G\u0103zduite \u00eentr-o publica\u0163ie-fanion a prestigiului \u015fi onorabilit\u0103\u0163ii discursului cultural din ultima jum\u0103tate de secol, Rom\u00e2nia literar\u0103, ideile despre lume \u015fi via\u0163\u0103 ale lui Sorin Lavric sunt contrapunctul \u0163an\u0163o\u015f a ceea ce \u00eenseamn\u0103 vorbire de bun sim\u0163 dup\u0103 calapoadele lumii de azi. Multe dintre opiniile exprimate \u00een articolele sale intr\u0103, probabil, sub inciden\u0163a precau\u0163iei afi\u015fate pe pagina a doua a revistei, \u00een care se arat\u0103 c\u0103 \u201eUniunea Scriitorilor din Rom\u00e2nia nu este responsabil\u0103 pentru (\u2026) con\u0163inutul materialelor publicate\u201c.
\nNatura neoconservatoare a g\u00e2ndirii lui Lavric nu e o noutate, dar mostrele prin care se las\u0103 argumentat acest tip de g\u00e2ndire sfideaz\u0103 \u00eentotdeauna previzibilul. O colec\u0163ie gr\u0103itoare ofer\u0103 o recent\u0103 critic\u0103 a corectitudinii politice \u015fi a \u015ecolii de la Frankfurt, intitulate Flagelul corect, ap\u0103rut\u0103 \u00een num\u0103rul 30 a.c. al Rom\u00e2niei literare. Ce avem aici?
\n\u00cen primul r\u00e2nd ideea c\u0103 filosofii se \u00eempart \u00een \u201elegitimi\u201c \u015fi \u201eilegitimi\u201c. A\u015fa, \u201eg\u00e2nditori precum Spengler, Heidegger sau Carl Schmitt\u201c, numi\u0163i emfatic \u201efilosofi germani\u201c \u015fi \u201eintelectuali legitimi din Germania\u201c sunt pu\u015fi \u00eentr-o favorabil\u0103 antitez\u0103 cu \u201eoficina de la Frankfurt\u201c \u015fi \u201emarxi\u015ftii ilegitimi\u201c Adorno, Marcuse, Horkheimer \u015f.a. Legitimitatea \u0163ine, a\u015fadar, de culoarea c\u0103m\u0103\u015fii. Mai departe, se poate afla c\u0103 legitimitatea n-are nimic de-a face cu corectitudinea sau cu preten\u0163iile democrato-egalitariste ie\u015fite din fumul Revolu\u0163iei Franceze \u015fi al trabucurilor marxiste. Legitim e doar fumul de pip\u0103 care aureoleaz\u0103 credin\u0163a c\u0103 egalitarismul e un construct dat de-a dura\/ ori de c\u00e2te ori \u00ee\u015fi face treaba natura. Astfel, \u201emarote\u201c ale \u015ecolii de la Frankfurt ca \u201elupta dintre sexe, lupta dintre studen\u0163i \u015fi profesori, lupta dintre defavoriza\u0163i \u015fi privilegia\u0163i, dintre minorit\u0103\u0163i \u015fi majoritate, dintre s\u0103raci \u015fi boga\u0163i, dintre discrimina\u0163i \u015fi discriminatori, dintre negri \u015fi albi, dintre heterosexuali \u015fi homosexuali etc.\u201c n-ar ilustra o consecin\u0163\u0103 regretabil\u0103 a unui mod defect de a \u00een\u0163elege societatea, consecin\u0163\u0103 demn\u0103 de a fi pus\u0103 pe tapet \u015fi corectat\u0103 juridic, ci un conflict natural c\u0103ruia trebuie s\u0103-i cad\u0103 victime \u201enevolnicii de la natur\u0103\u201c. Mai mult: dup\u0103 \u015fcolerii de la Frankfurt, sursa nedrept\u0103\u0163ii ar fi fost, zice Lavric, \u201eo diferen\u0163\u0103 inerent\u0103 naturii umane (sex, v\u00e2rst\u0103, \u00eenzestrare nativ\u0103, statut social, familie, confesiune, etnie), caz \u00een care numai desfiin\u0163area diferen\u0163ei putea duce la eliminarea discrimin\u0103rii\u201c. A\u015fadar, s\u0103r\u0103cia, statutul de minoritar, statutul social, etnia \u015fi lipsa privilegiului sunt, dup\u0103 Lavric, date naturale \u2013 ca sexul \u015fi v\u00e2rsta \u2013, c\u0103rora nu li te po\u0163i sustrage \u015fi pe care nici un proiect ra\u0163ional nu le poate corecta. (\u00cen acest caz, ne putem \u00eentreba \u00eens\u0103 \u00een virtutea c\u0103rui ascendent natural \u00ee\u015fi arog\u0103 Sorin Lavric dreptul de emi\u0163\u0103tor de opinie c\u00e2t\u0103 vreme nu i se cunosc str\u0103mo\u015fi cu s\u00e2nge regal sau nobiliar \u015fi nici pop\u0103 nu este? Nu cumva \u00een virtutea \u201enenaturalelor\u201c preten\u0163ii care au dus la generalizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului gratuit, a abolirii privilegiilor istorice \u015fi a altor libert\u0103\u0163i cu iz egalitarist?) C\u0103 e vorba de un conflict natural, \u00een fa\u0163a c\u0103ruia cultura \u015fi ra\u0163iunea uman\u0103 nu pot dec\u00e2t s\u0103 asiste neputincioase ne-am l\u0103murit. Dar care sunt actorii acestui conflict mistificat de corec\u0163ii politic? Iat\u0103-i: e vorba de \u201ea-i favoriza pe cei slabi \u00een dauna celor buni. E o perpetu\u0103 instigare \u00eempotriva elitelor cu inocularea speran\u0163ei c\u0103 \u00eentr-o zi inferiorii vor ajunge sus\u201c. Cei slabi vs. cei buni; elite vs. inferiori; pozi\u0163iile sunt garantate pentru eternitate, nimic nu le poate clinti. Observa\u0163i c\u0103 Sorin Lavric nu zice \u201eputernici\u201c, antagonistul natural al lui \u201eslabi\u201c, zice direct \u201ebuni\u201c, atest\u00e2nd rela\u0163ia de implicit\u0103 echivalen\u0163\u0103 \u00eentre \u201eputernici\u201c \u015fi \u201ebuni\u201c. \u015ei dac\u0103 puternicii sunt cu necesitate buni, e natural, desigur, c\u0103 antagoni\u015ftii (mai bine spus, supu\u015fii) lor nu pot fi dec\u00e2t de trei categorii: \u201etinerii naivi\u201c, \u201epersoanele neputincioase\u201c \u015fi \u201erata\u0163ii\u201c resentimentari, care nu vor s\u0103 fie \u201emartorii victoriei celor ap\u0163i\u201c (a\u015fadar, pe l\u00e2ng\u0103 buni, puternicii sunt \u015fi singurii ap\u0163i). Mai la vale, cele trei categorii fuzioneaz\u0103 decis \u00eentr-o \u201edev\u0103lm\u0103\u015fie de zdren\u0163e umane\u201c \u2013 unde, curios sau nu, sunt inclu\u015fi analfabe\u0163ii \u015fi \u201eadep\u0163ii feminismului\u201c. Aici, doar un lucru ar fi de comentat (altminteri cine naiba s-ar apuca s\u0103 conteste c\u0103 analfabetismul e o nevolnicie de care doar natura e culpabil\u0103?): locul femeii pe scara ierarhiei naturale atestate prin dreptul istoric. Dar pentru asta trebuie s\u0103 preleva\u0163i un alt articol al lui Sorin Lavric, Cuceritorul (Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 13, a.c.), din care spicuiesc doar: \u201eNimeni n-ar mai vorbi azi de Lucia Popovici-Lupa, Maruca Cantacuzino sau Cella Delavrancea dac\u0103 n-ar fi stat l\u00e2ng\u0103 Nae (Ionescu). \u00cen schimb, o femeie autocefal\u0103 al c\u0103rei destin solitar devine reper valoric e fie un accident fericit, fie un caz patologic\u201c. Dou\u0103 mii de ani de experien\u0163\u0103 \u015fi tradi\u0163ie \u00eei \u00eendrept\u0103\u0163esc lui Lavric concluzia c\u0103 \u201efemeile de ras\u0103 au voca\u0163ie saprofit\u0103, parazit\u00e2nd faima b\u0103rba\u0163ilor celebri\u201c.
\nRevenind la Flagelul corect, corectitudinea politic\u0103 \u015fi utopia egalitarist\u0103 ar purta, crede Lavric, chiar vina ciocnirilor de azi ale Europei cu Islamul: \u201eAceast\u0103 sinuciga\u015f\u0103 smerenie a dus la pierderea imunit\u0103\u0163ii Occidentului \u00een fa\u0163a oceanului de emigra\u0163ie araboafrican\u0103, care, inund\u00e2nd U.E., a preschimbat-o \u00eentr-o bomb\u0103 demografic\u0103 a c\u0103rei tensiune va culmina \u00een r\u0103zboaie religioase\u201c. Nu colonialismul \u015fi r\u0103zboaiele \u00een care cei mai \u201eputernici\u201c i-au antrenat pe cei \u201enevolnici\u201c ar fi, deci, de vin\u0103, ci preten\u0163ia c\u0103 to\u0163i suntem egali: asta i-a f\u0103cut pe \u201enevolnici\u201c s\u0103 scoat\u0103 capul din g\u0103urile prin care i-a \u201elegitimat\u201c istoria \u015fi s\u0103 vin\u0103 s\u0103 ne asalteze. A\u015fa o fi. Dar care e solu\u0163ia lui Lavric? Ceva mai avansat dec\u00e2t \u201ecorectitudinea\u201c? Nu, ci solu\u0163ia verificat\u0103 de str\u0103bunii no\u015ftri cu secole \u00eenainte de Revolu\u0163ia Francez\u0103: spada \u015fi crucea (m\u00e2nuite discre\u0163ionar at\u00e2t pentru cumin\u0163irea autohtonilor, c\u00e2t \u015fi a alogenilor).
\nSprijinit\u0103 pe experien\u0163a celor dou\u0103 mii de ani de religie \u015fi \u201eciviliza\u0163ie\u201c, teoria lui Lavric se sprijin\u0103, cum-necum, \u015fi pe \u015ftiin\u0163\u0103 \u2013 \u015ftiin\u0163ele naturii: \u201eNatura omului nu poate fi schimbat\u0103, dup\u0103 cum vor marxi\u015ftii. A\u015fa cum dintr-un cerb nu po\u0163i s\u0103 faci o broasc\u0103, nici dintr-un britanic anglican nu po\u0163i face o marionet\u0103 multiculturalist\u0103\u201c. \u00cen alt\u0103 publica\u0163ie, cu rang mai mic dec\u00e2t Rom\u00e2nia literar\u0103, dl Lavric vorbise despre \u201evulturul german\u201c fa\u0163\u0103 cu tot soiul de p\u0103s\u0103ret debil, de alte etnii, pe care natura l-ar fi h\u0103r\u0103zit statutului de victim\u0103. Cei care circul\u0103 cu metroul (=p\u0103s\u0103ret debil) nu s-ar putea compara prin natur\u0103 cu germanul voiajor a(e)rian de business class. Chiar a\u015fa! \u015ei dac\u0103 g\u00e2nditul e afacere privat\u0103, grav devine abia faptul c\u0103 ajunge \u201elegitimat\u201c \u00een foi cu \u015ftaif, ca RL. \u015etiin\u0163a lui Lavric se reduce, prin urmare, la un darwinism social de joas\u0103 spe\u0163\u0103, nimic nou \u015fi nimic mai mult: a\u015fa se vorbea pe la finele secolului al XIX-lea, \u00een unele medii cu preten\u0163ii \u015ftiin\u0163iste din care s-au recrutat apoi solu\u0163ii dintre cele mai nefaste la adresa umanit\u0103\u0163ii. Numai c\u0103 dac\u0103 a vorbi ca Herbert Spencer \u00een secolul XIX putea p\u0103rea onorabil, a face asta \u00een secolul XXI (eventual \u015fi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftii c-o faci) \u00eenseamn\u0103 c\u0103 secolul XX a trecut degeaba. Plus c\u0103, \u015ftiin\u0163ific, teoria cu cerbul \u015fi broasca e infirmat\u0103: de c\u00e2nd cu modificarea genetic\u0103 a organismelor, s-a demonstrat c\u0103 po\u0163i face, din broasc\u0103, p\u0103tl\u0103gic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
G\u0103zduite \u00eentr-o publica\u0163ie-fanion a prestigiului \u015fi onorabilit\u0103\u0163ii discursului cultural din ultima jum\u0103tate de secol, Rom\u00e2nia literar\u0103, ideile despre lume \u015fi via\u0163\u0103 ale lui Sorin Lavric sunt contrapunctul \u0163an\u0163o\u015f a ceea ce \u00eenseamn\u0103 vorbire de bun sim\u0163 dup\u0103 calapoadele lumii de azi. Multe dintre opiniile exprimate \u00een articolele sale intr\u0103, probabil, sub inciden\u0163a precau\u0163iei afi\u015fate pe… Cite\u0219te mai mult »Corect contra legitim<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15015,15014,1381],"class_list":["post-24274","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-discriminati-si-discriminatori","tag-flagelul-corect","tag-sorin-lavric"],"views":1425,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24274","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24274"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24274\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24275,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24274\/revisions\/24275"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24274"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24274"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24274"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}