{"id":24272,"date":"2015-09-09T15:45:49","date_gmt":"2015-09-09T13:45:49","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24272"},"modified":"2015-09-09T15:45:49","modified_gmt":"2015-09-09T13:45:49","slug":"dimineata-poetelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dimineata-poetelor\/","title":{"rendered":"Diminea\u0163a poetelor"},"content":{"rendered":"

Al. Cistelecan, Ardelencele,<\/em> Editura \u015ecoala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 201<\/strong>4<\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Unul dintre criticii \u015fi istoricii literari cei mai apleca\u0163i spre studiul evolu\u0163iei poeziei rom\u00e2ne\u015fti ne ofer\u0103 de data aceasta o carte dedicat\u0103 primelor poete din Ardeal.
\nO misiune dificil\u0103, dar bine dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dup\u0103 cercet\u0103ri \u00eendelungate \u015fi minu\u0163ioase, dovad\u0103 puzderia de trimiteri bibliografice la subsolurile paginilor. Lectura acestui volum m-a \u00eentors cu g\u00e2ndul la Diminea\u0163a poe\u0163ilor, admirabila carte a lui Eugen Simion, despre care am scris \u00een revista Cultura. O deosebire dintre ele, \u00een afara obiectului studiat, este aceea c\u0103 Eugen Simion i-a tratat pe primii
\nno\u015ftri poe\u0163i cu o sensibilitate grav\u0103, ca s\u0103 zic a\u015fa, \u00een timp ce Al. Cistelecan folose\u015fte, adeseori, ironia \u015fi tonul amuzant fa\u0163\u0103 de poetele ale c\u0103ror vie\u0163i \u015fi opere le examineaz\u0103, totu\u015fi, \u00een profunzime, chiar cu duio\u015fie, cum zice singur. Autorul \u00ee\u015fi define\u015fte de la bun \u00eenceput aria studiului s\u0103u:<\/p>\n

\u201e\u015eirul de portrete care urmeaz\u0103 e doar un extras dintr-un proiect mai mare, \u00eenchinat poetelor rom\u00e2ne din toate timpurile \u015fi de toate m\u0103rimile \u015fi formele. \u00cent\u00e2mplarea a f\u0103cut (dar nu total nemotivat, ci datorit\u0103 faptului c\u0103 bibliografia necesar\u0103 mi-a fost mai la \u00eendem\u00e2n\u0103) ca primul val de poete scoase, c\u00e2t de c\u00e2t, din uitare (e o iluzie critic\u0103, fire\u015fte) s\u0103 fie, predominant, unul de ardelence (de\u015fi n-am pornit \u00een urm\u0103rirea lor cu criterii regionaliste sau alte mofturi discriminatorii). Nu sunt, fire\u015fte, nici ele toate, c\u0103ci n-am f\u0103cut un recens\u0103m\u00e2nt riguros al ardelencelor de poezie (\u015fi nu-i u\u015for de f\u0103cut, de vreme ce bietele poete nu se mai reg\u0103sesc \u2013 unele, cel pu\u0163in \u2013 nici m\u0103car prin dic\u0163ionarele locale). Dar un m\u0103nunchi relevant tot fac. Le une\u015fte (mai) pe toate de aici (puse \u00eentr-o ordine cronologic\u0103, dup\u0103 anul na\u015fterii) cam aceea\u015fi soart\u0103 literar\u0103 (uitarea), dar \u015fi c\u00e2teva note \u00abde cas\u0103\u00bb, concentrate \u00een cam aceea\u015fi poetic\u0103 \u015fi-n cam acela\u015fi set de teme. Ca \u015fi confra\u0163ii lor (pe care-i imit\u0103 c\u00e2t pot, mai cu seam\u0103 pe Co\u015fbuc \u015fi Iosif, dar \u015fi, unde le \u0163ine suflul, pe Goga), \u015fi ele simt ap\u0103sat datoria educativ\u0103 \u015fi misionar\u0103, a\u015fa c\u0103 vor scrie de plai \u015fi de istorie, pe linie na\u0163ional\u0103 \u015fi iredent\u0103. C\u00e2nd pot l\u0103sa de o parte \u00abidealurile colective\u00bb c\u00e2nt\u0103, \u00een cor indistinct, de dragoste \u2013 \u015fi mai ales de dragostea p\u0103r\u0103sit\u0103 \u015fi tr\u0103dat\u0103. Ardelencele sunt, aproape riguros, ni\u015fte Didone (cu terminologia de tipologie a lui Vladimir Streinu) \u015fi-\u015fi pl\u00e2ng una-ntruna soarta de abandonate. E \u015fi de mirare c\u00e2t de eminent \u015fi riguros p\u0103r\u0103site sunt ardelencele; parc\u0103 e un blestem provincial, o fatalitate. Ar merita, cu siguran\u0163\u0103, s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce au toate aceast\u0103 soart\u0103 crudel\u0103, de\u015fi unele dintre ele au fost femei frumoase (chiar cu exces, cu turbulen\u0163e), dar asta ne dep\u0103\u015fe\u015fte competen\u0163ele\u201c.
\nNumele fiec\u0103rei poete este \u00eenso\u0163it de un supratitlu caracteristic, astfel c\u0103 primul capitol se intituleaz\u0103 Preoteasa fatal\u0103 \u015fi este prezentat astfel: \u201eUnele lucruri, chiar \u015fi din cele literare, \u00eencep cu mare spectacol. C\u00e2teva chiar cu tragedii. Cum, bun\u0103oar\u0103, \u00eencepe istoria lirismului feminin la rom\u00e2ni. E drept c\u0103, nefiind televiziunea de fa\u0163\u0103, lucrurile s-au uitat. Ba \u015fi eroii implica\u0163i. Dar nu r\u0103m\u00e2ne mai pu\u0163in adev\u0103rat c\u0103 prima noastr\u0103 poet\u0103 (azi de tot uitat\u0103) a provocat (ce-i drept, \u00eenainte de a fi poet\u0103) dramoleta absolut\u0103. Pentru ea s-a f\u0103cut moarte de om.
\nNu \u015ftiu c\u00e2te istorii de poezie feminin\u0103 se pot l\u0103uda cu a\u015fa \u00eenceput eminent spectaculos. Dar a noastr\u0103 \u00eencepe cu o femeie frumoas\u0103 \u015fi fatal\u0103. Cu o preoteas\u0103 fatal\u0103: Maria Suciu-Bosco\u201c. \u00cen citatele ilustrative \u015fi considera\u0163iile sale despre femeile frumoase \u015fi ur\u00e2te, Al. Cistelecan ajunge p\u00e2n\u0103 \u00een prezent: \u201e\u00cen orice caz, dup\u0103 Maria Suciu-Bosco senzualitatea ardelean\u0103 se reprim\u0103 la poete \u015fi nu vom mai reg\u0103si poete a\u015fa de p\u0103tima\u015fe dec\u00e2t cu Angela Marinescu \u015fi Marta Petreu\u201c. Not\u0103 la care, \u00een finalul capitolului, adaug\u0103: \u201e\u00centre Maria Suciu-Bosco \u015fi Ruxandra Cesereanu, bun\u0103oar\u0103, e doar o diferen\u0163\u0103 de aparat, nu de tipologie sau de temperament. Fire\u015fte c\u0103 aparatul conteaz\u0103, dar \u015fi celelalte se pun\u201c.
\nDespre Muza rezolut\u0103 citim: \u201eVeronica Micle e mult mai meritorie \u2013 dac\u0103 nu cumva \u015fi mai celebr\u0103 \u2013 ca personaj al literelor rom\u00e2ne dec\u00e2t ca poet\u0103 (fiind, f\u0103r\u0103 dubiu, cea mai celebr\u0103 rom\u00e2nc\u0103, cel pu\u0163in printre rom\u00e2ni). Versurile ei au profitat, c\u00e2t s-a putut (\u015fi s-a putut destul de mult), din legenda (dar, s\u0103 fim drep\u0163i, \u015fi din realitatea) idilei cu Eminescu \u015fi din \u00abdialogul liric\u00bb purtat o vreme \u00eentre ei. Sau, ca s\u0103 fim mai respectuo\u015fi cu vremurile apuse, de pietatea cu care au fost \u00eenconjurate poezia \u015fi via\u0163a lui Eminescu\u201c. Dup\u0103 acest amplu capitol l\u0103muritor al destinului Veronic\u0103i Micle autorul adaug\u0103 o Adend\u0103. Idil\u0103 cu Tropo\u0163el \u015fi Momo\u0163el (O problem\u0103 de voyeurisme culturale). Sunt pagini care se ocup\u0103 de anul jubiliar 2000, \u00een care a ap\u0103rut volumul coresponden\u0163ei dintre Eminescu \u015fi Veronica Micle, cu implica\u0163iile \u015fi ecourile lui \u00een lumea eminescologilor, admiratori sau detractori ai marelui poet.
\nO Didon\u0103 din Ardeal e numit\u0103 Lucre\u0163ia Suciu-Rudow, fiica Mariei Suciu-Bosco. Pe aceasta o trecea Titu Maiorescu pe lista \u201etinerimii rom\u00e2ne de peste Carpa\u0163i ce se \u00eenf\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 deodat\u0103 cu deplin\u0103 aptitudine de a sim\u0163i \u015fi de a \u00eentrupa frumosul \u00een formele literare\u201c.
\nO matroan\u0103 adev\u0103rat\u0103 este Maria B. Baiulescu, n\u0103scut\u0103 la Bra\u015fov \u00een 1860 \u015fi decedat\u0103 tot acolo \u00een 1941. \u00cen refugiul de la Ia\u015fi, \u00eentre 1916-1918, ea a lucrat \u00een spitalul condus de Regina Maria.
\nBiata M\u0103rioara nu este alta dec\u00e2t Maria Cun\u0163an, poet\u0103 familiar\u0103 la revista Luceaf\u0103rul a lui Goga \u015fi T\u0103sl\u0103uanu. Acesta avea s\u0103 scrie despre ea ca despre \u201eo pas\u0103re r\u0103nit\u0103, cu aripele fr\u00e2nte, aruncat\u0103 de vijelia vie\u0163ii \u00eentr-o p\u0103dure pustie\u201c. Iar Nicolae Iorga o vedea la moartea ei ca pe \u201eun suflet bl\u00e2nd \u015fi bun care n-a avut parte \u00een via\u0163\u0103 de nici un noroc\u201c. Azi o mai pomene\u015fte lumea doar c\u00e2nd ascult\u0103 roman\u0163a cu versurile \u201eDe sub fereastr\u0103-mi curge-un r\u00e2u\/ Tot lacrimi de-ale mele.\/ Copilele cu \u015for\u0163 la br\u00e2u\/ \u00ce\u015fi spal\u0103 fa\u0163a-n ele\u201c.
\nSorioara lui Co\u015fbuc este Maria Cioban, \u00eencadrat\u0103 de autor \u00een acest tablou: \u201eTransilvania de poezie e, pe partea rom\u00e2neasc\u0103, inven\u0163ia aproape absolut\u0103 a lui Co\u015fbuc; nu \u015fi cea liric\u0103, fire\u015fte, care mai a\u015fteapt\u0103 o vreme, dac\u0103 nu genera\u0163ia lui Blaga, m\u0103car p\u00e2n\u0103 cresc \u00absorioarele\u00bb lui Co\u015fbuc, toate fete tare duioase \u015fi cu inima pus\u0103 deplin \u00een lir\u0103\u201c. Sextil Pu\u015fcariu o considera \u201ecel mai bun dintre imitatorii lui Co\u015fbuc\u201c. Iar Al. Cistelecan o consider\u0103 \u201epredispus\u0103 mai mult la lirismul pedagogic dec\u00e2t la confesiunile de am\u0103r\u0103ciune. Iar educa\u0163iunea pe care o fac versurile ei e deopotriv\u0103 na\u0163ional\u0103, cre\u015ftin\u0103 \u015fi moral\u0103\u201c. O caracteristic\u0103, de altfel, comun\u0103 celor mai multe dintre aceste poete.
\nDe doliu \u015fi de \u00eenviere se cuvine Aureliei Pop-Florian. Alt\u0103 am\u0103r\u00e2t\u0103 turturea este Elena din Ardeal pseudonimul Elenei S\u00e2ntion n\u0103scut\u0103 la Blaj \u00een 1873 unde dup\u0103 1890 a func\u0163ionat ca \u00eenv\u0103\u0163\u0103toare la \u015fcoala de fete (date luate din volumul Dasc\u0103lii Blajului publicat de mine \u00een 1994).
\nO alt\u0103 Didon\u0103 de Ardeal era Ecaterina Piti\u015f. Pe c\u00e2nd O ardeleanc\u0103 de isprav\u0103 devenise Viora din Bihor, iar Mia Cerna era Cea mai neiubit\u0103 de nimenea, fiind \u201ecea mai nefericit\u0103 \u00een amor dintre toate poetele rom\u00e2ne\u201c, cum zice Al. Cistelecan.
\nO poet\u0103 de festivit\u0103\u0163i \u00eei spune Doinei Delacri\u015f ca s\u0103 poposeasc\u0103 apoi, prin Talentul \u00een familie, la Livia Rebreanu-Hulea, sora celebrului romancier. Despre via\u0163a ei, petrecut\u0103 la Aiud, \u015fi despre poeziile sale cuprinse \u00een volumul R\u0103va\u015fe \u00een tab\u0103r\u0103, publicat recent de colegul Ion Buza\u015fi, am scris \u00een revista Cultura. Dar \u00een textul lui Al. Cistelecan afl\u0103m date \u015fi despre soarta nefericit\u0103 a fiicei sale Pussy, profesoar\u0103 de muzic\u0103, deportat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul \u00een B\u0103r\u0103gan.
\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit ultimele capitole sunt intitulate: Fata\/nepoata generalului (Mariana Mo\u015foiu), O fat\u0103 pierdut\u0103 (Augusta Dragomir), Moa\u0163a absolut\u0103 (Florica Ciura) \u015fi P\u0103g\u00e2ne \u015fi cre\u015ftine (Sorica Lascu Teodosia).
\n\u00cen final, l\u0103ud\u00e2ndu-l \u00eenc\u0103 o dat\u0103 pe Al. Cistelecan pentru cel de al unsprezecelea volum al s\u0103u, \u00eei dau din nou cuv\u00e2ntul: \u201eA\u015f \u00eencheia aceste mici \u2013 \u015fi poate inutile \u2013 l\u0103muriri cu vorbele lui Doru din apelul C\u0103tr\u0103 dr\u0103g\u0103la\u015fele noastre rom\u00e2nce! (publicat \u00een Noi, nr. 1 pe 1913): \u00abApel\u0103m aici \u00een deosebi la dragostea rom\u00e2ncu\u0163elor noastre cu ochi negri \u015fi c\u0103prui, ca s\u0103 ne vin\u0103 \u00eentru ajutor\u00bb; m\u0103car \u00een calitate de cititoare, fire\u015fte\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Al. Cistelecan, Ardelencele, Editura \u015ecoala Ardelean\u0103, Cluj-Napoca, 2014   Unul dintre criticii \u015fi istoricii literari cei mai apleca\u0163i spre studiul evolu\u0163iei poeziei rom\u00e2ne\u015fti ne ofer\u0103 de data aceasta o carte dedicat\u0103 primelor poete din Ardeal. O misiune dificil\u0103, dar bine dus\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, dup\u0103 cercet\u0103ri \u00eendelungate \u015fi minu\u0163ioase, dovad\u0103 puzderia de trimiteri bibliografice la… Cite\u0219te mai mult »Diminea\u0163a poetelor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[5118,15013],"class_list":["post-24272","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-al-cistelecan","tag-ardelencele"],"views":950,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24272","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24272"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24272\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24273,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24272\/revisions\/24273"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24272"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24272"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24272"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}