Motto: \u201eC\u0103ci afirma\u0163ia c\u0103 postcomunismul este anticomunist nu este nicidecum ceva de la sine \u00een\u0163eles. O atare sus\u0163inere sun\u0103 de-a dreptul contradictoriu.(…) A fi anticomunist \u00eenseamn\u0103, \u00een acest caz, s\u0103 te afli \u00eentr-un raport autentic \u2013 antagonist \u2013 cu ideea \u015fi practica politic\u0103 a comunismului. Dar ceea ce define\u015fte postcomunismul, d\u00e2ndu-i \u015fi numele, este tocmai dispari\u0163ia comunismului de pe scena politic\u0103 \u015fi din arena luptelor politice reale\u201c (Boris Buden, \u00cen ghetele comunismului. Despre critica discursului postcomunist, \u00een Adrian T. S\u00eerbu, Alexandru Polg\u00e1r (coord.), Genealogii ale postcomunismului, Ideea Design&Print, 2009)<\/p>\n
Anii \u201990 sunt viitorul imediat al cercet\u0103rii academice \u00een literatur\u0103. Pentru c\u0103, al\u0103turi de absen\u0163a general\u0103 a lucr\u0103rilor de sintez\u0103 pentru perioada imediat urm\u0103toare anului 1989 (cu excep\u0163ia c\u00e2torva antologii de tematic\u0103 mai larg\u0103, \u00een general extra-literar\u0103), importan\u0163a studiilor va fi cu at\u00e2t mai mare cu c\u00e2t exist\u0103 deja la baza discu\u0163iilor culturale o sciziune ideologic\u0103 tot mai pronun\u0163at\u0103. Dac\u0103 nu direct ideologic\u0103, m\u0103car una metodologic\u0103: spre exemplu, \u00een cercetarea literar\u0103, importul structural al metodelor cantitative, sociologia literaturii \u015fi critica ideologic\u0103 par s\u0103 fie noile arme ale tinerilor cercet\u0103tori. O mare parte din c\u0103r\u0163ile de teorie \u015fi critic\u0103 literar\u0103 publicate dup\u0103 2000 pare s\u0103 reviziteze canonul literar postbelic nu doar pentru a stabili, prin monografiile critice, profilul real al unor autori cunoscu\u0163i, ci \u015fi pentru a desface contexte, pentru a revizita diagramele macro ale societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u00een diferite etape.
\nUn rezultat al acestor tendin\u0163e \u00een istoria literar\u0103 este acela c\u0103 o istorie a literaturii ap\u0103rut\u0103 sub numele unui singur autor (semnificative \u015fi tutelare fiind proiectele propuse de E. Lovinescu, G. C\u0103linescu \u015fi Nicolae Manolescu) nu mai poate oferi pe c\u00e2t promite: analizate pe cazuri clar delimitate, fenomenele literare \u00ee\u015fi g\u0103sesc mai cur\u00e2nd speciali\u015fti dec\u00e2t posibilitatea de integrare \u00eentr-un proiect solo amplu. E, \u00eentr-un fel, fenomenul despre care vorbea Bianca Bur\u0163a-Cernat \u00eentr-o emisiune Radio Rom\u00e2nia Cultural acum c\u00e2\u0163iva ani (ideea a circulat \u015fi circul\u0103, de altfel, sub mai multe forme): dup\u0103 model occidental, istoria literaturii rom\u00e2ne nu mai poate fi obiectul de studiu al unui singur critic\/istoric, ci al grupurilor specializate. At\u00e2t pentru c\u0103 \u00eentr-o epoc\u0103 a neo-pozitivismului \u015fi a noilor tehnici de cercetare subiectivul r\u0103m\u00e2ne tot mai mult conotativ, c\u00e2t \u015fi pentru c\u0103 noua istorie literar\u0103 st\u0103 \u00een detalii semnificative \u015fi, astfel, prin integrarea lor sistemic\u0103, \u00een exhaustiv.
\nDar pot ap\u0103rea, desigur, lucr\u0103ri tematice. Exist\u0103 c\u00e2teva antologii rom\u00e2ne\u015fti pe acest subiect larg al tranzi\u0163iei, dintre care cele mai cunoscute sunt, probabil, cele coordonate de Vladimir Tism\u0103neanu \u015fi Sorin Antohi, De la utopie la istorie \u2013 Revolu\u0163iile din 1989 \u015fi urm\u0103rile lor (Curtea Veche, 2005) \u015fi de Adrian T. S\u00eerbu \u015fi Alexandru Polg\u00e1r, Genealogii ale postcomunismului (Ideea, 2009). \u00cens\u0103 pentru cele care vor discuta primii ani ai tranzi\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti cu accentul pe misiunea\/iluzia intelectualilor, a ap\u0103rut anul acesta la editura Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, sub coordonarea lui Eugen Simion \u015fi a Bianc\u0103i Bur\u0163a-Cernat, Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti \u2013 perioada postcomunist\u0103, \u00een trei volume (pentru 1990, 1991 \u015fi 1992). Ca instrumente de cercetare, aceste cronologii pot expune \u015fi explica, la mai bine de dou\u0103 decenii de la c\u0103derea comunismului, principalele puncte polemice ale societ\u0103\u0163ii de tranzi\u0163ie: trecerea de la o literatur\u0103 etatizat\u0103 pe toate palierele posibile la pia\u0163a liber\u0103, reorganizarea discu\u0163iilor despre literatur\u0103 \u00een contextul noilor liberaliz\u0103ri, judecarea trecutului literar \u00eentre cele dou\u0103 categorii majore ale anilor \u201990 (est-etic \u015fi apolitic) etc. Iar rolul intelectualilor \u00een cadrul transform\u0103rilor sociale din zorii tranzi\u0163iei este mult mai mare dec\u00e2t poate p\u0103rea \u00een prim\u0103 faz\u0103.<\/p>\n
O idee comun\u0103 \u00een jurul c\u0103reia sunt construite argumentele studiilor din Making Capitalism Without Capitalists: The New Ruling Elites in Eastern Europe (Verso, London, 2001 \u2013 coord. Gil Eyal) \u0163ine de importan\u0163a discursului intelectualilor \u00een Europa de Est \u00een momentul 1989: \u00een cadrul unor societ\u0103\u0163i care nu cunosc exerci\u0163iul democratic \u015fi \u00een interiorul c\u0103rora clasele sociale se confund\u0103, discursul mainstream al clasei de mijloc va fi adus din condei de c\u0103tre principalii actori ai scenei culturale. \u015ei asta se \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u2013 o arat\u0103 cronologiile acum, f\u0103r\u0103 echivoc \u2013 \u00een Rom\u00e2nia postdecembrist\u0103. Majoritatea temelor la mod\u0103 (refacerea leg\u0103turilor \u015fi circuitului vestic, revenirea la valorile interbelicului, identitatea na\u0163ional\u0103 etc.) apar \u00een paginile principalelor reviste ca subiecte principale \u015fi, foarte des, ca unice subiecte. Epoca \u00ee\u015fi domin\u0103 obsesiile \u015fi le transform\u0103 \u00een laitmotive: lucru de \u00een\u0163eles, din moment ce schimbul radical din decembrie 1989 cerea rezolv\u0103ri rapide. Entuziasmele \u015fi dezam\u0103girile sus\u0163in\u0103torilor FSN-ului, verva justi\u0163iar\u0103 a revizionismului \u015fi lupta pentru epurarea societ\u0103\u0163ii, coabit\u0103rile \u015fi disensiunile ideologice pot fi citite nu doar strict \u00een scopuri academice, ca tratate de sociologie. Pentru c\u0103, de\u015fi lucrurile sunt \u00een general cunoscute, adunarea lor \u00eentr-o cronologie pe c\u00e2t posibil obiectiv\u0103 le poate reface leg\u0103turile pierdute dup\u0103 reorganiz\u0103rile ideologice ale ultimelor dou\u0103 decenii.
\n\u00cens\u0103 datele cercet\u0103rii cantitative pot fi utilizate \u00een extrem de multe feluri: de la stabilirea schimbului de raportare la misiunea intelectualului \u00een societate (de unde multiplele angaj\u0103ri vor determina mi\u015fc\u0103rile generale ale criticii \u015fi eseisticii literare) p\u00e2n\u0103 la construirea noilor formule ale literaturii \u00een sine. Sc\u0103pat\u0103 de sub dictatur\u0103, ea \u00ee\u015fi provoac\u0103 exponen\u0163ii la angaj\u0103ri noi: \u201eFire\u015fte, se vor produce mari modific\u0103ri \u00een structura literaturii. Genurile paraliterare (\u2026) vor exploda pe pia\u0163\u0103 \u015fi vor aduce editurilor cea mai mare parte a resurselor financiare. \u00cen ce prive\u015fte literatura mainstream, dup\u0103 un fantastic val de proz\u0103 despre epoca ceau\u015fist\u0103 \u015fi dup\u0103 revolu\u0163ie, ea va reintra, fire\u015fte, mult schimbat\u0103 la fa\u0163\u0103, \u00een prelungirea fireasc\u0103 a curentelor din anii \u201980\u201c (Mircea C\u0103rt\u0103rescu la \u00eenceputul lui 1990). De remarcat aici diversitatea raport\u0103rilor: naivit\u0103\u0163ile autocoloniale fire\u015fti sunt dublate \u00een general de pozi\u0163ii coerente (care privesc cu naturale\u0163e eventualele suprafe\u0163e pe care se va repozi\u0163iona literatura).
\n\u201eNormalitatea\u201c pare conceptul cheie \u00een cadrul transform\u0103rilor social-politice. Dac\u0103 marea b\u0103t\u0103lie (dup\u0103 cum se anun\u0163\u0103 \u00een Cuv\u00e2ntul \u00cenainte al lui Eugen Simion \u015fi \u00een Nota asupra Edi\u0163iei redactat\u0103 de Bianca Bur\u0163a-Cernat) a deceniului al zecelea este legat\u0103 de politic (literatura \u00eens\u0103\u015fi nu mai poate exista independent de noile baze ideologice), atunci aceast\u0103 normalitate \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte sensurile pe mai multe paliere. Simptomatic\u0103 pare prima dezbatere din Rom\u00e2nia literar\u0103, \u00eentre Nicolae Manolescu (\u201eA\u015fadar la lunga, terifianta anormalitate a epocii dictatoriale se adaug\u0103 acum anormalitatea revolu\u0163ionar\u0103. To\u0163i depun m\u0103rturie, fac adeziuni, scot la iveal\u0103 ceea ce a fost cenzurat, protesteaz\u0103 (vai, postfactum!) (…). E normal \u015fi e bine a\u015fa. Dar p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd? Mi se pare c\u0103 trebuie, f\u0103r\u0103 a ie\u015fi din miezul arz\u0103tor al actualit\u0103\u0163ii, s\u0103 ne disciplin\u0103m \u015fi s\u0103 ne reg\u0103sim\u201c) \u015fi Octavian Paler (\u201eNici mie nu-mi place infla\u0163ia de adeziuni care a cople\u015fit presa. Nici eu nu cred c\u0103 rostul unei reviste literare e de a face reportajul vie\u0163ii imediate. Dar ceea ce a\u015f dori din toat\u0103 inima e s\u0103 nu evit\u0103m, sub pretext estetic, un examen de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201c). \u00cen jurul unei astfel de polemici se vor construi cele dou\u0103 direc\u0163ii majore ale decadei: apolitismul, acuz\u00e2nd pericolul reinfiltr\u0103rii doctrinelor \u00een interiorul literaturii (p\u0103catul major al perioadelor comuniste \u015fi na\u0163ional-socialiste, nu?) \u015fi revizionismul est-etic, acuz\u00e2nd pasivitatea \u015fi refugiul \u00een estetic ca fiind forme perfide ale eschiv\u0103rii de la o lustra\u0163ie generalizat\u0103. Viziunile moderate sunt aproape sortite pieirii \u00een acest context romantic: \u00eenc\u0103 din ultimele zile ale lui 1989, alonja revolu\u0163ionar\u0103 determina ca imaginea noii Rom\u00e2nii s\u0103 poat\u0103 fi construit\u0103 profetic \u00een avans.
\nUn alt aspect important pe care \u00eel acoper\u0103 aceste discu\u0163ii este acela al raport\u0103rii anumitor genera\u0163ii la programul literar. Dac\u0103 \u2013 s\u0103 spunem \u2013 Romanului rom\u00e2nesc \u00een interviuri al lui Aurel Sasu (care merge p\u00e2n\u0103 la revolu\u0163ie) ar putea fi folosit \u00eentr-o sintez\u0103 despre angaj\u0103rile \u015fi programele estetice, cronologiile refac a posteriori aceste declara\u0163ii. Regrup\u0103rile, polemicile \u015fi luptele de \u201eputere\u201c \u00een s\u00e2nul literaturii vor determina angaj\u0103ri nea\u015fteptate. Ceea ce va urma \u2013 negura editorial\u0103, capitalismul s\u0103lbatic \u00een s\u00e2nul unei literaturi \u00een transformare \u2013 \u00ee\u015fi poate g\u0103si explica\u0163iile \u00een aceste momente de reformatare. Istoria imediat\u0103 a Revolu\u0163iei con\u0163ine reflexele trecutului ei \u015fi pune bazele organiz\u0103rii actuale a literaturii rom\u00e2ne.
\nCronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Perioada postcomunist\u0103 faciliteaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd dou\u0103 opera\u0163ii: sinteza contextului politic (v\u0103zut \u015fi discutat de litera\u0163i) \u015fi analiza reorganiz\u0103rilor estetice. Situat\u0103 \u00eentre index \u015fi antologie, ea devine un instrument extrem de important \u00een cercetarea istoriei literare recente: iar anii 1990-1992 \u2013 probabil ultimii \u00een care intelectualii au \u00eentre\u0163inut iluzia relevan\u0163ei at\u00e2t de puternic \u015fi, astfel, cei mai ofertan\u0163i \u00een istoria politic\u0103 postbelic\u0103 \u2013 subiectul noii conquiste. Pentru c\u0103 procesul identitar \u015fi imperativele angaj\u0103rii \u00ee\u015fi repozi\u0163ioneaz\u0103, ireversibil, coloanele de sus\u0163inere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Motto: \u201eC\u0103ci afirma\u0163ia c\u0103 postcomunismul este anticomunist nu este nicidecum ceva de la sine \u00een\u0163eles. O atare sus\u0163inere sun\u0103 de-a dreptul contradictoriu.(…) A fi anticomunist \u00eenseamn\u0103, \u00een acest caz, s\u0103 te afli \u00eentr-un raport autentic \u2013 antagonist \u2013 cu ideea \u015fi practica politic\u0103 a comunismului. Dar ceea ce define\u015fte postcomunismul, d\u00e2ndu-i \u015fi numele, este tocmai… Cite\u0219te mai mult »Climatul tranzi\u0163iei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1711,15010,15009],"class_list":["post-24265","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-critica-literara","tag-literatura-in-contextul-noilor-liberalizari","tag-sciziune-ideologica"],"views":1053,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24265","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24265"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24265\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24267,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24265\/revisions\/24267"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24265"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24265"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24265"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}