{"id":24254,"date":"2015-09-09T15:27:53","date_gmt":"2015-09-09T13:27:53","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24254"},"modified":"2015-09-09T15:28:09","modified_gmt":"2015-09-09T13:28:09","slug":"morala-sau-supravietuire","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/morala-sau-supravietuire\/","title":{"rendered":"Moral\u0103 sau supravie\u0163uire?"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Claude Karnoouh \u00een dialog cu Gelu Sab\u0102u \u015fi Aurelian Giug\u0102l<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Gelu Sab\u0103u:<\/strong> A\u015f \u00eencepe aceast\u0103 discu\u0163ie cu un citat din cartea dumneavoastr\u0103 Inventarea poporului-na\u0163iune, pe care eu \u00eel consider foarte potrivit pentru o introducere \u00een temele pe care a\u015f dori s\u0103 le discut\u0103m. Iat\u0103 pasajul: \u201eModul rom\u00e2nesc de a g\u00e2ndi istoria pare s\u0103 nu-\u015fi dea seama niciodat\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 se confrunte cu violen\u0163a modernit\u0103\u0163ii politice \u015fi economice, ale c\u0103rei beneficii na\u0163ionale a c\u0103utat \u00eentotdeauna s\u0103 le trag\u0103 \u00een folosul propriu, f\u0103r\u0103 a dori vreodat\u0103 s\u0103-\u015fi asume \u00een schimb \u015fi exigen\u0163ele cr\u00e2ncene ori consecin\u0163ele funeste ale acestei modernit\u0103\u0163i. Voind cu prea mare abilitate s\u0103 \u00abreziste terorii istoriei\u00bb, s\u0103 inventeze \u00abmetode de camuflaj\u00bb \u015fi atribuindu-\u015fi rolul confortabil de etern\u0103 victim\u0103 a puternicilor zilei, intelighen\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi-a pierdut sensul apartenen\u0163ei \u015fi al responsabilit\u0103\u0163ii \u00een chiar mersul istoriei\u201c (traducere de Teodora Dumitru, Idea Design &amp; Print, Cluj, 2011, p. 187). Pe de-o parte, vorbi\u0163i aici despre costurile \u015fi beneficiile moderniz\u0103rii \u015fi, pe de alta, despre intelectualii care ar dori s\u0103 beneficieze doar de avantajele modernit\u0103\u0163ii f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi asume costurile. Citind acest pasaj \u015fi g\u00e2ndindu-m\u0103 la istoria Rom\u00e2niei \u00een secolul al XX-lea, de exemplu, m-am \u00eentrebat dac\u0103 nu cumva costurile au fost mai mari dec\u00e2t beneficiile. \u015ei spun\u00e2nd asta am \u00een vedere urm\u0103torul fapt: secolul XX a fost traversat de trei mari conflicte \u2013 dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale, urmate de R\u0103zboiul Rece. Din cele trei conflicte, Rom\u00e2nia a ie\u015fit, \u00eentr-un mod nesperat, victorioas\u0103 din Primul R\u0103zboi Mondial, dar dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost tratat\u0103 de facto ca o \u0163ar\u0103 \u00eenvins\u0103, iar c\u0103derea Cortinei de Fier a surprins-o \u00een tab\u0103ra comunist\u0103, tab\u0103r\u0103 care a pierdut \u00een cele din urm\u0103 R\u0103zboiul Rece.<br \/>\n<strong>Claude Karnoouh:<\/strong> C\u00e2nd am scris aceast\u0103 carte, era \u00eenc\u0103 perioada comunist\u0103 \u015fi n-am vrut s\u0103 schimb nimic din ce am scris, fiindc\u0103 mi s-ar fi p\u0103rut necinstit. Dar a\u015f vrea s\u0103 adaug ceva referitor la ce spuneai tu despre acest citat. Dac\u0103 te g\u00e2nde\u015fti la discursul postcomunist despre cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u015fi la deznod\u0103m\u00e2ntul s\u0103u, avem un discurs de victim\u0103 total\u0103 din care e \u015fters de tot angajamentul pe care l-a avut elita acelei perioade fa\u0163\u0103 de Germania nazist\u0103. Dac\u0103 suntem cinsti\u0163i, \u00een primii doi ani angajamentul lui Antonescu a fost total, angajat inclusiv \u00een interior, fa\u0163\u0103 de evrei. Dac\u0103 vrem, putem face o compara\u0163ie cu Mannerheim, \u00een Finlanda, care lupta \u00eempotriva sovieticilor dar, niciodat\u0103, nici m\u0103car la cererea nazi\u015ftilor, evreii din Finlanda nu au fost atin\u015fi cu nimic. Cei capabili de lupt\u0103 erau \u00een Armata finlandez\u0103, cei din linia a doua lucrau \u00een spitale, deci puteai fi aliat cu Hitler, f\u0103r\u0103 s\u0103 fii \u201emai catolic dec\u00e2t Papa\u201c. Tot a\u015fa a fost \u00een Rom\u00e2nia \u015fi dup\u0103, \u00een perioada stalinist\u0103, tipii erau mai stalini\u015fti dec\u00e2t am fi \u00eenclina\u0163i s\u0103 credem acum. E foarte interesant c\u0103 to\u0163i vor beneficiile pe care le aduce cu sine o conjunctur\u0103 istoric\u0103 oarecare, dar c\u00e2nd conjunctura se schimb\u0103 din diverse motive \u2013 cazul 1944-45, c\u00e2nd Germania, fosta aliat\u0103 a Rom\u00e2niei, a disp\u0103rut practic ca stat \u2013 nimeni nu e responsabil de nimic! Ah, bun, au existat \u015fi c\u00e2teva cazuri, Ion \u015fi Mihai Antonescu, c\u00e2\u0163iva guvernatori din Basarabia, c\u00e2\u0163iva militari de la diverse regimente, dar restul, nimeni nimic! Ce e interesant, am citit recent o scrisoare a lui Gheorghe Br\u0103tianu c\u0103tre Ion Antonescu unde \u00ee\u015fi afirma tot sprijinul pe care i-l acord\u0103 Mare\u015falului \u00een lupta pentru rezolvarea problemei evreie\u015fti din Rom\u00e2nia. Ce \u00eenseamn\u0103 a rezolva problema evreiasc\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103?! Ilia Ehrenburg (1), \u00een cartea sa De la Nistru la Sena, descrie \u00eentr-un capitol venirea lui la Bucure\u015fti. Spune c\u0103 \u015fi-a luat o camer\u0103 la Ath\u00e9n\u00e9e Palace, \u00een ianuarie-februarie 1945, c\u00e2nd r\u0103zboiul nu era \u00eenc\u0103 terminat. Bine\u00een\u0163eles, fiind o celebritate \u00een epoc\u0103, vin la el s\u0103-l viziteze o bun\u0103 parte din elita rom\u00e2neasc\u0103, \u00een frunte cu Sadoveanu \u015fi Camil Petrescu. \u015ei-i spun: \u201e\u015eti\u0163i, eu n-am fost niciodat\u0103 pro-gardist, pro-antonescian, numai c\u0103 nu puteai face nimic altfel, am fost silit de \u00eemprejur\u0103ri!\u201c Asta m\u0103 face s\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la un discurs similar din alt\u0103 perioad\u0103: \u201eAi fost \u00een Partid? Da, dar eram obligat!\u201c \u00centrebarea mea e: \u201eDe ce? Cine te obliga s\u0103 fii \u00een Partid?\u201c Aaa, dac\u0103 vrei s\u0103 scrii, dac\u0103 vrei s\u0103 fii profesor&#8230; Dar dac\u0103 regimul e a\u015fa nenorocit, de ce vrei s\u0103 fii profesor sau ziarist \u00eentr-un regim nenorocit? Po\u0163i s\u0103 ai o meserie simpl\u0103: m\u0103tur\u0103tor de strad\u0103, muncitor la o \u00eentreprindere etc. \u015fi s\u0103 scrii literatur\u0103 de sertar dac\u0103 vrei. Sau po\u0163i s\u0103 fii, cum au fost unii preo\u0163i greco-catolici, contabil la CAP, ori \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor la \u0163ar\u0103 etc. Deci e un discurs constant, indiferent de regim: \u201eN-am fost responsabil, am fost silit de al\u0163ii, de cei puternici\u201c etc.<br \/>\nAcest discurs e foarte diferit de discursul istorico-politic al ungurilor, de exemplu. Eu nu spun c\u0103 ungurii au f\u0103cut numai alegeri bune, dar \u015fi-au asumat ce au f\u0103cut. \u00cemi aduc aminte de un seminar din Paris, organizat de un coleg mai \u00een v\u00e2rst\u0103, Kende Peter (2), fost comunist care fugise din Ungaria \u00een 1956. Tema seminarului era tocmai revolta \u00eempotriva regimului din Ungaria din 1956. Mul\u0163i doctoranzi care erau la acest seminar s-au \u00eentrebat de ce revolta a avut loc \u00een Ungaria, \u015fi nu \u00een Rom\u00e2nia? De ce s-au r\u0103sculat polonezii \u015fi chiar germanii \u00een 1953, dar \u00een Bulgaria, Rom\u00e2nia, nimic? Nimic \u00een afara celor c\u00e2teva grupuri din mun\u0163i, fo\u015fti legionari, care de altfel au fost v\u00e2ndu\u0163i de \u0163\u0103rani destul de repede! \u015ei eu am zis: am o mic\u0103 ipotez\u0103. Polonezii au luptat de-adev\u0103ratelea cu nem\u0163ii. Dup\u0103 1939 s-a organizat destul de repede o rezisten\u0163\u0103, fie cea a polonezilor comuni\u015fti, fie a ne-comuni\u015ftilor (armata lui Anders spre exemplu) \u015fi s-au luptat. R\u0103scoala din Var\u015fovia din 1944 a fost o mare b\u0103t\u0103lie, le-a trebuit nem\u0163ilor mai mult de o lun\u0103 pentru a c\u00e2\u015ftiga, folosind resurse de r\u0103zboi destul de serioase. Armata polonez\u0103 a avut tot timpul partizani \u00een mun\u0163i, spre Rom\u00e2nia, Ucraina sau Bielorusia. \u00cen Ungaria a fost altceva. Ungurii au r\u0103mas al\u0103turi de nem\u0163i p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, ap\u0103r\u00e2nd \u0163ara cu trup \u015fi suflet, \u00een afar\u0103 de comuni\u015fti bine\u00een\u0163eles. Nu spun c\u0103 e bine. Nu era un guvern care s\u0103 fie pe gustul meu, era un guvern criminal. \u015ei le-am zis: nu crede\u0163i c\u0103 o parte din r\u0103scoala popular\u0103 din 1956 (\u015fi vorbesc aici de muncitori, nu de elita intelectual\u0103, de burghezi sau de preo\u0163ii catolici, care erau deja \u00een pu\u015fc\u0103rii) se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 Ungaria a luptat al\u0103turi de nem\u0163i p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, s\u0103 apere \u0163ara? \u015ei-au asumat acest lucru. Situa\u0163ia unei \u0163\u0103ri mici, prins\u0103 \u00eentre ciocan \u015fi nicoval\u0103, orice alegere ar face, este una tragic\u0103.<br \/>\nIpoteza mea e c\u0103, \u00een afar\u0103 de marea R\u0103scoal\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 din 1907, care este o revolt\u0103 social\u0103, socio-economic\u0103, tradi\u0163ia politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este una a obedien\u0163ei. Niciodat\u0103 nu au fost lupte populare \u00eempotriva unei puteri, \u00een sensul teoriei partizanatului a lui Carl Schmitt dac\u0103 vre\u0163i. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu au existat de-a lungul timpului domnitori care s\u0103 se ridice \u00eempotriva diferitelor for\u0163e asupritoare. Dar popula\u0163ia? Eu m-am mirat de exemplu c\u0103 popula\u0163ia a acceptat Diktatul de la Viena. Ce f\u0103ceau marii na\u0163ionali\u015fti ardeleni? De ce nu s-au ridicat? S\u0103 zic\u0103: noi pornim o r\u0103scoal\u0103 total\u0103 de partizani, la munte!<br \/>\n<strong>Aurelian Giug\u0103l:<\/strong> O s\u0103 v\u0103 dau cumva dreptate. Povestea I.D. S\u00e2rbu la un moment dat c\u0103 un ofi\u0163er german dup\u0103 23 august 1944 se exprima cam a\u015fa (citez din memorie): \u201eDomnilor, ceea ce a\u0163i f\u0103cut dumneavoastr\u0103 pe 23 august nu este o noutate \u00een istorie, s-au mai v\u0103zut asemenea acte \u015fi nu avem nimic de comentat aici, ceea ce ni se pare nou\u0103 uimitor e c\u0103 a doua zi \u00een Bucure\u015fti nu mai exist\u0103 nici un filogerman!\u201c<br \/>\n<strong>G.S.:<\/strong> \u015ei cu 22 decembrie 1989 e aceea\u015fi poveste!<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Exact a\u015fa, \u00eemi dai dreptate! Pe 22 decembrie 1989 nimeni nu mai era comunist! Nici m\u0103car Silviu Brucan nu mai era comunist! Doar s\u0103rmanul Ceau\u015fescu a r\u0103mas comunist, a murit c\u00e2nt\u00e2nd Interna\u0163ionala! E splendid!<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Deci un \u0163\u0103ran din Scornice\u015fti, un cizmar, \u015fi-a dus destinul p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, a salvat onoarea acestei na\u0163ii!<br \/>\n<strong>G.S.:<\/strong> Bun, e clar, exist\u0103 un discurs al neasum\u0103rii propriilor fapte \u015fi un soi de cameleonism al propriului comportament. M\u0103 g\u00e2ndesc \u00eens\u0103 dac\u0103 nu cumva exist\u0103 \u2013 \u015fi asta nu e valabil doar pentru spa\u0163iul rom\u00e2nesc, ci \u015fi pentru alte spa\u0163ii, alte comunit\u0103\u0163i \u2013 anumite conjuncturi istorice care fac ca anumite valori ale supravie\u0163uirii, faptul c\u0103 pur \u015fi simplu reu\u015fe\u015fti s\u0103 te perpetuezi \u015fi s\u0103 duci mai departe ceea ce reprezin\u0163i tu, s\u0103 fie mai importante dec\u00e2t anumite tipuri de valori morale, cum ar fi responsabilitatea, consecven\u0163a, asumarea propriilor gre\u015feli etc. Spun acest lucru g\u00e2ndindu-m\u0103 \u015fi la faptul c\u0103 exist\u0103 o vulgat\u0103 istoriografic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 care exalt\u0103 ca pe o virtute faptul c\u0103 de la daci \u015fi de la romani poporul rom\u00e2n a reu\u015fit s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u015fi s\u0103 se men\u0163in\u0103 pe aceste teritorii \u00een ciuda tuturor vicisitudinilor istoriei. Nu produce astfel istoria cumva un soi de inversare a valorilor: virtutea supravie\u0163uirii devine mai puternic\u0103 dec\u00e2t orice virtute moral\u0103?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Dar exist\u0103 mai multe popoare care trec prin situa\u0163ii istorice similare. Nu to\u0163i reac\u0163ioneaz\u0103 la fel. De exemplu b\u0103\u015ftina\u015fii amerindieni prefer\u0103 s\u0103 moar\u0103 \u00een lupt\u0103 cu spaniolii dec\u00e2t s\u0103 fie supu\u015fi!<br \/>\n<strong>G. S.:<\/strong> Da. Dar aici a fost invers! Cel pu\u0163in asta ne arat\u0103 istoria. Au preferat s\u0103 se supun\u0103 \u015fi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103, \u00een loc s\u0103 fie m\u00e2ndri \u015fi s\u0103 moar\u0103!<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Da, dar problema \u00een acest caz e c\u0103 la un moment dat \u00ee\u0163i pierzi demnitatea \u00een fa\u0163a celorlal\u0163i. Bine, \u015ftiu argumentele. Mi s-a spus deja, iugoslavii \u00een timpul r\u0103zboiului mondial au f\u0103cut o rezisten\u0163\u0103 foarte puternic\u0103, au oprit vreo 6\u20137 divizii germane \u00een zona de munte, Muntenegru, Kosovo etc., \u015fi uita\u0163i-v\u0103 \u00een ce stare sunt acum! Dar asta e o g\u00e2ndire de bi\u015fni\u0163ar de mahala!<br \/>\n<strong>G.S.:<\/strong> Ok! Putem s\u0103 accept\u0103m \u015fi eticheta asta!<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Da, dar ca s\u0103 termin, cu o asemenea atitudine spiritual\u0103, cu un asemenea Weltanschauung dac\u0103 vrei, nu se face o mare literatur\u0103!<br \/>\n<strong>G.S.:<\/strong> Aici nu pot s\u0103 v\u0103 contrazic! V-am \u015fi spus c\u0103 e o virtute a supravie\u0163uirii, nu o virtute artistic\u0103!<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Uite, putem s\u0103 compar\u0103m dac\u0103 vrei Fran\u0163a cu Italia. Rezisten\u0163a francez\u0103 e foarte supraevaluat\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 cei care au f\u0103cut rezisten\u0163\u0103 n-au fost curajo\u015fi. Au fost foarte curajo\u015fi. Printre altele, \u015fi comuni\u015ftii. Dar cei din Rezisten\u0163\u0103 erau foarte pu\u0163ini. Majoritatea popula\u0163iei franceze, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie colaboratoare, era \u00een a\u015fteptare. Colaboratorii au fost, ce-i drept mai mul\u0163i dec\u00e2t cei din Rezisten\u0163\u0103, dar tot o minoritate. \u00cen Italia, situa\u0163ia a fost diferit\u0103 \u00een sensul c\u0103, dup\u0103 c\u0103derea lui Mussolini, \u00een Italia se isc\u0103 un dublu r\u0103zboi: pe de-o parte un r\u0103zboi al alia\u0163ilor \u00eempotriva nem\u0163ilor, iar din Lazio p\u00e2n\u0103 \u00een Milano, Torino \u015fi Vene\u0163ia, era un r\u0103zboi civil \u00eempotriva Republicii de la Sal\u00f3, un r\u0103zboi civil puternic. Dar aici? Ca s\u0103 m\u0103 exprim \u00e0 la Kant, \u201esomnul dogmatic\u201c \u015fi apoi represiunea foarte sever\u0103 dirijat\u0103 de ru\u015fi \u015fi, acum putem spune, condus\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 de evrei. Care nu f\u0103ceau altceva dec\u00e2t s\u0103 se r\u0103zbune pentru ce se \u00eent\u00e2mplase \u00een interbelic! Dac\u0103 regimul era a\u015fa de insuportabil, de ce nu s-au r\u0103sculat oamenii \u00een mas\u0103? Tu crezi c\u0103 ar fi putut organiza comuni\u015ftii alegerile din \u201946 \u00een condi\u0163iile unei revolte generale? Iar personajul emblematic pentru acest tango politic este regele. Crucea de fier de la Hitler \u015fi, apoi, medalia de Erou al Uniunii Sovietice de la Stalin! \u00c3sta e tango politic! Un pas \u00eenainte, doi pa\u015fi \u00eenapoi!<br \/>\n<strong>G.S.:<\/strong> Da, dar \u00eentr-o conjunctur\u0103 politic\u0103 de genul acesta, unde mai e loc de consecven\u0163\u0103, de verticalitate? Doar dac\u0103 vrei s\u0103 fii ca Antonescu, c\u0103ruia i se pot repro\u015fa multe, numai c\u0103 a fost nedemn, nu!<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Da, am v\u0103zut filmul cu \u00eenregistrarea execu\u0163iei, e de o demnitate total\u0103!<br \/>\n<strong>G.S.:<\/strong> Vede\u0163i, exact aceea\u015fi situa\u0163ie, dac\u0103 vrei s\u0103 supravie\u0163uie\u015fti, te pleci! Regele tr\u0103ie\u015fte \u015fi azi, singurul conduc\u0103tor din cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial care mai tr\u0103ie\u015fte \u00eenc\u0103!<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Aici a\u015f vrea s\u0103 v\u0103 contrazic pu\u0163in! Cred totu\u015fi c\u0103 \u00een condi\u0163iile existente \u00een vara lui \u201844, era singura posibilitate de a negocia o pace demn\u0103 cu Rusia, altfel ar fi fost pr\u0103p\u0103d aici, dac\u0103 am fi stat ca ungurii cu germanii p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit. Ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103 ru\u015fii ar fi intrat aici consider\u00e2ndu-ne du\u015fmani?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Dar ru\u015fii oricum i-au considerat du\u015fmani pe rom\u00e2ni. \u015ei nem\u0163ii, tr\u0103d\u0103tori. Ceea ce mi se pare foarte gre\u015fit din partea celor care au dat lovitura de stat e c\u0103 nu au negociat un armisti\u0163iu \u00eenainte s\u0103 se predea solda\u0163ii. \u00cen situa\u0163ia \u00een care era armata pe 23 august, ar fi putut rezista \u00eenc\u0103, frontul era la est de Chi\u015fin\u0103u, toat\u0103 \u0163ara era \u00een spatele frontului. \u00cei mai aveau \u015fi pe nem\u0163i de partea lor.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Dar poate nem\u0163ii ar fi procedat ca \u00een timpul revolu\u0163iei bol\u015fevice, c\u00e2nd, \u00een Ucraina fiind, l-au p\u0103r\u0103sit pe hatman \u015fi i-au l\u0103sat prad\u0103 bol\u015fevicilor pe ucraineni!<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> \u015ei apropo de ce zice Gelu, faptul c\u0103 aici supravie\u0163uirea e cel mai important lucru pentru elitele care dau tonul societ\u0103\u0163ii, ne arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia nu e un stat adev\u0103rat, a fost format tot de elite, f\u0103r\u0103 o participare a popula\u0163iei \u2013 \u00een afar\u0103 de M\u0103r\u0103\u015fe\u015fti poate, unde solda\u0163ii s-au sacrificat cu foarte mult curaj, cu promisiunea c\u0103 vor fi \u00eempropriet\u0103ri\u0163i. Nu exist\u0103 \u00een Rom\u00e2nia modern\u0103 o unitate \u00eentre popor \u015fi elitele sale, a\u015fa cum a existat spre exemplu \u00een Fran\u0163a la Revolu\u0163ie, sau cum a fost par\u0163ial \u00een timpul Revolu\u0163iei Engleze, sub Cromwell, c\u00e2nd popula\u0163ia anti-catolic\u0103 s-a aliat cu elitele protestante. Aici independen\u0163a a fost ob\u0163inut\u0103 la Berlin \u015fi pus\u0103 apoi \u00een practic\u0103 de o m\u00e2n\u0103 de politicieni, Cuza, care a \u00eencercat s\u0103-i \u00eempropriet\u0103reasc\u0103 pe \u0163\u0103rani, a fost \u00eenl\u0103turat de la putere de c\u00e2\u0163iva boieri, Carol I a fost pus pe scaunul domniei de o m\u00e2n\u0103 de politicieni f\u0103r\u0103 ca poporul s\u0103 aib\u0103 habar&#8230;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p>(1) Scriitor \u015fi ziarist rus, celebru \u00een timpul vie\u0163ii sale, lucra \u00een perioada celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00een calitate de corespondent de r\u0103zboi la ziarul sovietic Isvestia.<br \/>\n(2) Sociolog \u015fi eseist politic maghiar, emigrat \u00een Fran\u0163a dup\u0103 revolta din 1956 din Ungaria, unde activeaz\u0103 \u00een mediul academic \u015fi al cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Claude Karnoouh \u00een dialog cu Gelu Sab\u0102u \u015fi Aurelian Giug\u0102l &nbsp; Gelu Sab\u0103u: A\u015f \u00eencepe aceast\u0103 discu\u0163ie cu un citat din cartea dumneavoastr\u0103 Inventarea poporului-na\u0163iune, pe care eu \u00eel consider foarte potrivit pentru o introducere \u00een temele pe care a\u015f dori s\u0103 le discut\u0103m. Iat\u0103 pasajul: \u201eModul rom\u00e2nesc de a g\u00e2ndi istoria pare s\u0103 nu-\u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/morala-sau-supravietuire\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Moral\u0103 sau supravie\u0163uire?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[14999],"class_list":["post-24254","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-claude-karnoouh-in-dialog"],"views":1404,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24254","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24254"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24254\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24256,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24254\/revisions\/24256"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}