{"id":24263,"date":"2015-09-09T15:35:13","date_gmt":"2015-09-09T13:35:13","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24263"},"modified":"2015-09-09T15:35:13","modified_gmt":"2015-09-09T13:35:13","slug":"iluziile-angajarii-postrevolutionare","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iluziile-angajarii-postrevolutionare\/","title":{"rendered":"Iluziile angaj\u0103rii postrevolu\u0163ionare"},"content":{"rendered":"

Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Perioada postcomunist\u0103<\/em>, coordonator general Eugen Simion, <\/strong>coordonator redac\u0163ional Bianca Bur\u0163a-Cernat, vol. I-III (1990-1992), Editura Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Aproape neobservat\u0103 a trecut, \u00een lumea cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ini\u0163iativa \u2013 excelent\u0103 \u2013 a Institutului de Istorie \u015fi Teorie literar\u0103 G. C\u0103linescu, sub coordonarea lui Eugen Simion \u2013 de a \u00eentocmi o Cronologie a vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti de dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

Deocamdat\u0103, proiectul Institutului s-a concentrat pe \u201eextremit\u0103\u0163ile\u201c cele mai convulsive din punct de vedere ideologic, \u00eentruc\u00e2t primelor zece volume, acoperind perioada 1944\u20131964 (editate \u00een 2010\u20132012) li se contrapun, acum, volumele dedicate celor trei ani de dup\u0103 Revolu\u0163ie, 1990-1992. Desigur c\u0103 proiectul nu se poate considera \u00eencheiat p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd intervalul nu va fi completat, \u00eens\u0103 aceast\u0103 strategie de cercetare \u015fi de publicare a Institutului favorizeaz\u0103 lectura suprapus\u0103 a dou\u0103 contexte care au marcat via\u0163a literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din ultimul secol: instaurarea, respectiv eliberarea de sub totalitarismul comunist. La 1990, ca la 1948, aceea\u015fi modificare radical\u0103 a criteriilor de \u00een\u0163elegere a literaturii, aceea\u015fi redefinire din r\u0103d\u0103cini a rolului intelectualului \u00een societate, acela\u015fi impuls de a reconstrui istoria literar\u0103 pe de-a-ntregul \u2013 de nu de a modifica, din r\u0103d\u0103cini, destine literare \u015fi existen\u0163iale. N-am agreat, totu\u015fi, niciodat\u0103 comentariile care au extins compara\u0163ia dincolo de generalit\u0103\u0163i: cu toat\u0103 \u201econfuzia valorilor\u201c, cu toat\u0103 refundamentarea raportului dintre ideologic \u015fi estetic, condi\u0163iile de libertate a exprim\u0103rii de dup\u0103 1990 nu pot fi reduse la schema ideologizant\u0103 impus\u0103 de Partid \u00een epoca stalinist\u0103. Diversitatea postdecembrist\u0103 a opiniilor \u015fi a subiectivit\u0103\u0163ilor \u2013 chiar cu derapajele de atitudini care decurg de aici \u2013 e tot ce poate fi mai opus \u201eideii unice\u201c, exprimate pe zeci de voci, \u00een anii \u201940-\u201950. Falseaz\u0103 flagrant to\u0163i comentatorii care nu \u0163in cont de diferen\u0163a, esen\u0163ial\u0103, dintre fluxul liber al atitudinilor intelectuale \u015fi scrisul cu pistolul la t\u00e2mpl\u0103.
\nDe fapt, mai degrab\u0103 dec\u00e2t ca dou\u0103 epoci suprapuse, subsumabile cli\u015feului \u201eistoria se repet\u0103\u201c, 1948 \u015fi 1990 trebuie privite \u2013 din unghiul discursului intelectual \u2013 ca excese ale epocii postbelice. Dac\u0103 \u00een primul moment vocea intelectualului \u00een societate era formalizat\u0103 la maxim (\u00een Critica \u00een tran\u015fee, \u00eencercam s\u0103 demonstrez c\u0103, indiferent de semn\u0103turi, textele ap\u0103rute \u00een gazetele literare staliniste p\u0103reau scrise de aceea\u015fi supracon\u015ftiin\u0163\u0103, a Partidului), \u00een momentul 1990 avem de-a face cu o adev\u0103rat\u0103 proliferare a discursurilor subiective. C\u00e2nd oala sub presiune a uniformiz\u0103rii intelectuale a cedat, iese la suprafa\u0163\u0103 diversitatea compensativ\u0103 a pozi\u0163iilor intelectuale. Nevoia diferen\u0163ierii, care a explodat \u00eenc\u0103 din primele luni ale perioadei democratice, nu e dec\u00e2t rezultatul explicabil psihanalitic al omogeniz\u0103rii drastice a discursului sub totalitarism. Culmea uniformiz\u0103rii versus culmea diversific\u0103rii, a\u015fa poate fi explicat\u0103 dinamica momentului 1948 \u2013 1990.
\nTurnul Babel al ideologiei<\/strong>
\nCronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti 1990-1992 (coordonat\u0103 de Bianca Bur\u0163a-Cernat) ofer\u0103 cititorului spectacolul ame\u0163itor al atomiz\u0103rii lumii literare rom\u00e2ne\u015fti. Metafora pregnant\u0103 a perioadei, la care trimit doi dintre cei mai activi participan\u0163i la dezbatere (Valeriu Cristea \u015fi Mircea Dinescu), mi se pare cea a Turnului Babel, de vreme ce limbajul unic \u2013 sau, m\u0103car, atent premeditat \u2013 al societ\u0103\u0163ii totalitare se f\u0103r\u00e2mi\u0163eaz\u0103 \u00eentr-o serie nesf\u00e2r\u015fit\u0103 de idiomuri intelectuale.
\n\u00cen ciuda disfunc\u0163iilor ei legate de cenzur\u0103 \u015fi de autocenzur\u0103, via\u0163a literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din 1965 p\u00e2n\u0103 \u00een 1990 a fost relativ stabil\u0103, ba chiar favorabil\u0103 crea\u0163iei. De aceea s-a \u015fi vorbit de o anumit\u0103 \u201enormalitate\u201c a c\u00e2mpului literar \u015fi de un sistem de consacrare valabil, care a reu\u015fit s\u0103 impun\u0103 \u015fi s\u0103 stimuleze scriitori de prim\u0103 m\u00e2n\u0103. De la critica literar\u0103 (intervalul de dup\u0103 liberalizare e cea mai efervescent\u0103 epoc\u0103 a criticii din istoria literaturii rom\u00e2ne) p\u00e2n\u0103 la poezie \u015fi proz\u0103, literatura rom\u00e2n\u0103 a func\u0163ionat, sub comunism, la cote maxime, \u00eentre\u0163in\u00e2nd un climat de emula\u0163ie: \u201eNiciunde \u00een estul Europei nu s-a scris at\u00e2t de bine \u00een condi\u0163ii at\u00e2t de grele\u201c, observ\u0103 Mircea C\u0103rt\u0103rescu, \u00eentr-una dintre primele anchete (Caiete critice, nr. 2\/1990) cu privire la \u201eRezisten\u0163a literaturii\u201c. Op\u0163iunile politice fiind limitate \u015fi destul de clar polarizate, incompatibilit\u0103\u0163ile ideologice (ba chiar general-existen\u0163iale) dintre scriitori au trecut pe planul doi, \u00een defavoarea op\u0163iunii cvasimistice pentru crea\u0163ie. Frontul comun \u00een jurul autonomiei esteticului \u015fi \u00eempotriva R\u0103ului evident al politicii de stat a f\u0103cut ca lumea literar\u0103 s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o insul\u0103 a solidarit\u0103\u0163ii umane \u015fi a acumul\u0103rii legitime de valori. Cu toate bruiajele periodice ale oficialit\u0103\u0163ilor, c\u00e2mpul literar rom\u00e2nesc a alc\u0103tuit un stat \u00een stat, cu conduc\u0103tori legitimi \u015fi cu un c\u00e2mp de consacrare simbolic\u0103 credibil. Corecturile postrevolu\u0163ionare ale canonului fixat \u00eenainte sunt doar apendice \u015fi ele \u0163in mai degrab\u0103 de modificarea, fireasc\u0103, a sensibilit\u0103\u0163ii de genera\u0163ie. De aceea, fie c\u0103 ne place sau nu s-o recunoa\u015ftem, singurul domeniu \u00een care s-a justificat sintagma suspect\u0103 de \u201eepoc\u0103 de aur\u201c e cel literar, dep\u0103\u015fit ca efervescen\u0163\u0103 creatoare doar de interbelic.
\n\u201eCe mai citi\u0163i?\u201c<\/strong>
\nDemocra\u0163ia a produs, \u00een schimb, o atomizare \u2013 c\u00e2t se poate de normal\u0103 \u2013 a lumii literare. Dintr-odat\u0103, imaginea alb-negru a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti a devenit un caleidoscop de nuan\u0163e, \u00een care repartizarea antinomic\u0103 a rolurilor a devenit imposibil\u0103. Din fiin\u0163e abstracte, scriitorii rom\u00e2ni de dup\u0103 1990 au devenit persoane concrete, cu op\u0163iuni ideologice diferite, cu umori \u015fi adversit\u0103\u0163i refulate, afi\u015fate acum la vedere, ba chiar cu diferen\u0163e de program literar p\u0103strate \u00een anticamer\u0103 pentru a nu periclita frontul comun \u00eempotriva ideologiei. Toate aceste diferen\u0163e au creat, \u00een primii ani de dup\u0103 1990, o atmosfer\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103, de cocktail Molotov, \u00een care fiecare autor p\u0103rea s\u0103 se afle \u00een conflict deschis cu toat\u0103 lumea. Op\u0163iunile ideologice diferite au destr\u0103mat, atunci, iremediabil, solidarit\u0103\u0163i de program estetic \u015fi genera\u0163ionist. Nicolae Manolescu, Ana Blandiana sau Gheorghe Grigurcu s-au desp\u0103r\u0163it de Marin Sorescu, Eugen Simion sau Valeriu Cristea; Mircea Nedelciu a intrat \u00een polemic\u0103 cu Mircea C\u0103rt\u0103rescu; Paul Goma, cu Uniunea Scriitorilor \u015fi cu Dumitru \u0162epeneag etc. N-a\u015f insista, \u00eens\u0103, asupra caracterului patologic al dezbaterilor postdecembriste, ci, dimpotriv\u0103, asupra naturii lor fire\u015fti \u00een context. Chiar c\u00e2nd ies \u00een decorul discursului ra\u0163ional, toate aceste pozi\u0163ion\u0103ri sunt clarific\u0103ri necesare parcursului democratic, dup\u0103 patruzeci de ani \u00een care e\u015fichierul ideologic al scriitorului era limitat la op\u0163iunea realism socialist versus autonomia esteticului.
\nEfectul secundar al acestei degrip\u0103ri a con\u015ftiin\u0163ei democratice a fost, \u00eens\u0103, criza literaturii. Dac\u0103, \u00een deceniile comuniste amintite mai sus, literatura era singurul sector aflat \u00een supraproduc\u0163ie, \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 postrevolu\u0163ionar\u0103 ea e aproape de faliment. \u00cen primul r\u00e2nd, pentru c\u0103 nimeni nu mai cite\u015fte altceva dec\u00e2t gazet\u0103rie. O anchet\u0103 printre scriitori reflect\u0103 mai bine dec\u00e2t orice aser\u0163iune general\u0103 intrarea \u00eentr-un con de umbr\u0103 a interesului pentru literatur\u0103. Dac\u0103 n-ar fi teribil de comice, r\u0103spunsurile scriitorilor no\u015ftri importan\u0163i la \u00eentrebarea \u201eCe citesc?\u201c (pus\u0103 de revista Orizont \u00een aprilie 1990) ar c\u0103p\u0103ta conota\u0163ii suprarealiste: Mircea Dinescu (\u201eN-am timp s\u0103 citesc\u201c), Augustin Buzura (\u201eCe s\u0103 citesc? Ziare\u201c), Ion Pop (\u201eCitesc ziare. Deocamdat\u0103, ziare\u201c), Z. Ornea, Petre Stoica (\u201ePres\u0103. At\u00e2t\u201c), Eugen Uricaru (\u201eNu mai citesc c\u0103r\u0163i. Ca doamna Thatcher, c\u0103 \u015fi ea a declarat asta. Am trecut de la fic\u0163iune la realitate\u201c), Petre S\u0103lcudeanu (\u201eM\u0103 imbecilizez citind ziare\u201c), Ioan Holban (\u201eCitesc literatur\u0103 de bun\u0103 calitate. Scriitorul rom\u00e2n a trecut la foileton politic\u201c), Livius Cioc\u00e2rlie (\u201eZiare, ca tot omul\u201c), Valeriu Cristea (\u201eN-am citit nicio carte \u00een ultima vreme\u201c), Al. Piru (\u201eNimic, \u00een afar\u0103 de ziare\u201c), Magdalena Bedrosian (\u201eDe trei luni nu citesc dec\u00e2t ziare\u201c). \u015ei lista poate continua.
\nDe\u015fi foarte pu\u0163ine, nu lipsesc, \u00eenc\u0103 din primele luni ale lui 1990, nici previziunile interesante cu privire la evolu\u0163ia literaturii: Monica Lovinescu identific\u0103 corect viitorul imaginarului rom\u00e2nesc \u00een exploatarea temei comunismului (\u201eScriitorul rom\u00e2n, ca \u015fi scriitorul ceh,\u00a0 ca \u015fi scriitorul polonez are \u00eens\u0103 un domeniu tr\u0103it, un domeniu de explorat, care este f\u0103r\u0103 precedent: totalitarismul\u201c), Cornel Ungureanu \u00eentrevede prezen\u0163a marketing-ului \u00een sfera literarului (\u201eCe se poate vinde, ce se poate cump\u0103ra, iat\u0103 \u00eentreb\u0103rile care apar, ast\u0103zi, la orizont (\u2026) Pentru scriitor \u00eencepe o epoc\u0103 mai pu\u0163in interesant\u0103\u201c), \u00een timp ce Eugen Simion se declar\u0103 pesimist cu privire la \u00eentoarcerea grabnic\u0103 la fic\u0163iune: \u201eC\u00e2\u0163iva ani vom citi, \u00eens\u0103, literatura documentar\u0103, literatura de confesiune, jurnalele intime, memoriile scoase, \u00een fine, la lumin\u0103 \u015fi nu vom p\u0103r\u0103si cu una cu dou\u0103 reportajele, articolele de gazet\u0103, pe scurt presa\u2026\u201c.
\nC\u00e2nd citesc totu\u015fi literatur\u0103, scriitorii \u015fi criticii activi \u00een regimul trecut sunt timora\u0163i de tot mai drastica desp\u0103r\u0163ire a apelor ideologice. A scrie pur \u015fi simplu cronic\u0103 literar\u0103 despre o carte \u2013 de\u015fi volumele importante nu lipsesc, c\u0103ci \u00een 1990 apare Levantul lui C\u0103rt\u0103rescu, iar \u00een 1991, primul volum din Istoria critic\u0103 a lui Manolescu \u2013 presupune, \u00een ace\u015fti primi ani ai (auto)limpezirilor ideologice, a adera la pozi\u0163ia politic\u0103 a scriitorului vizat. Din principiul autonomiei esteticului n-a mai r\u0103mas dec\u00e2t o caricatur\u0103. Dan C. Mih\u0103ilescu parodiaz\u0103 subtil acest teren minat (doldora de bombe ideologice) care a devenit pentru comentatorul postdecembrist literatura rom\u00e2n\u0103: \u201eCine s\u0103 mai fie capabil s\u0103 disting\u0103 autorul de partid(\u0103), de culoarea ziarelor \u00een care public\u0103, s\u0103 comenteze cartea natural, neinfluen\u0163at de pozi\u0163ia social-activ\u0103 a subiectului? Oricum ai da-o, o dai prost. Dac\u0103 scrii de Dinescu, devii ling\u0103u. Dac\u0103 nu, e\u015fti la\u015f. Scrii de Grigurcu, se zice c-ai intrat la \u0163\u0103r\u0103ni\u015fti. Po\u0163i s\u0103 scrii acuma de Corpuri de iluminat spun\u00e2nd c\u0103, \u00eenc\u0103 de la Luxul melancoliei, \u0163ii la T\u0103nase? Fugi, bre, d-aici, zice amicul, p\u0103i nu te-am v\u0103zut io-n 22? Ce te faci dac\u0103 vrei s\u0103 scrii (\u2026) \u015fi despre C\u0103rt\u0103rescu \u015fi despre Nedelciu, \u015fi despre Blandiana \u015fi despre Cr\u0103snaru, ce te faci, laolalt\u0103, cu Buzura \u015fi M\u0103rculescu, cu Liiceanu \u015fi Cosa\u015fu, c\u00e2nd simplul fapt c\u0103 ai fost v\u0103zut la Humanitas te cost\u0103 un ceas de imput\u0103ri telefonice abracadabrante? Vom ajunge s\u0103 catalog\u0103m scriitorii \u00een func\u0163ie de culoarea politic\u0103. \u00abMetafora poetului liberal\u00bb, \u00abromanul ecologist\u00bb, \u00aboximoronul de tip fesenist\u00bb, \u00abversurile monarhistului X\u00bb, \u00aberotica autorului \u0163\u0103r\u0103nist Y\u00bb (\u2026) Dac\u0103 ieri toat\u0103 \u0163ara era o \u00eenchisoare, azi e un balamuc\u201c. Semn c\u0103, infantiliza\u0163i timp de patru decenii din punct de vedere ideologic, scriitorii rom\u00e2ni \u00ee\u015fi redescoper\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi celebreaz\u0103, adolescentin, identitatea politic\u0103.
\nCriza institu\u0163iei literare<\/strong>
\nAdev\u0103rul e c\u0103 institu\u0163ia literaturii \u00een ansamblul ei nu se simte prea bine. \u00cen timp ce scriitorii \u00eencearc\u0103 s\u0103 reconstruiasc\u0103 infrastructura ideologic\u0103 a democra\u0163iei (f\u0103r\u0103 prea mult sim\u0163 teoretic, c\u0103ci Marino are dreptate, ne lipse\u015fte \u201etradi\u0163ia culturii politice), Uniunea Scriitorilor \u2013 tot mai atacat\u0103 ca \u201eorganizare stalinist\u0103\u201c \u2013 \u00eencepe s\u0103 intre \u00een faliment, revistele literare dispar sau \u00ee\u015fi \u00eentrerup periodic activitatea (Rom\u00e2nia literar\u0103 e sponsorizat\u0103 de \u201eTopaz G.A. SRL\u201c), editurile nu mai pot s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 pre\u0163ului h\u00e2rtiei \u015fi tiparului. Privatiz\u0103rii culturii ca \u201epanaceu universal\u201c (constatat\u0103 cu surprindere francezul prin adop\u0163ie Dumitru \u0162epeneag) \u00eei ia locul o tot mai vocal\u0103 nevoie a subven\u0163iilor de stat. Produc\u0163ia literar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, pu\u0163in\u0103, e \u00eenghi\u0163it\u0103 de avalan\u015fa de traduceri de tot soiul, mult mai atractive \u00een noua logic\u0103 a economiei de pia\u0163\u0103. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een spatele logomahiilor abstracte ale scriitorilor prinde tot mai acut contur o \u201ecriz\u0103 a literaturii\u201c, dac\u0103 nu o \u201ecriz\u0103 a culturii\u201c \u00een general.
\nPe m\u0103sura avans\u0103rii \u00een Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti (1990-1992) e tot mai evident traseul deziluziei cu privire la sensul \u201enormaliz\u0103rii\u201c \u2013 \u015fi, lucrul care a durut cel mai mult breasla scriitorilor \u2013 cu privire la rolul proeminent al intelectualului \u00een societate. De\u015fi anii 1990-1992, de nu \u00eentregul deceniu, ilustreaz\u0103 cea mai angajat\u0103 epoc\u0103 a scriitorului rom\u00e2n (al\u0103turi doar de perioada pa\u015foptist\u0103, c\u0103ci \u201eangaj\u0103rile\u201c staliniste nu se pun), el se simte nevoit s\u0103-\u015fi constate e\u015fecul \u00een stabilirea noilor norme ale democra\u0163iei. Nu voi transcrie aici contorsiunile \u201esenza\u0163ionaliste\u201c ale unor scriitori de marc\u0103, care \u00ee\u015fi avanseaz\u0103 \u015fi apoi \u00ee\u015fi retrag vehement simpatii fa\u0163\u0103 de personaje politice considerate providen\u0163iale (Cronologia ofer\u0103 destule astfel de mostre), \u00eentruc\u00e2t ele \u0163in \u00een mare parte de retorica epocii \u015fi de o imens\u0103 disponibilitate spre (auto)iluzionare. Ceea ce mi se pare important de re\u0163inut, \u00een schimb, e fenomenul mai general: imaginea dispropor\u0163ionat\u0103 a scriitorului rom\u00e2n postrevolu\u0163ionar cu privire la capacitatea de a influen\u0163a politicul \u015fi socialul.
\nM\u0103sura acestei dispropor\u0163ii o dau alegerile din 1990 \u015fi 1992, c\u00e2nd intelectualitatea aflat\u0103 \u00een bloc \u00een opozi\u0163ie e zdrobit\u0103 de procentele c\u00e2\u015ftigate de FSN\/Iliescu, dar \u015fi investi\u0163ia fantasmatic\u0103 \u00een preziden\u0163iabilul Nicolae Manolescu. Cronologia consemneaz\u0103 c\u00e2teva dintre aceste entuziasme generalizate ale culturii rom\u00e2ne postdecembriste. Ioan Bogdan Lefter, Liviu Antonesei, Nichita Danilov \u015fi al\u0163ii \u00eel v\u0103d pe critic instalat \u00een scaunul preziden\u0163ial. Odat\u0103 cu scorul de 0,71% din 1996 a devenit, \u00eens\u0103, evident pentru toat\u0103 lumea c\u0103 statul literar (acel stat \u00een stat agreat, p\u00e2n\u0103 la un anumit punct, de totalitarism) e departe de a-\u015fi impune \u201epre\u015fedintele\u201c \u015fi valorile simbolice asupra societ\u0103\u0163ii libere la care intelectualitatea visase timp de aproape cinci decenii. C\u0103 norma moral\u0103 gata s\u0103 influen\u0163eze masele n-o face de acum vocea intelectualului, ci a unui publicist gen Cristian Tudor Popescu, care poate s\u0103 se exprime, \u00eentr-un articol din 1990, despre disiden\u0163a \u015fi scriitorimea rom\u00e2neasc\u0103 \u00een termenii urm\u0103tori: Doina Cornea, \u201eo doamn\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103 care cum deschide gura te apuc\u0103 jalea\u201c, a c\u0103rei opozi\u0163ie \u201epare s\u0103 fi fost rezultatul exalt\u0103rii \u015fi nu un act lucid, asumat cu maxima con\u015ftien\u0163\u0103 \u015fi responsabilitate\u201c; Dan Petrescu, un \u201eintelectual snob\u201c, caracterizat de \u201eatrofierea sim\u0163ului na\u0163ional\u201c; Ana Blandiana \u201e\u0163ine s-o egaleze pe Doina Cornea \u00een rolul unei Juliete neurovegetative, \u0163ip\u00e2ndu-\u015fi din balcon iubirea pentru un Romeo colectiv\u201c.
\nLec\u0163ia amar\u0103 a scriitorului rom\u00e2n, u\u015for de desprins din aceast\u0103 Cronologie, e c\u0103 autoritatea simbolic\u0103 c\u00e2\u015ftigat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci, prin rezisten\u0163\u0103 \u015fi legitimitate real\u0103, nu e reconvertibil\u0103 \u00eentr-o societate care func\u0163ioneaz\u0103 dup\u0103 regulile economiei de pia\u0163\u0103 \u015fi ale democratiz\u0103rii totale a discursurilor. Fapt pervers \u015fi paradoxal: c\u00e2nd istoria literaturii se g\u0103sea din nou \u00eentreag\u0103 la picioarele lui \u015fi toate formele de expresie artistic\u0103 \u00eei erau disponibile, literatul se vede nevoit s\u0103 constate c\u0103 nu vin \u201evremuri literare\u201c. \u015ei c\u0103, odat\u0103 cu proliferarea discursurilor, statutul scriitorului \u00een societate devine din ce \u00een ce mai greu de definit \u015fi de ap\u0103rat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cronologia vie\u0163ii literare rom\u00e2ne\u015fti. Perioada postcomunist\u0103, coordonator general Eugen Simion, coordonator redac\u0163ional Bianca Bur\u0163a-Cernat, vol. I-III (1990-1992), Editura Muzeul Na\u0163ional al Literaturii Rom\u00e2ne, Bucure\u015fti, 2015 Aproape neobservat\u0103 a trecut, \u00een lumea cultural\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, ini\u0163iativa \u2013 excelent\u0103 \u2013 a Institutului de Istorie \u015fi Teorie literar\u0103 G. C\u0103linescu, sub coordonarea lui Eugen Simion \u2013 de a \u00eentocmi… Cite\u0219te mai mult »Iluziile angaj\u0103rii postrevolu\u0163ionare<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15008,15006,15007],"class_list":["post-24263","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-atomizarea-lumii-literare","tag-cronologia-vietii-literare-romaneti","tag-realism-socialist-versus-autonomia-esteticului"],"views":869,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24263","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24263"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24263\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24264,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24263\/revisions\/24264"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24263"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24263"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24263"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}