aureoleaz\u0103 dragostea ca pe o form\u0103 de tr\u0103ire excep\u0163ional\u0103 a vie\u0163ii. Tot la Tudori\u0163a \u00eel cunoa\u015fte pe prietenul acesteia, \u015etefan Buc\u015fan, practicant la judec\u0103torie. Tudori\u0163a \u00eei dezv\u0103luie Haiei marele lor secret, o dragoste \u00een care b\u0103iatul \u00eei face promisiunea c\u0103s\u0103toriei. Invidiindu-i prietenei sale fericirea presupus\u0103, Haia se \u00eendr\u0103goste\u015fte de \u015etefan, \u00een timp ce tat\u0103l ei o anun\u0163\u0103 c\u0103 hahamul s-a g\u00e2ndit la un logodnic pentru ea, un t\u00e2n\u0103r evreu, care s\u0103-i devin\u0103 apoi mire. Varianta este respins\u0103 categoric de Haia, ignor\u00e2nd cu nu poate ie\u015fi din cercul etnic a c\u0103rui realitate o detest\u0103. Tudori\u0163a, orfan\u0103 de mam\u0103, lipsit\u0103 de dragoste, \u00ee\u015fi pune toat\u0103 speran\u0163a \u00een dragostea lui \u015etefan. R\u0103mas\u0103 gravid\u0103, Tudori\u0163a este p\u0103r\u0103sit\u0103 de \u015etefan, pentru a o am\u0103gi \u015fi pe Haia. Niciuna dintre ele nu vede \u00eens\u0103 la timp impostura amorezului. Dorin\u0163a erotic\u0103 a Haiei este una mediat\u0103, o tipic\u0103 dorin\u0163\u0103 triunghiular\u0103, stimulat\u0103 livresc de pove\u015ftile shakespeariene \u015fi concret de pasiunea Tudori\u0163ei. Tablourile cu \u00eendr\u0103gosti\u0163i celebri \u015fi modelul Tudori\u0163ei \u00eendeplinesc \u00een acela\u015fi timp o func\u0163ie de poten\u0163are a erosului \u015fi o func\u0163ie de anticipare a tragediei.
\nHaia va c\u0103dea \u00een acela\u015fi fel ca \u015fi Tudori\u0163a victima lui \u015etefan. Euforia sentimentului o \u00eenstr\u0103ineaz\u0103 definitiv de ai s\u0103i, ca neam, ignor\u00e2nd exigen\u0163ele propriei religii: \u201eHaia Sanis nu voia s\u0103 \u015ftie de nimic \u00een lume, dec\u00e2t de dragostea ei\u201c \u2013 afl\u0103m la \u00eenceputul p\u0103r\u0163ii a \u015fasea a nuvelei. Scriitorul urm\u0103re\u015fte cu subtilitate cre\u015fterea patimei oarbe \u00een sufletul Haiei. Dezastrul ei interior se \u00eendreapt\u0103 spre sumbrul deznod\u0103m\u00e2nt. R\u0103mas\u0103 \u015fi ea gravid\u0103, \u015etefan o p\u0103r\u0103se\u015fte, plec\u00e2nd impasibil pentru serviciul militar. Disperarea o cuprinde pe Haia Sanis: \u201e\u00ee\u015fi vedea zdrobirea, \u00ee\u015fi vedea \u00eenstr\u0103inarea. C\u0103ci acuma, singur\u0103, f\u0103r\u0103 alt\u0103 urm\u0103 din dragostea celui ce-o p\u0103r\u0103sise, se g\u0103sea iar tic\u0103loas\u0103, numai ca o prelungire a tuturor celor ce o \u00eempresurau. Cu p\u0103catul ei, era ca o nemernic\u0103 r\u00e2m\u0103, \u00een pulberea drumului\u201c. Singura solu\u0163ie (lep\u0103darea f\u0103tului) se dovede\u015fte nefast\u0103 pentru Haia: leacul moa\u015fei \u00eei produce moartea. P\u0103catul \u00eensu\u015fi, unirea evreicei cu un cre\u015ftin, reprezint\u0103 \u00eenc\u0103lcarea fatal\u0103 a legii, a tradi\u0163iei: \u201ePentru ceea ce-ai f\u0103cut tu, Haie, legea cere pietre \u015fi foc… \u015e-o c\u0103\u0163ea, Haie, acuma-i mai curat\u0103 dec\u00e2t tine!…\u201c \u2013 \u00eei spune moa\u015fa, profund \u015fi dureros acuzator.
\nHaia Sanis, cea care se credea o fiin\u0163\u0103 liber\u0103 \u00een dragoste, descoper\u0103 prea t\u00e2rziu \u015fi \u00een mod tragic limitele \u015fi constr\u00e2ngerile vie\u0163ii sale. Captiva unei comunit\u0103\u0163i sever \u00eenchise spera zadarnic s\u0103 se elibereze prin dragoste. Nefericirea Haiei este poten\u0163at\u0103 de dou\u0103 situa\u0163ii morale care func\u0163ioneaz\u0103 ca limite tragice. Prima situa\u0163ie este clar\u0103 \u015fi clasic\u0103 \u00een intransigen\u0163a ei, const\u00e2nd \u00een \u00eenc\u0103lcarea interdic\u0163iei religioase. Cre\u015ftinul de care se \u00eendr\u0103goste\u015fte evreica nu este doar un str\u0103in, un intrus inadmisibil etnic, ci chiar un du\u015fman, o op\u0163iune blasfemic\u0103. Tat\u0103l Haiei \u00eei arat\u0103 dezastrul religios al \u00eenc\u0103lc\u0103rii legii lui Moise \u015fi obliga\u0163iile morale care nu suport\u0103 niciun fel de abatere: \u201eCe vrei tu s\u0103 faci? S\u0103 te duci \u00een lume cu un tic\u0103los care-\u015fi bate joc de Dumnezeul nostru? Ce? E\u015fti de capul t\u0103u? Aici ai s\u0103 stai, ai s\u0103 ascul\u0163i de mine, ai s\u0103 te logode\u015fti cu feciorul lui Malamet, ori te omor!\u201c. Dac\u0103 tragedia Haiei ar consta numai \u00een at\u00e2t, ne-am afla \u00eentr-un cli\u015feu al tragediei clasice. A doua cauz\u0103 a nefericirii o atinge mai profund pe Haia Sanis. Iubitul pentru care \u00ee\u015fi sacrific\u0103 onoarea este un impostor sentimental, nu o iube\u015fte \u015fi nu merita investi\u0163ia ei total\u0103 de speran\u0163\u0103 \u00eentr-o dragoste eliberatoare. \u00cenc\u0103lcarea tabu-ului religios nu este compensat\u0103 printr-o dragoste mare. Haia \u015fi \u015etefan nu sunt Romeo \u015fi Julieta, ci caricatura lor. Aceasta este situa\u0163ia insuportabil\u0103 pentru Haia: mediocritatea partenerului pe care l-a idolatrizat \u015fi pentru care a fost \u00een stare s\u0103 distrug\u0103 toat\u0103 lumea din jurul ei (prietena cea mai bun\u0103, devotamentul p\u0103rin\u0163ilor, protec\u0163ia comunit\u0103\u0163ii etnice). Haia nu este o Juliet\u0103, pentru c\u0103 nu are un Romeo pe m\u0103sur\u0103. Dar nu este nici o Fedr\u0103, cum au riscat s\u0103 afirme G. C\u0103linescu \u015fi al\u0163ii. Nu este o Fedr\u0103, pentru c\u0103 e foarte departe de condi\u0163iile mitologiei grece\u015fti. Dac\u0103 are o \u00eenver\u015funare similar\u0103 \u00een a-\u015fi urm\u0103ri dragostea, nu ea este aceea care se r\u0103zbun\u0103 pentru absen\u0163a reciprocit\u0103\u0163ii. Ea este p\u0103r\u0103sit\u0103 \u00een modul cel mai meschin \u015fi mai banal modern (sedus\u0103 \u015fi abandonat\u0103). Tocmai \u00een aceasta const\u0103 for\u0163a \u015fi originalitatea dramei psihologice autentificate de t\u00e2n\u0103rul Mihail Sadoveanu: de a nu avea nimic \u00een comun nici cu Julieta, nici cu Fedra, nici cu alte pove\u015fti celebre de dragoste tragic\u0103.
\nModernitatea epic\u0103 intermitent\u0103<\/strong>
\n\u00cen opera lui Mihail Sadoveanu, nuvelele veritabile sunt excep\u0163ii, insule \u00eentr-un ocean de povestiri. Ele fac mai evident\u0103 modernitatea discontinu\u0103 a unui prozator absorbit \u00een tradi\u0163ionalismul s\u0103u, temperamental \u015fi doctrinar deopotriv\u0103, dar nereductibil la el, datorit\u0103 acestor intermiten\u0163e. Faceri de bine, O zi, ca altele \u015fi Haia Sanis sunt trei nuvele psihologice citadine, care nu au ca personaje haiduci, eroi justi\u0163iari, \u0163\u0103rani, arenda\u015fi abuzivi, boieri melancolici, ca at\u00e2tea dintre prozele de tinere\u0163e ale lui Mihail Sadoveanu, nu au nici defectele sau caracteristicile acestora: sentimentalism, exces liric, descriptivism naturist, tent\u0103 s\u0103m\u0103n\u0103torist\u0103, mediu rural, pove\u015fti la cr\u00e2\u015fme sau hanuri, romantism difuz, eroic sau poetic. Vin cu alt\u0103 lume (ora\u015ful de provincie \u015fi ghetoul), alte personaje (mici func\u0163ionari, evrei s\u0103raci), alte probleme (o psihologie feminin\u0103 convulsionat\u0103) \u015fi alt stil (realism obiectiv, ritm narativ, spirit analitic dilematic, crescendo obsesiv, secven\u0163ialitate dinamic\u0103). Nuvela sadovenian\u0103 citadin\u0103 (cu aceste trei exemple antologice, un arhipelag de trei insule) e, \u00een mod curios, contraponderea modern\u0103 a povestirii tradi\u0163ionale. Un contrafort timid, dar rezistent \u00een construc\u0163ia unei opere cu o arhitectur\u0103 impun\u0103toare, armonioas\u0103, chiar dac\u0103 \u00eembin\u0103 \u015fi elemente eclectice, foarte pu\u0163ine de alt\u0103 esen\u0163\u0103 dec\u00e2t aceea tradi\u0163ional\u0103, dar cu at\u00e2t mai vizibile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihail Sadoveanu \u00een anii 1906-1910 Nuvela Haia Sanis s-a desprins din cuprinsul volumului C\u00e2ntecul amintirii (1909), \u00een care a ap\u0103rut ini\u0163ial \u015fi s-a deta\u015fat \u00een posteritate, fiind pe bun\u0103 dreptate privilegiat\u0103 (antologat\u0103, comentat\u0103), pentru c\u0103 era cea mai bun\u0103 pies\u0103 din sumar. T\u00e2n\u0103rul prozator, n\u0103scut \u00een 1880, nu avea \u00eenc\u0103 30 de ani, dar se… Cite\u0219te mai mult »Nuvela sadovenian\u0103 citadin\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[513,5602],"class_list":["post-24279","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mihail-sadoveanu","tag-nuvele"],"views":4794,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24279","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24279"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24279\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24280,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24279\/revisions\/24280"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24279"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24279"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24279"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}