{"id":24259,"date":"2015-09-09T15:31:43","date_gmt":"2015-09-09T13:31:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24259"},"modified":"2015-09-09T15:31:43","modified_gmt":"2015-09-09T13:31:43","slug":"intelectualii-romani-fata-cu-responsabilitatea-sociala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/intelectualii-romani-fata-cu-responsabilitatea-sociala\/","title":{"rendered":"Intelectualii rom\u00e2ni fa\u0163\u0103 cu responsabilitatea social\u0103"},"content":{"rendered":"

Sorin Adam Matei, Boierii min\u0163ii. Intelectualii rom\u00e2ni \u00eentre grupurile de prestigiu \u015fi pia\u0163a liber\u0103 a ideilor<\/em>, Editura Compania, Bucure\u015fti, 2004<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

O carte care a produs un impact considerabil asupra mediului intelectual rom\u00e2nesc, expun\u00e2ndu-i caren\u0163ele, asimetriile \u015fi izola\u0163ionismul elitist, Boierii min\u0163ii \u00eenc\u0103 are multe de oferit. Se impune ast\u0103zi, la un deceniu de la prima edi\u0163ie a c\u0103r\u0163ii, o reconsiderare per ansamblu a primei lucr\u0103ri care a reu\u015fit <\/strong><\/em>realmente s\u0103 scurtcircuiteze hegemonia cultural\u0103 a dreptei conservatoare rom\u00e2ne\u015fti. <\/strong><\/em><\/p>\n

O scurtcircuitare pe coordonate liberale, nu de st\u00e2nga, a\u015fa cum s-a \u00eencercat bagatelizarea proiectului \u00een primul r\u00e2nd chiar de c\u0103tre boierii min\u0163ii, al c\u0103ror vid argumentativ este compensat ludic prin intermediul jovialit\u0103\u0163ii, umorului \u015fi anecdotei. Un astfel de liberalism, de bun-sim\u0163, cum este numit ast\u0103zi, este departe de a alc\u0103tui o mas\u0103 critic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u00cen schimb, acest tip de liberalism, coroborat cu eforturile de pionierat ale Editurii Idea din Cluj-Napoca \u00een ceea ce prive\u015fte inserarea \u00een spa\u0163iul public a ideilor venind dinspre st\u00e2nga democratic\u0103 \u2013 au reu\u015fit s\u0103 ridice importante semne de \u00eentrebare asupra re\u0163elelor de putere care structureaz\u0103 c\u00e2mpul cultural rom\u00e2nesc. Ulterior, chestion\u0103rile \u015fi pozi\u0163ion\u0103rile critice fa\u0163\u0103 de elita intelectual\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, respectiv fa\u0163\u0103 de tipul de organizare social\u0103 profund injust care \u00eei face posibil\u0103 pozi\u0163ia privilegiat\u0103, au continuat cu succes. A\u015fa c\u0103, la unsprezece ani de la apari\u0163ia primei edi\u0163ii a c\u0103r\u0163ii, putem spune c\u0103 hegemonia cultural\u0103 exercitat\u0103 de c\u0103tre boierii min\u0163ii s-a atenuat sim\u0163itor, transform\u00e2ndu-se \u00eentr-o domina\u0163ie cultural\u0103. Dreapta conservatoare ocup\u0103 \u00eenc\u0103 un loc central \u00een cultura (\u015fi \u00een politica) rom\u00e2neasc\u0103, dar nu se mai confund\u0103, ca \u00een anii 1990, cu aceast\u0103 cultur\u0103.
\nDemersul lui Sorin Matei este unul de anvergur\u0103. Izola\u0163ionismul elitist al intelectualilor rom\u00e2ni nu este deloc un fenomen recent, produs dup\u0103 1989, ci are r\u0103d\u0103cini ad\u00e2nci \u00een modernitatea embrionar\u0103 a secolului XIX. Pa\u015fopti\u015ftii, de exemplu, \u00een ciuda criticii substan\u0163iale pe care au adresat-o statu-quo-ului conservator, au reprezentat la r\u00e2ndul lor un curent intelectual (\u015fi politic) determinist, romantic, na\u0163ionalist \u015fi \u2013 \u00een m\u0103sura \u00een care promovau o atitudine paternalist\u0103, depreciativ-protec\u0163ionist\u0103 la adresa p\u0103turii rurale care alc\u0103tuia majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a popula\u0163iei \u2013 conservator. Numai \u201eeroii\u201c na\u0163iunii erau capabili s\u0103 o lumineze \u015fi s\u0103 o conduc\u0103, pe coordonate europene, \u00eenspre inevitabilul progres. \u201eAdev\u0103ra\u0163ii indivizi, \u00een concep\u0163ia romantic-pa\u015foptist\u0103, sunt rari \u015fi extraordinari. Ei nici nu apar\u0163in cu totul regimului omenesc. Sunt mai degrab\u0103 ni\u015fte semizei, meni\u0163i s\u0103 uneasc\u0103 spa\u0163iul terestru, al vie\u0163ii cotidiene, cu cel sacru, al Istoriei cu majuscul\u0103 \u015fi al sensului vie\u0163ii\u201c (p. 68). Liberalismul pa\u015foptist era subsumat integral ideii metafizice de na\u0163iune, singura realitate capabil\u0103 s\u0103 ofere libertate individual\u0103. Organicismul \u015fi elitismul acestui tip de liberalism sunt deci indeniabile. Dar, mai important, \u201eaceast\u0103 mentalitate, inventat\u0103 sau consolidat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia de pa\u015fopti\u015fti, a devenit nu numai o credin\u0163\u0103 popular\u0103, ci \u015fi parte a etosului intelectual rom\u00e2nesc. Ideea c\u0103 lumea este \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een genii \u015fi admiratorii lor st\u0103 la baza fenomenului \u00abgrupurilor de prestigiu\u00bb. Grupurile intelectuale rom\u00e2ne\u015fti au fost \u015fi sunt adesea structurate pe modelul geniului \u00eenconjurat de admiratori. Acest model favorizeaz\u0103 promovarea cultural\u0103 nu pe criterii obiective de valoare, m\u0103surate prin popularitate sau vandabilitate, ci prin acceptarea \u015fi \u00abungerea\u00bb geniilor de c\u0103tre alte \u00abgenii\u00bb, o situa\u0163ie mai mult feudal\u0103 dec\u00e2t modern\u0103\u201c (pp. 73-74). O situa\u0163ie de-a dreptul \u201eparamodern\u0103\u201c, \u00een care modernitatea per ansamblu care circumscrie proiectul de dezvoltare al Rom\u00e2niei coexist\u0103 cu astfel de situa\u0163ii atipice, medievale, tocmai \u00een cadrul grupurilor intelectuale care clameaz\u0103 cel mai vocal apeten\u0163a pentru liberalism, dezvoltare sau modernizare (vezi o excelent\u0103 analiz\u0103 operat\u0103 de Ciprian \u015eiulea asupra lucr\u0103rii lui Horia-Roman Patapievici Omul recent, \u00een volumul s\u0103u Retori, simulacre, imposturi. Cultur\u0103 \u015fi ideologii \u00een Rom\u00e2nia, Editura Compania, 2003, pp. 157-184).
\nMai departe, nici junimi\u015ftii nu scap\u0103 de critica lui Matei. Conservatorismul junimist, diferit de conservatorismul reac\u0163ionar, dar \u015fi de liberalism, accept\u0103 ideea de progres, dar o sufoc\u0103 prin taxarea ei drept form\u0103 inadecvat\u0103 fondului cultural \u015fi mental rom\u00e2nesc. Ca solu\u0163ie pentru rezolvarea decalajului de dezvoltare a \u0163\u0103rii \u00een raport cu Occidentul este prev\u0103zut\u0103 ideea \u201etehnocra\u0163iei\u201c, grup specializat de intelectuali care ar cunoa\u015fte cu adev\u0103rat necesit\u0103\u0163ile Rom\u00e2niei, f\u0103r\u0103 a putea fi compromi\u015fi de jocurile de interese pur \u201epoliticianiste\u201c. Refuz\u00e2nd \u00een\u0163elegerea politicii drept o confruntare de pozi\u0163ii \u015fi de interese fie colective, fie individuale, abordare care pentru junimi\u015fti nu poate fi altceva dec\u00e2t \u201epoliticianism\u201c, junimismul reproduce ideea nefast\u0103 de elit\u0103 conduc\u0103toare menit\u0103 s\u0103 gestioneze prezentul \u015fi viitorul rom\u00e2nilor.
\nUn g\u00e2nditor cu adev\u0103rat modern este considerat Constantin Dobrogeanu-Gherea. Fapt cu at\u00e2t mai l\u0103udabil cu c\u00e2t acesta din urm\u0103 este un socialist convins, ideologie care nu este neap\u0103rat pe placul autorului, el \u00eensu\u015fi fiind un liberal convins. Prin argumentarea \u00een favoarea industrializ\u0103rii, prin insisten\u0163a, contrar teoriei marxiste clasice, asupra faptului c\u0103, \u00een \u0163\u0103rile periferice, suprastructura influen\u0163eaz\u0103 considerabil structura (formele oferindu-\u015fi astfel fondul, nu invers), prin interna\u0163ionalismul s\u0103u declarat \u015fi prin respingerea at\u00e2t a narodnicismului rus, \u00een ciuda faptului c\u0103 acesta era la r\u00e2ndul s\u0103u un evreu care emigrase din Rusia, dar \u015fi a bol\u015fevismului \u2013 Gherea poate fi considerat, sus\u0163ine autorul, \u201eo punte pentru celelalte \u015fcoli de g\u00e2ndire rom\u00e2ne\u015fti, \u00eentemeind marea coali\u0163ie social\u0103 care a permis at\u00e2t Unirea rom\u00e2nilor la 1918, c\u00e2t \u015fi reforma agrar\u0103 contemporan\u0103 ei\u201c (p. 150). De o astfel de \u201epunte\u201c intelectual\u0103 am avea mare nevoie \u015fi ast\u0103zi, la un secol de la Marea Unire.
\nDe la pa\u015foptism \u015fi p\u00e2n\u0103 la binecunoscuta \u201e\u015fcoal\u0103 de la P\u0103ltini\u015f\u201c, intelectualii rom\u00e2ni au urmat, mai mult sau mai pu\u0163in nuan\u0163at, acela\u015fi traseu al integr\u0103rii \u00eentr-unul dintre grupurile de prestigiu ale momentului, grupuri exclusiviste, opace, pu\u0163in sau deloc predispuse la dialog, func\u0163ion\u00e2nd \u00een baza impunerii unui adev\u0103rat monopol asupra canalelor de informare \u015fi de formare cultural\u0103 \u015fi, mai grav, iresponsabile social, \u00een ciuda faptului c\u0103 pretind tocmai contrariul. Cum s-a ajuns aici? \u201eFascina\u0163ia intelectualilor rom\u00e2ni pentru controlul \u015fi manipularea puterii \u2013 f\u0103r\u0103 a fi original\u0103 \u2013 este legat\u0103 de rolul pe care intelectualii l-au jucat \u00een modernizarea \u0163\u0103rii. \u00cenchistarea lor \u00een grupurile de prestigiu se datoreaz\u0103 faptului c\u0103, pentru o vreme, ei au fost singura for\u0163\u0103 social\u0103 care a contat \u00een Rom\u00e2nia. Intelectualii au transformat aceast\u0103 insularitate \u00eentr-un cod social, prelu\u00e2nd idei despre cum \u00abtrebuie organizat\u0103 lumea\u00bb (ierarhic, elitar) at\u00e2t de la predecesorii lor, boierii, c\u00e2t \u015fi de la contemporanii lor vest-europeni, mai ales de la romantici \u015fi pozitivi\u015fti\u201c (p. 8).
\nLa un deceniu de la apari\u0163ie, Boierii min\u0163ii r\u0103m\u00e2ne o carte de referin\u0163\u0103 \u00een cultura critic\u0103 aflat\u0103 \u00een plin proces de emergen\u0163\u0103, mai ales dup\u0103 anul 2000. Ideile sale centrale au fost extinse prin intermediul altor dou\u0103 proiecte notabile \u2013 Idolii forului. De ce o clas\u0103 de mijloc a spiritului e de preferat \u201eelitei\u201c intelectualilor publici, un volum colectiv ap\u0103rut \u00een 2010 la Editura Corint, respectiv Idei de schimb, cu subtitlul Cum ar fi dac\u0103 grija intelectualilor ar fi pedagogia, nu teologia, a politicienilor canalizarea satelor, nu terminarea doctoratelor, iar a clerului iubirea aproapelui, nu a trecutului, volum con\u0163in\u00e2nd publicistica autorului \u015fi publicat un an mai t\u00e2rziu la Editura Institutul European. Al\u0103turi de volumul de referin\u0163\u0103, ambele trebuie avute \u00een vedere pentru oricine \u00eencearc\u0103 s\u0103 descifreze h\u0103\u0163i\u015ful \u00eentortocheat al rela\u0163iilor de putere \u015fi de subordonare care configureaz\u0103 actuala cultur\u0103 rom\u00e2n\u0103, pentru care dialogul, polemica \u015fi competi\u0163ia pur meritocratic\u0103 r\u0103m\u00e2n, din p\u0103cate, veritabile necunoscute.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sorin Adam Matei, Boierii min\u0163ii. Intelectualii rom\u00e2ni \u00eentre grupurile de prestigiu \u015fi pia\u0163a liber\u0103 a ideilor, Editura Compania, Bucure\u015fti, 2004   O carte care a produs un impact considerabil asupra mediului intelectual rom\u00e2nesc, expun\u00e2ndu-i caren\u0163ele, asimetriile \u015fi izola\u0163ionismul elitist, Boierii min\u0163ii \u00eenc\u0103 are multe de oferit. Se impune ast\u0103zi, la un deceniu de la prima… Cite\u0219te mai mult »Intelectualii rom\u00e2ni fa\u0163\u0103 cu responsabilitatea social\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15002,2629],"class_list":["post-24259","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-boierii-mintii","tag-sorin-adam-matei"],"views":1576,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24259","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24259"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24259\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24260,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24259\/revisions\/24260"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24259"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24259"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24259"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}