Este moralitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 firii noastre sau, mai cur\u00e2nd, dob\u00e2ndit\u0103 prin constr\u00e2ngere, prin crearea unor interdic\u0163ii, norme, reguli sau legi \u2013 \u00een virtutea faptului c\u0103 nimeni nu e moral \u201ede bun\u0103voie \u015fi nesilit de nimeni\u201c, ci doar constr\u00e2ns, for\u0163at s\u0103 fie?
\nMitul lui Gyges, invocat de Platon \u00een dialogul Republica, pledeaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 c\u00e2t se poate de subtil\u0103 \u015fi de conving\u0103toare pentru cea de-a doua variant\u0103 \u2013 a legii \u015fi a constr\u00e2ngerii care asigur\u0103 moralitatea \u015fi o fac posibil\u0103, absen\u0163a lor, vecin\u0103 cu\u00a0 permisivitatea sau \u201e\u00eeng\u0103duin\u0163a\u201c maxim\u0103, duc\u00e2nd la \u015ftergerea \u015fi abolirea oric\u0103ror diferen\u0163e valorice dintre omul moral \u015fi omul imoral, ace\u015ftia topindu-se \u00eentr-un amorf indistinct \u015fi devenind \u201etot o ap\u0103 \u015fi-un p\u0103m\u00e2nt\u201c.
\nEste, oare, imaginabil\u0103 o atare situa\u0163ie \u00een care diferen\u0163ele dintre cel moral \u015fi cel imoral s\u0103 se \u015ftearg\u0103, s\u0103 se dizolve complet? \u015ei \u00een ce dimensiune s-ar putea ele anula cu des\u0103v\u00e2r\u015fire dac\u0103 nu \u00een cea a invizibilit\u0103\u0163ii \u00een care, neexist\u00e2nd limit\u0103, m\u0103sur\u0103 sau constr\u00e2ngere exterioare, totul devine permis. Teribila, cruda \u015fi insinuanta \u00eentrebare ar fi atunci: c\u00e2\u0163i dintre cei socoti\u0163i morali nu ar comite, la o adic\u0103, cele mai condamnabile \u015fi abominabile fapte dac\u0103 ar putea ac\u0163iona la \u201ead\u0103postul\u201c invizibilit\u0103\u0163ii?
\nNu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 ne convingem c\u0103 a\u015fa stau lucrurile ascult\u00e2nd legenda lui Gyges, a p\u0103storului aflat \u00een slujba regelui Lydiei, care intr\u00e2nd \u00een posesia unui inel fermecat descoper\u0103 c\u0103 rotind piatra inelului spre interior, spre sine devenea numaidec\u00e2t invizibil, nev\u0103zut, comi\u0163\u00e2nd din aceast\u0103 pricin\u0103 cele mai mari \u015fi mai cumplite f\u0103r\u0103delegi (de la \u00een\u015fel\u0103torie \u015fi furt p\u00e2n\u0103 la crim\u0103) pentru ca rotind apoi piatra \u00een sens invers, spre exterior, spre lume s\u0103 se fac\u0103 din nou vizibil, v\u0103zut. Descifrat \u00eentr-o cheie mai modern\u0103, acest lucru exprim\u0103 tulbur\u0103torul adev\u0103r c\u0103 \u00eentors spre sine, spre invizibilul l\u0103untric \u015fi privat al min\u0163ii subterane, orice om, oric\u00e2t de moral, devine un candidat sigur la imoralitate \u015fi c\u0103 doar atins de vizibilitate, ca de o baghet\u0103 fermecat\u0103 \u015fi binecuv\u00e2ntat\u0103, el se\u00a0 poate comuta \u015fi \u00eentoarce spre exterior, spre cel\u0103lalt, spre realitate, spre moralitate.
\nDimpotriv\u0103, invizibilitatea devine poten\u0163ialul, premisa f\u0103r\u0103delegii, nedrept\u0103\u0163ii \u015fi imoralit\u0103\u0163ii, t\u0103r\u00e2mul, dimensiunea \u00een care nefiind v\u0103zut de nimeni, de niciun \u201eochi\u201c, de nicio \u201elumin\u0103\u201c din afar\u0103, din exterior totul este posibil sau permis. Nu trebuie deci s\u0103 ne mire c\u0103, supus testului invizibilit\u0103\u0163ii, p\u00e2n\u0103 \u015fi cel socotit moral ar e\u015fua la fel de mult ca acela socotit imoral, dovedind acela\u015fi minus, aceea\u015fi incapacitate sau incompeten\u0163\u0103 pentru moralitate, aceea\u015fi orbire dat\u0103 de structura incon\u015ftientului, sediul tuturor pulsiunilor. Ca t\u0103r\u00e2m, ca dimensiune a invizibilit\u0103\u0163ii, incon\u015ftientul se sustrage, prin oarba-i pulsionalitate, oric\u0103ror diferen\u0163ieri \u015fi distinc\u0163ii valorice de tipul \u201emoral\u201c sau \u201eimoral\u201c, acestea devenind cu putin\u0163\u0103 doar \u00een sfera mai \u00eenalt\u0103 a vizibilului care joac\u0103, tocmai \u00een virtutea eviden\u0163ei sale, un rol constr\u00e2ng\u0103tor major.
\nC\u0103ci ce poate fi mai constr\u00e2ng\u0103tor, mai paralizant \u015fi mai vulnerabil pentru om dec\u00e2t faptul de a fi vizibil, de a fi v\u0103zut…? Ini\u0163ial, de ochii celuilalt, apoi, prin interiorizare, de ochii propriei con\u015ftiin\u0163e \u015fi, mai departe merg\u00e2nd, de ochii transcenden\u0163i ai divinit\u0103\u0163ii. Vizibilitatea devine, astfel, cea mai mare vulnerabilitate moral\u0103 a omului, deoarece pe baza experien\u0163ei capitale a ru\u015finii, inerent\u0103 vizibilit\u0103\u0163ii, din care izvor\u0103\u015fte \u015fi con\u015ftiin\u0163a moral\u0103, se instituie constr\u00e2ngerea, cenzura care \u00eempiedic\u0103, pe c\u00e2t posibil, s\u0103v\u00e2r\u015firea nedrept\u0103\u0163ilor \u015fi f\u0103r\u0103delegilor, duc\u00e2nd la \u201esepararea apelor\u201c, la decantarea impurului de pur, a \u00eentunericului de lumin\u0103, a imoralit\u0103\u0163ii de moralitate.
\nM\u0103-ntreb dac\u0103 una dintre semnifica\u0163iile morale ale faptului de a avea un trup nu ar putea fi tocmai aceea de a nu putea fi invizibili, de a nu ne putea ascunde, de a nu putea tr\u0103da, \u00een\u015fela \u015fi min\u0163i la nesf\u00e2r\u015fit, pe scurt, de a nu putea fi invulnerabili, ci, dimpotriv\u0103, vulnerabili, adic\u0103 reperabili, vizibili \u015fi transparen\u0163i nou\u0103 \u00een\u015fine \u015fi celor din jur. Prin vizibilitatea-i grea \u015fi constr\u00e2ng\u0103toare care face imposibil\u0103 \u201eu\u015fur\u0103tatea fiin\u0163ei\u201c, trupul devine, iat\u0103, un fel de reper, de barometru sau de unitate de m\u0103sur\u0103 pentru \u201ecaracterul\u201c \u015fi evolu\u0163ia sufletului. \u00centr-adev\u0103r, sufletul invizibil al omului s-a putut rafina, modela, transforma, transfigura \u015fi chiar elibera \u00een decursul ascensiunii \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015firii sale numai prin intermediul trupului vizibil, a c\u0103rui materialitate constr\u00e2ng\u0103toare l-a f\u0103cut pe om s\u0103-i imprime sufletului o form\u0103, o lege, o \u201egreutate\u201c \u015fi o determina\u0163ie morale, care l-au propulsat \u00een vizibil din invizibilul \u015fi imoralul anonimat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este moralitatea \u00eenn\u0103scut\u0103 firii noastre sau, mai cur\u00e2nd, dob\u00e2ndit\u0103 prin constr\u00e2ngere, prin crearea unor interdic\u0163ii, norme, reguli sau legi \u2013 \u00een virtutea faptului c\u0103 nimeni nu e moral \u201ede bun\u0103voie \u015fi nesilit de nimeni\u201c, ci doar constr\u00e2ns, for\u0163at s\u0103 fie? Mitul lui Gyges, invocat de Platon \u00een dialogul Republica, pledeaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 c\u00e2t se poate… Cite\u0219te mai mult »Vizibilitatea ca vulnerabilitate moral\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[15003,15005,15004],"class_list":["post-24261","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-decantarea-impurului-de-pur","tag-invizibilitatea","tag-moralitate"],"views":1038,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24261","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24261"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24261\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24262,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24261\/revisions\/24262"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24261"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24261"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24261"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}